Page 9 - Albina_1959_05
P. 9

t                          ?                                                                   t H
                »
                :                          3
                t        Anul  62          :                               -  tu                                        ...
                :                          ?                                                                                •         Miercuri         f
                t                          t                                                                    Hun       *-4 «fa                      l
               f        Seria  l!-a        t                                                                            ~   f   —   13  mai  1959      1
                t                          3
                                           I
                t        Nr.  594          3                                                                                        8    p a g i n i
                3                          S
               ?                           t                                                                                        15  bani
                                          >•*      REVISTA  5ÂPTAM ÎNALA  A  AŞEZĂMINTELOR  CULTURALE



                                                                                 N A TU R A ,   ^     “  * ™     ” ECARe  PAUAA   M   r * W m ;    S t    SUPUNEM
                                                                                 -aW  'x & tt& A ttttsiss %%d























































                        ...Luminoasă,  V8ste  mrrr^
                        sa  abată  pa  ogoara :                                                           Orezăria  era  pa  trei  sferturi  guta.  Fostul  izlaz
                        satul  nostru,  sâ  sa  ftl%
                                                                                                          ■  aîiCT*  fţ??110'  desPârtit  fn  două  de  ua  dig  ma­
                       va  avea  orezârie.                                                               siv,  de  lăţimea  unei  şosele,  bine  lasat  cu  trac.
                       Diguri  vom  dura  tocata                                                         ' ^  Ie'  In  '« P u l  căruia  se  săpa  canalul  prin­
                       şi  canale-aliniate.                                                              cipal.  Spre  dreapta şi  spre  stingă,  în  pantă lină.
                       Vom  lucra  cu  mic  eu  marş                                                    opt  canale  secundare  de  alimentare  şi  zece  de
                       peste-o  sută  de  hectare.                                                      evacuare.  Şi  peste  tot,  pe  taluzuri  şi  în  V-uril»
                       Apele  vor  curge  lin                                                           canalelor  o  pădure  de  sape  şi  tîrnăcoape,  mî-
                       planul  sd  ni-1  depăşim.                                                       nuite  de  braţe  harnice,  sute  şi  sute  de  braţe.  In
                       Apele  vor  curge-avcm                                                           sectorul  brigăzii  a  7-a  condusă  de  candidatul
                       să  dâm  tone  peste  plan                                                       de  partid  Traian  Pîrlea,  flutura  semeţ  drapelul
                       şi  uniţi  în  colectivă  —                                                      roşu  de  brigadă  fruntaşă,  decernat  de  către  or­
                       s-adunam  orezul  stivă —~                                                       ganizaţia  de  bază.
                       să  ne  iie-al  toamnei  dar
                       patru  tona  la  hectar...            .__-------------------- —  »*  mai  cosusiso  Aparatul  de  nivelment  al  Inginerului  Ştefan
                                                            decît  irigarea  culturii  de  porumb,  hectarul   Fopa  trebui  aşadar  să  recunoască  şi  să  omolo­
                                                            orez  va  aduce  cu  4.000  de  lei  mai  mult  d«   gheze  recordul  colectiviştilor:  pretutindeni  lu­
                  Aşa  s-a  început  atunci.  In  aprilie.  Cu  acesta   hectarul  de  porumb.  Acesta  a  fost  punctul   crări  de  bună  calitate.  Pe  şantier,  din  înrudirea
                versuri,  brigada  artistică  de  agitaţie  a  dat  un                                  aiizemel  şi  voioşiei,  se  născuse  un  termen  hîtru
                ultim   semnal.   £ra   de   iaţă  o  mulţime   de   vedere  bine  documentat  al  secretarului  de  p   „ochiometru".  Colectiviştii  deprinseseră  atît  de
                                                                                          gospodăr
                                                            tid  Ion  Mamaua,  al  preşedintelui
                oameni.  Nici  un  sătean  nu-şt  amintea  să  ii  mai   Ion  Apostol   Gheorghe,  şl  al  inginerului  ag   bine  munca  de  „vadagii*,  de  meşteri  ai  cana­
                participat  Ia  o  adunare  populară  atît  de  însu-   fiom  Ioachim  Vasiu.           lelor  botezate  vaduri,  încît  precizia  dimensiuni-
                ileţită.                                                                                lor pe  care  le  fixau  din  ochi  era  totdeauna  con­
                                                              S-a  convocat  adunarea  generală.  Ideea  ame­
                  Intîi  luase  cuvîntul  Gheorghe  David,  directo-   najăm   orezăriei  a  fost   îmbrăţişată  cu  entu-   firmata  de  nivela  inginerului.  Noul  „vadagiu",
