Page 3 - Albina_1959_05
P. 3

Necesitatea  dezvoltării                                                                          Te  slăvim,

       creşterii  animalelor  în  G.A.C.                                                                 partidele  iubit!


       Cîtova căi car* duc la rentabilitatea animalelor
                                                                                                       Strînţi  sub  steagul  de  purpură  ce  zorii,
         In  materialul  de  fată   vom   raţional.  Hrănirea   animalelor                             Te  slăvim,  pantkhile  iubit;
       arăta  ce  trebuie  să  facem  pen­  ou  raţii suficiente şi  echilibrate                       Azi,  prin  tine,  rrrfndri  ni-s  feciorii,
       tru  ca  animalele   pe  oare  le   economic,  In  funcţie  de  nece­                           Grru-n  colectivă  pîirguR.
       creştem să fie cit mai rentabile,   sarul  animalului,  este   princi­
       adică  să  producă  cit  mai  mult   pala  măsură  care  ne   asigură                           Azi  aju-ns-am  fericiţi  prin  tine.
       şi  la  un  preţ  de  cost  cit  mai   rentabilitatea.  Astfel,  la  gospo­                     Şi,  ca  floarea  zilelor  de  mai
       mic.  Vom  vorbi,  aşadar,  de  ro-   dăria  agricolă  colectivă   Bod,                         De  lumină  şi  de  soare  pline.
       rul  hrănirii,  de  îngrijirea  şi  îm­  regiunea  Stalin,  s-a  asigurat  o
       bunătăţirea  calitativă  a  anima­  hrănire  raţională  şi  îndestulă­                          Tinereţe  anilor  ne  dai.
       lelor,  ca  factori  mai  de  seamă   toare  vacilor  de  lapte  în  tot
       în  această  privinţă.      cursul  anului,  şi  în  special  în                                Pe  oît  ne  trudeam  odinioară
         Fiecare  animal  este  ca  o  u-   timpul  stabulaţied.  Vacile   au                          Pe  atîta  eram  mai  săraci;
       zină   care   pentru  a  produce   fost  hrănite  cu  nutreţuri   mu­                           Iaită  azi  vedem  întâia  oară
       are  nevoie  de  materie  primă   rate,  suficiente  şi  de  calitate,                          Griul  nost’  curgînd  Ia  noi  în  saci.
       —   de  hrană.  Hrănirea  trebuie   (până  la  4.000   kg.  pe  cap  de
       să  fie  îndestulătoare,  în   ace­  vacă),  porumb  şi  ierburi,  ames­                        Gă  ni-s  mîndri  anii  şi  feciorii,
       laşi  timp  însă  şi  ieftină,  pen­  tecate  cu  pleavă,  precum  şi  fî-                      Că  ni-i  astăzi  griul  înfrăţit,
       tru  că  ea  ocupă  în   volumul   nuri  de  bună  calitate.  Rezulta­                          Strinşi  sub  steag de  purpură oa  zorii
       cheltuielilor  proporţia  cea  m ă   tul,  producţia  de  lapte  pe  cap                        Noi  îţi  tnulţumhn,  partid  iu bit!
       mare  (45—70  Ia  sută).  O  hră-   de  vacă  furajată  s-a  ridicat  de
       nire  îndestulătoare  presupune   la  1.861  litri  la  2.932,7  Ktri.
       în  primul  rind  furaje  suficien­  Mai  dăinuie,  d i»  păcate,  pe                                         IO AN  APETROAIE
       te  şi  de  calitate.  Dar,   pentru   alocuri  părerea  că   animalele                                       corespondent  voluntar
       a  obţine  o  rentabilitate  sporită   pot  creşte  oriunde  şi  oricum.   Cu  asemenea  oameni  se  mîndreşte  gospo­  Petricani- Bacău
       trebuie  să   dezvoltăm   acele   Este  profund  greşit.  îngrijirea
       specii  de  animale  care  consu­  animalului  are  aceeaşi  însem­  dăria   de  stat  Dîlga.  In  fotografie :  un  grup  de   (Poezie  primită  în  cadrul  concursului
       mă  economic  furajele  produse   nătate  ca  şi  hrănirea  lui.  Este   mecanizatori  In  irunte  cu  Dumitru  Proca,  şe­  „Satul  nostru  azi” )
       în  cantităţi   mari  şi  ieftine.  în   oare  tot  una  să  tii  animalul  !h
       zona  unde  se  află  gospodăria.  timpul  iernii  doar  Intr un  ocol   ful  mecanic  al  gostatului.                   JUUUUUUUUUUUC
         Deci,  rentabilitatea   creşte­  acoperit  sau  în  adăposturi  co­
       rii  animalelor  din  gospodărie   respunzătoare,  curate,  calde  şi
       începe  să  se  asigure  încă   de   în  acelaşi  timp  bine  aerisite?
