Page 4 - Albina_1959_05
P. 4

AR T I Ş T I I                       A M A T O R I -


                              E X E M P L U                            Î N A I N T A T



            '  Pentru ■ juriul  fazei  raionale  al  con­  cu  mult  simţ  al  umorului  această  si­  însămînţările  în  comuna  Hurez  să  se
            cursului  al  V-lea,   alegerea  brigăzii   tuaţie,  prin  stihuri  izbutite,  care  ilus­  desfăşoare  în  cele  mai  bune  condiţi-
            artistice  de  agitaţie  care  să  reprezin­  trează  sat'ric  nehotărîrea  oamenilor.  uni,  brigada  pomenindu-se  în  situa­
            te  raionul  Făgăraş  în  faza  regională   Un  alt  aspect  al  vieţii  satului,  cu­  ţia...  să  nu  mai  aibă  pe  cine  critica.
            a  fost  o  problemă  foarte  grea.  Votu­  prins  în  programul  brigăzii  artistice   întorşi  acasă  de  la  faza  raională  a
            rile  erau  deopotrivă  date  ş!  brigăzii   de  agitaţie,  a  fost  şi  prezentarea  fe­  concursului  şi  hotărîţi  să  treacă  de
            artistice  de  agitaţie  din  Viştea  ca  şi   lului  în  care  s-a  desfăşurat  campania   urgenţă  la  îndeplinirea  hotărîrii  lor,
            celei  din  Hurez.               însămînţărilor  de  primăvară  în  Hu­  membrii  brigăzii  artistice  de  agitaţie
              Aceeaşi  reuşită  interpretare  la  un   rez.                   şi-au  început  munca  de  lămurire,  ală-
            nivel  artistic  îmbucurător,   aceeaşi   Cei  harnici,  cei  care  au  urmat  lec­  turîndu-se  echipelor  de  agitatori   şi
            prezenţă  in  actualitate,  acelaşi  dozaj   ţiile  agrotehnice,  care  au  c'tit  cărţile   folosind  orice  prilej  pentru  a-şi  con­
            crtic  şi  laudativ  în  înfăţişarea  comu­  şi  broşurile  de  specialitate  de  la  bi­  vinge  părinţii  să  se  înscrie  în  înto­
            nelor  pe  care   le  reprezentau   pe   bliotecă,  au  fost,  pe  bună  dreptate,   vărăşire.  Vestea  că  brigada  artistică
            scenă.                           lăudaţi.  Insă  în  Hurez  mai  sînt  şi  din   de  agitaţie  a  fost  promovată  în  faza
              Pînă  la  urmă  juriul  a  fost  nevoit   cei  care...         regională  a  fost  pr'.nită,  pe   bună
            să  accepte  un  compromis  şi  să  pro­                         dreptate,   cu   mare   bucurie   de
            moveze  la  faza  regională,  sub  rezer­  ...merg  Ia  însămânţat,   locuitorii  comunei  Hurez.   Faptul
            va  aprobării  din  partea  forurilor  re­  seminţele  n-au  tratat   acesta  a  uşurat  într-o  bună  mă­
                                                  nici  nu  Ie~aiu  selecţionat   sură  şi  munca   agitatorilor.  Prin­
            gionale,  amîndouă  echipele.
                                                  dar...  aştesfhtă  rod  bogat.  tre   cei  dinţii  care   au  spart  ghea­
              Membrii brigăzii  din Hurez,  de  eore                          ţa  şi  s-au  înscris  în  întovărăşirea  din
            se  îngrijeşte  directoarea  căminului   Intervenţia  la  timp  a  brigăz i  artis­  Hurez  sînt  şi  părinţii  unui  membru
            cultural,  învăţătoarea  Eugenia   Bur-   tice  a  făcut  ca  în  această  primăvară  al  brigăzii  artistice,   Iulian  Neacşu.