                rul  căminului  cultural.  Vorbise  despre  hidroa­  ziasm.  Fiecare  colectivist  şi-a  dat  seama  că  lu­  colectivistul  destoinic  care  se  familiarizează  cu
                melioraţii,  despre  lupta  de  domesticire  a  natu-   crările  de  irigare  vor  duce  atît  Ia  mărirea  su­  lucrări  dintre  cele  mai  complicate,  se  dovedea,
                ru.  Aproape  întreg  raionul  Feteşti,  amintea  el,   prafeţei  cultivabile  pe  cap  de  familie,  cît  şi  la   pe  cît  de  priceput,  pe  atît  de  şugubăţ.  Şi  asta
                este  un  şantier.  Colectivizarea  a  gătit  luncile                                  nu  e  rău.  Entuziasmul  însoţit  de  surîsul  datoriei
                cu  o  salbă  de  gospodării  mari  şi  puternice.  Pe   creşterea  valorii  zilei-muncă.   Calculul   hîrtiel   împlinite  se  face  totdeauna  prezent  acolo  unde
                                                            eja  limpede.  Nu  mai  rămînea  decît  ca  cifrele
                această  salbă  colectiviştii  bat  acum  nestema­  cmtărite  cu  chiverniseală  să  prindă  viafă.  oamenii  făuresc  cava  deosebit,  înălţător.  El  dă
                te :  orezării,  culturi  de  porumb  irigat,  grădini                                 putere  şi  avînt.  înaripează  şi  întinereşte.  Flacăra
                legumicole.  Ialomiţa  şi  Borcea  se  izbesc  mirate   După  adunarea   generală,   organizaţia  de   vie  a  acestui  entuziasm  a  fost  necontenit  între i
                de  tot  mai  multe  diguri.  Oamenii  nu  se  mai  fe-   bază  a  ţinu»  o  şedinţă  cu  activul  fără  de  par-   ţinută  de  colectiviştii  comunişti,  precum şi de cei
                resc  neputincioşi  de  stihia  apelor.  Le  pun  sta->   tid.  Nu  s-au  spus  vorbe  multe.  Puţine,  dar  ho-   din  activul  fără  partid.  Aşa  cum  fâgăduiserâ,  el
               vilă,  le  îniîmpină  cu  guri  de  motopompe,  le  si­  tărîte :  comuniştii  şi  tovarăşii  din  activul  fără   cu  fost  zi  de  zi  „primii  brigadieri".  Vasil©  Lupoi,
               lesc  să  intre  pe  canale  de  alimentare.  de  partid  vor  fi  primii  brigadieri  ai  şantierului.  deputat  comunal,  Tudor  Atanase  şi  Ion  Ivanciu.
                 Aşa  a  vorbit  Gheorghe   David.  Şl  adunarea    In  personalul  8032               au  constituit  un  exemplu  viu  pentru  toţi  vadagiii
               l-a  ascultat  neclintită.  Despre   hidroamelioraţii                                   de  pe  maiul  Borcii.  La flacăra  acestui  entuziasm
               se  vorbise  în  multe  rînduri  la  Şocariciu.                                         s-a  câLt  dîrzonia  unor  colectivişti  ca  Gheorghe
                                                             Zorii  zilei  de  6  mai.   Intr-un   compartim©nt
                 Aveau colectiviştii  în  marginea  de miazanoap-f   călătoreau  cîţiva  tineri  ingineri  de  la  Ofi­  Movilaru,  care,  în  ciuda  celor  şaizeci  de  ani,  a
               te  a  comunei  un  izlaz  cît  o  moşie,  de  169  de   ciul  regional  de  îmbunătăţiri  iunciare  —   Con-   săpat   înîr-o   singură  zi  12  metri  cubi  de  pă-
                                                                                                       mînt.  Acelaşi  entuziasm  l-a  îndemnat  şi  pe  moş
               hectare,  dar  slab  productiv.  O  întindere  aproa­  fikxnfa.                         Gheorghe  Culea,  cel  cu  ninsoarea  a  75  de  ierni
               pe  stearpă,  cu  spulberişur!   nisipoase  şi  dese­  Timp de  două  ceasuri,  compartimentul  ingine­  In  plete,  să  lucreze  pe  şantier  de  dimineaţa  şi
               ori  potopită  de  apele   Borcel.  Desţelenirea  şl   rilor  de  la  O.R.I.F,  găzdui  o  şedinţă  de  lucru
                                                                                                       pînâ  seara  şi  să  nu  lipsească  de  la  „vaduri*
               transformarea  izlazului  în  conveier  verde  ar  fl   ad-hoc.  Se  consultară  proiecte,  se  tăcură  pla­  nici  o  zi.
               însemnat  un  cîştig.  Amenajarea  lui  pentru  cul­  nuri  de  bătaie,  se  stabiliră  itinerant  şi  puncte   In  amiaza  lui  8  mal,  şantierul  a  fost  vizitat  ds
               turi  irigate  ar  fi  însemnat  cîştiguri  înzecite.  Se   de  întîlaire.  In  discuţie  revenea  din  cînd  în  cînd   o  comis e  telurică  a  sfatului  popular  raional.  Cu
               punea  problema:  cultivăm  porumb  sau  orez?  şi  numele  comunei  Şocariciu.         acest  prilej,  şantierul  din  comuna  Şocariciu  a
                Răspunsul  l-au  dat  comuniştii,  organizaţia  d »   Ce  o  fi  oare  Ia  Şocariciu ?— se  întreba  ingine­  fost  declarat  „cea  mai  frumoasă  crezări©  a  ra­
               partid.  S-a  discutat  ore   întregi.  Părerile  erau   rul  Ştefan  Popa.  Vor  fi  săpat  colectiviştii  măcar   ionului*.  Este  un  record  la  care  colectiviştii  din
               împărţite.  Unii  voiau  porumb  irigat,  alţii  oreză-   jumătate  din  cubajul  prevăzut ?  Vor  fi  ieşit  cu   Şocariciu  poate  că nu  s-au  gindit,  dar  spre  caro
               ne.  S-au  făcut  calcule,  s-a  venit  cu  citate  din   toţii  pe  şantier  sau  nu ?  iJ-cru  îndreptat  purtaţi  de  priceperea  şi  avîntul
               literatura  de  specialitate,  şi  în  cele  din  urmă   I*a  sosirea  inginerului  Ştefan  Popa,  erau  exe­  comuniştilor.
               s  a  dovedit,  negru  pe  alb,  că  deşi  lucrările  de
                                                           cutate  peste  70  la  sută  din  lucrări*                           N*  CULCEA
               ■         .  ......  ...   .     ____
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14