       la  întocmirea  planului  de  pro­  Experienţa  a  dovedit  că   acei
       ducţie,  prin  îmbinarea  justă  a   crescători  de  animale  care  au
       dezvoltării  creşterii  animalelor   asigurat  adăposturile  corespun­  SPRIJIN SI PILDA VIE
       cu  dezvoltarea  producţiei   ve­  zătoare,  asistenţă  medico-vete-
       getale,  dezvoltind  acele  specii   rinară  potrivit  indicaţiilor   au
       şi  rase  de  animale  şi   acele   obţinut  cele  mai  mari  sporuri
       culturi  care  se  potrivesc  con­  de   producţie.   Dar   asupra
       diţiilor  naturale  şi   economice   acestor  lucruri  vom  mai  re­  Insămîntările  de  primăvară   stiinta   agrozootehnică.  Fire­  de  odihnă  si  i-a  purtat  pe  la
       din  zona  de  producţie  agrico­  veni.   Condiţiile   amintite  nu   sfiit   pe   sfîrşite.   Privesc   şte  că  cele  ee  vedeau  la  noi   toate  secţiile  arătîndu-le  cuU
       lă  în  care  se  află  gospodăria.  trebuie  despărţite  de  un  , alt   timpul.  E  neted  de  parcă  pe­  erau  completate  de către mun­  turile,   grajdurile,   remizele.
         Astfel,   în  gospodăriile  din   factor  important  şi  anume,  a-   ste  el  a  trecut  o  perie  uriaşă.   citorii.  tehnicienii  .şi  inginerii   Au  învăţat  multe  viitorii  soi
                                   cela  de  a  creşte  animale   de
       zona  cerealieră  vom  pune  ac­                        Au  lucrat  Straşnic  mecaniza­  noştri,  cu  explicaţii  amănun­  cotitori  ai  gospodăriilor  colec­
       cent,  în  deosebi,  pe  producţia   rasă.  Cu  aceleaşi  raţii  de  ali­  torii  gospodăriei  de  stat  Secu-   ţite  asupra  avantajelor muncii   tive  si  din  cele  văzute,   $1
       cărnii  de  porc,  porcul  consu   mente  la  un  animal  productiv   ieni,  de  aci,  de  lingă  Bacău.   în  comun  si  mai  ales  cu .mij­  din  cele  ce  le-au  arătat  contai
       mînd  foarte  rentabil  porumbul,   se  pot  obţine   producţii   mai   Floarea  soarelui,  sfecla  de   loace  mecanizate.  Aşa  au  por­  bilii  secţiilor  cu  privire  ia  îm
       orzul,   mazărea.  In  al   doilea   mari  faţă  de  un  animal  de  rasă   zahăr  şi  porumbul  vor  putea   nit  la  drum.  registrarea  consumurilor,  evii
       rînd  vom  dezvolta  oile  şi  tau­  neproductivă.  De  ce  să  hrănim   fi  prăşite  de cîteva  ori  cu  ma­  La  început,   cînd  se  punea   denta  lucrărilor,  a  plăţilor  si
       rinele  care  folosesc  economic   o  scroafă  care  anual   produce   şinile.  fără  muncă  manuală.  problema  încheierii   de  con­  altele.