            lea,  s-au  întors  acasă  plini  de  încre­                     Acţiunea  politică  de  masă   pentru
            dere,  dar  în  acelaşi  t mp  preocupaţi                        lămurirea  oamenilor  continuă,  ceilalţi   Spectacolele  date  de  brigada  artistică  de' agitaţie  din
            să  găsească  alte  şi  alte  mijloace  care                     membri  ai  brigăzii   artistice  dorind
            să le  asigure  la  faza  regională  a  con­                     cu  tot  dinadinsul  ca  pînă  la  faza  re­
            cursului  un  punctaj  cît  mai  bun.  Toţi                      gională  a   concursului,  toţi  părinţii
            ştiau  că,  dacă  în  comuna  pe  care  o   V lH llflu M         lor,  şi  odată  cu  ei  cît  mai  mulţi  gos­
            reprezentau  ar  fi  fost  o  gospodărie                         podari  din  sat,  să  fie  înscrişi  în  în­
            colectivă,  sau  cel  puţin  o  întovărăşi­                      tovărăşire.
            re,  atunci  brigada  ar  fi  avut  mult  mai   Are  tata  o  păpuşă,  Faptul  că  membrii  brigăzii  artisti­ Jrd u a S jh ite^ y
            multe  izvoare  de  inspiraţie   pentru   Jucăuşă,
            întocmirea   programului   lor,   mult   O  4 Brinduşă !         ce  de  agitaţie,  precum  şi  cadrele  de
            mai  multe  elemente  concrete  de  via­  De  purtat  l.a  cheutoare,  învăţămînt  care  se  ocupă  de  activita­
            tă.                                                              tea  culturală  a  comunei  iau  parte  ac­  De  ouirîfxi  am  stai  de  vorbă   cu   oi.  2  litri  vin.  0,
                                             Ca  pe-o  floare!               tivă  la  munca  echipelor  de  agitatori,
              Fiind  în  majoritatea  lor  oameni  ti­                       pune  la  îndemîna  colectivului  de   directorul   căminului   cultural  din   şi  altele.  Mai  n
            neri,  membrii  brigăzii  din  Hurez  nu                         creaţie  al  brigăzii  un  variat  şi  foarte   Valea  Călugărească,  tovarăşul  Uncu   ales  un  exemplu
            puteau  hotărî  singuri  asupra  gospo­  Ochii  mari  cu  zma-lj  <le  cor   interesant  material  de  viaţă.   Acest   Dumitru.  Căminul, care  are o  bogată   familia  colectivi;
            dăriilor  lor  individuale.  Problema  cea   Joc  şi  cîntec,  viaţă  c e r!  material  va  deveni  baza  tematică  a   activitate  pe  toate  planurile, a reuşit   pentru  48!   zih
            mare  se  punea  în ce  măsură ei,  mem­  Doi  boboci  de  trandafiri   viitorului  program  cu  care  brigada  se   să  se  ferească de primejdia urmăririi   printre  alk  .  lt
            brii  brigăzii,  vor -izbuti  să-şi  convin­  In  bluziţele  subţiri   va  înfăţişa  la  faza  regională  a  con­  excesive  a  sarcinilor  generale,   în   porumb,  558  kg.
            gă  părinţii  şi  neamurile  să  rupă  o   Se  răsfaţă  în  obraz,  cursului  şi  în  care  se  va  vorbi  amă­  dauna  celor  curente,  şi  de  greşeala   Brigada  a  vorbi
            dată  firul  dibuirilor  şi  să  pornească   Cînd  tirrrizi,  cînd  plini  de  haz !  nunţit  despre  începuturile  cooperati-   de  a  şe  cufunda  în  munca  de  fiecare   lectivist,   consăt
            la  drum  nou,  socialist,  pentru  început   O  petaJă  de  răsură   v ;zării  comunei  Hurez  şi  despre  con­  zi,  uitînd  telurile  de  perspectivă.  Că­  asistau  la  spect:
            chiar  şi  într-o  întovărăşire.                                                                  minul  cultural  din   Valea  Călugă­  un  panou  afişat
                                             Stă  pece-tie  pe  gură !       tribuţia  brigăzii  la  activitatea  politi­
              Hurez  este  un  sat  mic,  sub  poalele                       că  de  masă  dusă  de  agitatori.  rească  a  găsit  forme  potrivite  pen­  fie  ce  produse
            munţilor.   Din  400  hectare   trăiesc   Buclele  lucind  se  scurg   învăţămintele  culese  la  faza  raio­  tru  îmbinarea  celor  două  aspecte.  familia  Roman.