       subprodusele  agricole   (paiele,   numai  8—9  purcei  şi  să   nu   Privirile  îmi  fug  departe,              —  Baremi  nouă.  ne-a  venit
       pleava,   cocenii),   completîn-   hrănim  alta,  care  asigură  13-15   peste  văioage.  tracte  cu  S.M.T.-ul   Roman   în  ajutor  gospodăria,   de  la
                                   purcei  înţărcaţi  anual.  De   e-                     pentru   lucrările   din  timpul
       du-le  raţia  cu  cantităţi  îndes­                      Ghicindu-mi  parcă  gînduri-   anului,  unii  colectivişti  şi  în­  începutul   începutului,   mi-a
       tulătoare  de  porumb  însilozat   xemplu,  gospodăria   agricolă  le,  inginerul  Popescu  Gheor-   tovărăşiţi  se  rezumau  a  con­  spus  Ion  Pricop,  membru  al
       şi  finurile  necesare.  In  gospo­  colectivă   Hărman,   regiunea  ghe,  agronomul  şef  al  gospo­  tracta  numai  aratul,  însămîn-   cooperativei  de  producţie  din
       dăriile   din   zona  de   deal,   Stalin,  a  obţ’nut  pe  cap   de   dăriei  de  stat  îmi  spune :  tatul  şi  recoltatul  păioaselor.   Trifeşti.  Intr-o  zi,  a  sosit   Ia
       munte,  unde  avem  păşuni,  fi­  scroafă   furajată  13,9   capete   —   Şi  colectiviştii  au  lucrat   Credeau  că  fac  economie.  Cu   noi  chiar  tovarăşul   inginer
       neţe,  vom  pune  accent  pe  pro­  purcei  înţărcaţi.  Preţul  de  cost   bine.  întovărăşirile   agricole   vremea,  văzînd'  cum  muncim   Negoită  Valerian.   directorul
       ducţia  de  lapte  de  vacă  şi  oaie   al  unui  kilogram  greutate  vie   din  împrejurimi  muncesc  tot   noi  şi  dîndu-şi  seama  cit  de   gospodăriei.  S-a  uitat  prin  bi­
       şi  carne   de  vită  —  deoarece   purcel  înţărcat  a  fost  de  9,70   pămîntul  în  comun-  In  anii   ieftine  sînt  lucrările  mecani­  rouri,  a  strîmbat  din  nas.  A
       păşunile  sînt  economic  folosite   lei,  iar  venitul  net  pe  cap  de   aceştia,  au  învăţat  multe  de   voirbit  cu  cei  din  consiliul  de
                                                                                          zate  în  comparaţie  eu  munca
       de  aceste  specii.  Porcul  în  a-   scroafă  a  ajuns  la  350  lei,  pe   la  noi...  manuală,  cît  de  mult  scutesc   conducere.  Si  a  doua  zi.  nei
       ceastă  zonă  este  un   animal   cînd  gospodăria  agricolă   co­  Cu  aceeaşi  căldură  îmi  vor­  braţele  de  muncă,   unităţile   am  pomenit  cu  nişte  dulapuri,
       nerentabil,  pentru  că  aci  nu  se   lectivă   Gh.  Lazăr  ,  regiunea   bea  agronomul  şef  despre  re­    mese  şi  scaune.   Erau  vechu
       produc  furajele  necesare  dez­  Bucureşti,  a  obţinut  anual   de  alizările  gospodăriei  de  stat   agricole   cooperatiste   siau   ce-i  drept,  gospodăriei   nu-l
                                                                                          schimbat  părerea.  S.M.T.-ul  a
       voltării  lui.              la  fiecare   scroafă   furajată  ca  şi  despre  cele  din  sectorul   primit   numeroase  cereri  să   mai   trebuiau.  Le-am   plătit
         Planificarea  suprafeţelor  pen­  numai  8,85  capete  purcei   în­  cooperatist.  Aflu  de la  el  că  în   execute   discuitul,   cultivatul   frăţeşte,  lucrînd   în  vîrfurile
       tru  furaje  este  însă  numai  un   ţărcaţi.  Preţul  de  cost  al  unui   ultima  vreme,  în  satele  din  ju­  şi  boronitul  ogoarelor,  prăşi-   de  muncă   pe  terenurile  cu
                                            greutate  vie  purcel
                                   kilogram
       aspect.  O  importanţă  tot   atît   înţărcat  a  fost  de   17,57   lei,   rul  gospodăriei  de  stat,  secto­  tul  culturilor   tehnice  şi  po­  seminceri  legumicoli  ale  gos"
       de  mare  o  are  calitatea  furaje­  deci  nu  s-a  realizat  beneficiu.  rul   agricol   cooperatist  s-a   rumbului.   dezmiriştitul.  îm-   podăriei   de  stat.  Pe  urmă,
       lor.  Nu  este  tot  una  dacă  obţi­                   dezvoltat  mult.  La  Chilii,  au   răştiatul  îngrăşămintelor  chi­  mecanizatorii   ne-au   ajutat
       nem  cu  aceleaşi  cheltuieli  un   De   aceea,   trebuie  să   se   intrat  în  gospodăria colectivă   mice  şi  cîte  altele. Azi, S.M.T.-   la  arat  si  la  recoltat.  In  prii
       fin  de  lucerna  uscat  —   numai   crească  rasele   prevăzute   în   alte  numeroase  familii  de  ţă­  ul  abia   pridideşte.   Acesta   măvara  asta  am  primit  si  se*
                                   harta  zootehnică,  adaptată  con­
       beţe;  sau   dacă  este  plin   de   diţiilor  din  zona   respectivă,   rani  muncitori,  în  satele  Giu-   este  numai  un  prim  aspect  în   minte  de  legume  de  soi.