            vreo  150  de  familii.  Despre  viaţa  a-   Aur  roşu  în  amurg.  nală  a  concursului  îi  îndeamnă  pe   Să  amintim   astfel  de   acţiunile   Aceeaşi  preoeu
            cestor  oameni  brigada  a  povestit  la                         membrii  brigăzii  din  Hurez  să  nu  lase   desfăşurate  de  brigada   de  agitaţie   firea  sarcinilor  i
            faza  raională  a  concursului.  Înfăptu­                        de-o  parte  nici  celelalte  înfăţ-şări  ale   în  care  activează  14  tineri  din  sat.   curente,  străbate
            iri  cu  care  oamenii  să  se  mîndrească   Peste  toate  nasu-i  paznic   vieţii  comunei.   Paralel  cu  acţiunea   In  timpul  iernii,  brigada  a  repetat   pectivă  ai  cămin
            sînt  în  Hurez,   aşa  cum   spune  şi   (încă  n-a  crescut  obraznic!)  politică  de  cooperativizare,   brigada   de  mai  multe ori  programul  ei,  eu  o   aprilie— 1  octoml
            brigada :                                                                                         reprezentaţie  pe  tema  „Belşugul  din   de  10  aprilie  ecl
                                                                             va  cuprinde  în  manifestările  ei  şi  fe­  colectiva  de  la  noi“ .   Tema  aleasă
                                             Au  ţîşnit  din  mînecuţe       lul  în  care  oamenii  îşi  întreţin  cul­                       vut  programată  i
                „Avem  gaz,  electricitate...                                                                 este  pe  linia  sarcinilor  generale,  a   aşa  culegi",  în  c
                                             Rotunjoarele  nrnuţe.           turile,  va  populariza  cu  regularitate   transformării  socialiste  a  agricultu­
            dar  în  versul  următor  brigada  nu  se   Ca  să  prindă-n  cupa  lor   pe  fruntaşi  şi  va  fi  la  fel  de  neîngă­  rii ;  urmărind  concretizarea  ei,   co­  ta iele  mecanizăr
            fereşte  să-şi  exprime  amărăciunea :  Soarele  ieşit  din  n o r!  duitoare  ca  şi  pînă  acum  cu  cei  care   lectivul  brigăzii  nu  a  alergat  la  e-   tarlale  mari.
                                                                                                              xerrfple,  poate  foarte  bune,  dar  mai   O  dată  trecut;
                 ...Colectivă  rt-avem,  tratei"  Tonte  astea  —   de  bagi  seama,   fac  greutăţi   în  buna  desfăşurare  a   îndepărtate  de  viaţa  de  fiecare  zi  a   ceastă  piesă,  căr
                                                                             campaniilor  agricole.                                           o  seară  cultural;
                                             Ea,  Brinduşă,  Ie*a  furat                                      satului,  ci  a  luat  ca  punct  de  porni­
              In Hurez  încă  nu  s-au  pus  temeiuri­                         Rezultatele   activităţii   membrilor                           ţin  marţea  —  îi
                                             De  la  tata,  de  la  mama...                                   re  rezultatele  obţinute  de  gospodă­  fruntaş  al  mune
            le  unei  forme  cooperatiste  de  lucrat                                                         ria   colectivă   din   comună,   care
                                             Dar  surîsu  i  luminat         brigăzii  artistice  de  agriaţie  din  Hu­                      cenza  piesa,  an;,
            păm’ntul.  După  cum  a  arătat  briga­                                                           au  fost   cercetate   în  amănunţime.