       frunze  şi  verde:  sau  dacă  po­                      leşti  şi   Bogzeşti.  ce  ţin   de   ce  priveşte  cele  învăţate  de  la
                                                                                                                        La  toate  acestea  mai  trebu*
       rumbul  pentru  siloz  este  însi­  iar  îmbunătăţirea  lor  să  se facă   comuna  Butnăreşti,   au  luat   gospodăria  de  stat...  ie  să  adăugăm  că  gospodăria
                                   conform  indicaţiunilor  zooteh-
       lozat  întreg  şi  uscat,  faţă  de   niştilor.         fiinţă  întovărăşiri   agricole;
       altul  tocat  şi  însilozat  în  faza   Fireşte  că  în  rindurile   de   la  Trifeşti,  o  cooperativă  agri­  De  multe  ori  gospodăria  de   a  pus  la  dispoziţia  sfaturilor
       de   bob   în   lapte,   şi   în                        colă  de  producţie...     stat  a  ajutat  gospodăriile  co­  populare 50  de vierusi  de  rasă.
       gropi  pregătite  din  vreme.  Cer­  faţă  nu  au  fost  cuprinse  toate           lective  şi  întovărăşirile  vecine   şi  20  de  tăuraşi  de  prăsilă.  si
       cetările  au  dovedit  şi  practica   căile  care   duc  la   creşterea   —   Cuin  i-a  ajutat  gospodă­  cu  maşini  si  oameni,  pentru  a   zeci   de  tone   de  seminţe
                                                         mai
                                                                                                                      selecţionate.
                                                Ele  sînt
                                   rentabilităţii.
       a  confirmat  că  cultura  porum­  multe  şi  vor  fi  tratate  în  nu­  ria  de  stat  pe  oameni  ca  să   termina  lucrările   la  timp  si
        bului:,  şj  cu  deosebire  a porum­                   prjceapă  avantajele  muncit  în   potrivit   regulilor   agroteh­  Muncitorii,  tehnicienii  si  in*
       bului  siloz,  are  un  rol  princi­  merele  viitoare  cînd  vom  vorbi   comun,  cu  maşinile,  folosind   nice.  ginerii gospodăriei  de stat  au
       pal  in  dezvoltarea  creşterii  a-   despre  ce  fel  de  rase  şi  specii   agrotehnica ?  In  toamna  trecută,  de  exem­  înţeles însă că ei trebuie   să fie
                                   de  animale  e  bine  să  creştem,
       nimalelor.  Porumbul  de  nutreţ   finind  seama  de  zonele  geo­  —   In  primul  rînd  foarte   plu,  tractoriştii  Ion  Cîmpea-   şi   printre  cei   dinţii care pot
       constituie  cea  mai  trainică  şi                      mulţi  dintre  ei  au  muncit  pe   nu  şi  Gh.  Sturzu  din  brigada   sprijini  dezvoltarea  sectorului
       mai  economică  bază   furajeră   grafice  şi  condiţiile   specifice   ogoarele  noastre,  la  secţiile   întîia  de  mecanizare  a  gos­  agricol cooperatist.   In primul
                                   locale
       atît  pentru  îngrăşarea  anima­                        Mirceşti,  Bîrioveni.  Cuciulati   podăriei  de  stat  au   arat  40   trimestru  al acestui an, directo­
       lelor  cit  şi  pentru  sporirea  pro­                  si  Trifeşti.  fie  la  praşile.  fie   de   hectare  la  întovărăşirea   rul  gospodăriei,  inginerii  Ro-
       ducţiei  de  lapte.  Experienţele   Dr.  ALEXANDRU  POPA   la  cules  porumb   ori  la  alte   din  Secueni-  Tot  ei  le-au  dis­  maniuc  Mihai  şi  Ion  Fuioagă,
        au  dovedit  că  de  pe  un  hectar   Secţia  de  Organizare  a   lucrări.  Au  avut  astfel  prilejul   cuit   terenul   în   primăvara   tehnicienii  Jalbă  Ene.  Stoica
       de  porumb  cultivat  pentru  si­  Institutului  de  Cercetări   să  vadă  cu  ochii  lor  roadele   aceasta  şi  le-au   însămîntat   Dumitru  si  alţii,   sprijinind
       loz  se  pot  obţine  cu  mult  mai   Zootehnice        muncii,  atunci  cînd  se  aplică  sfecla  de  zahăr.  munca  organelor  de  partid,  au