                                             Şi  privirea  ei  de  rouă      rez  le  vom  vedea  la  faza  regională  a
            da  în  programul  său,  sînt  mulţi  gos­                                                        Gospodăria  colectivă  din  Valea  Că­  forma  ei.  Educa
                                             Cine  oare  i  le-a  dat ?      concursului,  cînd  în  faţa  juriului  ei   lugărească.  în  afară  de  40  lei  pe  zi,
            podari  care  ar  dori  să  se  înscrie   Numai  viaţa  asta  nouă !  vor  prezenta  ceea  ce  au  înfăptuit  şi   a  mai  dat  următoarele  produse   în   îmbinată   st fel
            în  întovărăşire,  dar,  vezi,  nimeni  nu                       vor  mai  înfăptui  în  urma  hotărîrii  lor.  kilograme  pe  zi-muncă :  1,220  grîu   se   va   uezvoltf
                                              VAS1LE  DIMA  LACRIMEL                                                                          narilor  de  a  anal
            se  încumetă  să  fie  dînsul  acela  care                                                        3.750  .porumb,  0,425  orz,  1,650  paie
                                                                                         GH.  FLORESCU
            să  spargă  gheaţa.  Brigada  a  subliniat                                                        grîu,  2,250  coceni  porumb.  0.09  fină  taool.  iar  aceasti
                                                                        2                    ACUM  15  ANI                                             ACUM
                              IULIANA  CERNEA
                                                                                                                                   Maria  începuse  să  11e  neliniştit
                                                                                                                                   şi  le  spuse  că  tovarăşul  Riş  n
                                                                                                                                     —   Să  ştii  că  iar  l-au  aresta
                                                                                                                                     Ştiau  cu  toţii  că  tovarăşul
                                                                                                                                   deauna  in  ajunul  lui  1  Mai  sc
                                                                                                                                     —   Ei,  acum  ce  ne  lacem  c\
                                                                                                                                   întrebă  moş  Simion.  Nu  ne  pri
                                                                                                                                   —  adăugă  el  înciudat.
                                                                                                                                     Pînă  la  urmă,  Maria  se  duse
                                                                                                                                   croitorul,  ca  să  se  slătuiască
                                                                                                                                   poate  ştie  şi  cum  se  trag  mai
               Maria  Gruia  şi  Ştefan  Murgu  mergeau,  fâcuţi,  pe  o  străduţă                                                   —  N-am  văzut  de  cînd  sînt  c
              îngustă,  pietruită,  cu  căsuţe  curate  de  o  parte  şi  de  alta.                                                cetind  prin  sticlele  ochelarilor
               Maria  iscodea  cu  încordare  fiecare  curte,  fiecare  gard.  Ii                                                    —   Gindeşle-ie,  tovarăşe  Maif
              era  cunoscută  căsuţa  asta.  Gardul  era  acum  vopsit  in  verde,                                                 om  priceput  —  îl  îndemnă  Mai
              acoperişul  nou,  curtea  curată,  flori  pe  lingă  gard...  Totuşi  asta                                             —   Oi  fi  eu  priceput,  răspuns
              este,  fără  îndoială !                                                                                              s-ar  coase  cu  acul,  ar  fi  altă
               —  Era  în  1944.  Puţin  înainte  de  eliberare.  Ultimul  1  Mai  în                                                —   Tovarăşi,  trebuie  să  găsi
              Ilegalitate  —  spuse  ea.  Iată,  în  căsuţa  asta  locuia  moş  Si-                                                  S-au  gîndri  ce  s-au  gîndit  şi
              mion,  care  era  hamal.  Dincoace,  în  căsuţa  cu   pridvor,  sta                                                  cerneală,  tocuri  şi  peniţe  să  si
              Niţă  Gbeorghe,  lucrător  la  labrica  de  pîine.  Peste  drum  sta                                                 ieşitele,  cum  s-or  pricepe.
              Maier,  croitorul,  şi,  alături  de  el,  uite  colo,  Tudor,  turnătorul.                                            Au  venit  şi  Niţă  Gheorghe,
              Toţi,  oameni  cumsecade,  aprigi  pentru  dreptate  şi  săritori  la                                                S-au  adunat  cu  toţii  în  jurul  „
              nevoie.  Fregăteam  Maiul  nostru  muncitoresc.  Pe  atuncia,  eram                                                  loc  de  scaune,  şi  Maier,  croite
              muncitoare  la  Lemetru.                                                                                             aveau  de  iăcut.
               înainte  de  1  Mai  cu  vreo  săptămînă.  la  moş  Simion  a  venit                                                  Primi  liecare  cîte  un  toc.
              un  tovarăş.  Il  chema  P.iş.  Moş  Simion  avea  casă  conspirativă.                                                 —   Să  începem  —  spuse  Ma
              Riş  i-a  spus  să  trimită  , tehnicul”  la  el  la  fabrică,  să  ia  nişte                                          —   Măi,  oameni  buni.  se  ioi
              „material"  pentru  1  Mai.                                o  să-l  copiem  —  a  lămurit-o  el.  S-a  constituit  Frontul   Un.tc   iraţilor,  să  scriu.