       multe   substanţe  nutritive  de-                                                    La  colectiva  din  Chilii,  în   tinut  numeroase  conferinţe  în
       cît  de  pe  un  hectar  cultivat  cu                                              vara  trecută,  gospodăria   a   comunele  Mirceşti.  Bîrioveni,
       sfeclă   furajeră   sau   cartofi.                                                 trimis  o  batoză  spre  a  grăbi   Cuciulaţi,  Trifeşti  si  altele,  ou
       Cu   recolta   obţinută   de  pe   PUNCTE  DE...  „VEDERE"!                        treieratul,  iar  în  primăvara  a-   privire  la  avantajele  muncii
        un  hectar  porumb  siloz  (60  de                                                ceasta  o  semănătoare  spre   a   în  comun.  Exemptele  date  au
       tone)  se  poate  hrăni  o   vacă                                                  grăbi semănatul florii soarelui.   contribuit  la  înfiinţarea   în
       timp  de  1.500  de  zile,  în  timp                                               La  întovărăşirea  din  Unceşti,   satul  Basta   (comuna  Secui
       ce  cu  recolta  de  sfeclă,  tot  de                                              mecanizatorii  gospodăriei  au   ieni)  a  unei  întovărăşiri  ai
       pe  un  hectar  (40  tone),  se  poa­                                              făcut  arături  de  primăvară.   gricole.  iar  la  Horia  si  Uni
        te  hrăni  numai  800  de  zile.                                                  Dar  gospodăria  a   sprijinit   ceşti  alte   familii   de  ţărani
         In  privinţa  hrănirii  sînt   de                                                dezvoltarea  sectorului  agricol   muncitori  au  intrat  în  unită-i
        asemenea,   multe  lucruri   de                                                   cooperatist   în   multe   alte
        spus.  Ne  vom  mărgini  aci   să                                                                             tile  agricole  cooperatiste.
        amintim  că  nu  este  recoman­                                                   feluri.                       Azi.  ţăranii  muncitori  din
        dabil  să  hrănim  animalele  nu­                                                   Anul  trecut,  mai  bine  de  40   satele  raionului  Roman  ori'1
        mai  cu  unul  sau  două   feluri                                                 de  socotitori  din  gospodăriile   vesc  cu  admiraţie  şi  respect
       de  furaje,  ori  numai  cu  coceni                                                colective  ale  regiunii  Bacău   la  realizările  gospodăriei   dei
        de  porumb  şi  siloz  sau  numai                                                 au  urmat  un  curs  de  instrui­  stat.  Pentru  ei  gospodăria  ai
        cu  concentrate  şi  fin.  Raţiile                                                re  timp  de  cîteva  luni.  la   grloodă  de  stat  Secueni  oonsti»
        trebuie  formate  din  mai  multe                                                 şcoala   de   agricultură   din   tuie   o  pildă  vie   pentru  *'
        nutreţuri,  care  să  corespundă                                                  Trifeşti.  Conducerea  gospodă­  practica  o  agricultură  bazatit
        cu  producţia  animalelor  —   de                                                 riei  de  stat  s-a   gîndit  să  le   pe  metode  înaintate,   pentru
        exemplu,  fie  pentru  lapte,  fie   -   Ce  faci  acolo,  că  după  bidonul  ăla  nu  te  văd  de  loc ?.„  dea  o  mină  de  ajutor.  A  trii   producţii  bogate  la  hectar.
                                       —  Dar  tu  ce  faci,  că  nu  văd  de  loc  bidonul ?!
       pentru  muncă.   Apoi   hrana                                                      mis  camioanele  gospodăriei,
        trebuie   administrată  în  mod                      (Desen  de  NIC.  NICOLAESCU)  i-a  luat  pe  „elevi"   tutr-o  ai  AL.  RAlfiU
   1   2   3   4   5   6   7   8