               —   Cine  era  „tehnicul"?  —   întrebă  cs’.ent  Murgu.  Muncitoresc.  Trebuie  de  1  Mai  să  aile  tot  poporul 1  —   Da’  de  ce,  moş  Simion ?
                —   „Tehnicul"  eram  eu  —  lămuri  Maria.               Se  inţeleseseră  ca,  de  a  doua  zi,  de  cum  se  întunecă,  să  se   —  Păi,  eu  scriu  rău  de  tot,
                Şi  Maria  începu  să-şi  deslăşoare  firul  amintirilor...  intîlnească  la  moş  Simion,  unde  Riş  urma  să  tragă  manifestul   nişte  labe  de  urs.  N-o  să  se  di
                A   doua  zi,  după  ce  a  plecai!  de  la  fabrică,  Maria  s-a  d.,v3   la  şapirograf.  Avea  să-l  aducă  şi  pe  utecistul  Ionică  Tudor,  fiul   -—  Lasă,  moş  Simion,  hotărî
              la  tovarăşul  Riş.  De  meserie,  Riş  era  tipograf,  dar  se  îmbol­  turnătorului.                               cum  poţi,  decît  să  nu  scrii  de
              năvise  de  plămîni  şi,  de  aceea,  de  şase  luni,  se  angajase   Maria  citise  manifestul  încă  de  cu  seară  şi  în  inima  ei  se   A  luat  moş  Simion  tocul  in  i
              portar  la  o  fabrică.  Se  afla,  ca  de  obicei,  in  ghereta  lui  de  la   născuse  o  bucurie  adîncă  şi  fierbinte,  la  gîndul  că  va  ajuta   torită.  Tocul  îi  părea  subţirel
              poartă.  I-a  dat  un  pachet  —  „o  cămaşă  pentru  spălat".  ca  nenumăraţi  oameni  simpli  şi  cinstiţi  să. cunoască  manifestul   scrie,  aplecat  peste  ladă ;  por
               —  Cînd  ajungi  la  moş  Simion,  să  scoţi  ce-i  în  cămaşă  şi  să   adresat  lor  de  partid,  că  va  contribui  să  ajungă  la  ei  che­  De  la  o  vreme,  moş  Simion
              ascundoţi  bine  în  pivniţă.  Ai  grijă 1  E  un  sul  pentru  şapiro-   marea  partidului :                        neliniştit.  Dar  nimeni  n-avea  vi
              grafiat.  Tragem  nişte  manifeste  pentru  1  Mai.         „...Războiul  împrtr'va  Uniunii  Sovietice  şi  aliaţilor  trebuie  să   ridică  şi,  vîrîndu-i  lui  Maier  £
                A   doua  zi,  Maria  a   adus  la  moş  Simion  o  „oală  cu  fasole"   ince'eze 1  Pacea  cu  Uniunea  Sovietică  şi  aliaţii  trebuie  imediat   îi  spuse  necăjit ;
              d n  care  a  scos  o  sticlă  mare,  plină cu cerneală  şi  nişte  tocuri   încheiată                                 —  Ce  să-i  lac.  Irate,  că  nu-n
              cu  peniţe.                                                 Fraţi  muncitori  şi  tineri  muncitori i                şi  l-am  scris  şi  pe  o  faţă  şi  pe
                Şi  apoi,  trei  zile  la  rind,  Maria  a  cărat  pachete  cu  „m ie   rune'i vă  în  fruntea  luptei  de  eliberare  şi  pentru  pace  aţ   Maier  îşi  apropie  hîrtia  de  c
              curate",  din  care  a<*  scos  loi  mari  de  hîrtie  albă  pe  care  apoi   poporului  romîn 1..."                   —   Ştii  ce,  lasă-1  aşa.  Or  înţ
              le-au  ascuns  intr-o  ladă  cu  vechituri  din  pivniţă.   A  doua  zi,  Maria  ajunse  cea  dinţii  la  moş  Simion.  Dar  mi­  străduit  sâ  le  scrii  manifestul  i
                In  ultima  zi.  tovarăşul  Riş  i a  transmis  şi  manifestul.  Pe  ăsta  nutele  treceau,  unele  după  altele,  şi  tovarăşul  Riş  nu  se  arăta.  Moş  Simion  îl  privi  nedumir
   1   2   3   4   5   6   7   8   9