Page 5 - Albina_1959_05
P. 5

In  centrul  comunei  Scînteia,  regiu­  Gazeta  de  stradă,  folosind  cu  curaj   năzi  cu  un  om  din  Boroseşti,  care  zi"
                                                nea  Iaşi,  chiar  in  faţa  sfatului  popu­  critica,  a  avut  un  rol  însemnat  şi  în   cea  că  ar  vrea  să-şi  facă  şi  ei  co­
                                                lar,  se  află  gazeta  de  stradă  „Ogo­  îndreptarea  unor  deficienţe  în  mun­  lectivă,  dar  nu  au  tot  ce  le  trebuia
                                               ru l".  Mereu   ai  să  găseşti  lingă  ea   că.  Intr-un  articol  despre  desfăşura­  pentru  asta.  I-am  arătat  atunci  că  la
                                                grupuri  de  oameni  citind  articole  şi   rea  cercului  anrotehnic  cu  intovărăşi-   înfiinţare,  colectiva  e  ca  gospodăria
                                                discutînd  despre  ele.  Cred  că  nu  e-   ţii,  a  fost  criticat  Constantin  Atod:-   a  doi  oameni  de  curînd  căsătoriţi.  Nu
                                                xistă  om  in  Scînteia  care  să  nu  se   resei,  preşedintele  întovărăşirii,  care   au  de  la  început  toate  ce!e,  dar  cu
                                                intereseze  ce  articol  nou  a  mai  apă­  nu  i-a  mobilizat  pe  oameni  la  cursuri.   timpul,  prin  munca  lor,  îşi  agonisesc
                                                rut.                             Şi  eficacitatea  criticii  nu  a  întîrziat   tot  ce  şi-au  dorit...
                                                  Stima  pe  care  gazeta  şi-a  cîştigat-o   să  se  arate.  Cursanţii  au  început  să   învăţătoarea  îl  asculta  cu  luare  a-
                                                în  viaţa  satului  se  datoreşte,  fără  în­  vină  regulat  la  cerc,  lucru  care   a   minte  pe  colectivist   şi  cind  acesta
                                                doială,  grijii  cu  care  organizaţia  de   fost  în  folosul  lor  şi  al  întovărăşirii.  termină,  il  întrebă :
                                                partid  si  sfatul  popular  au  îndrumat   Spuneam  mai  sus  că  numerele  ga­  —   Şi  cind  ne  dai  articolul ?
                                                permanent  această  formă  a  agitaţiei   zetei  pot  reprezenta  o  istorie  a  satu­  —   Care  articol ?  —   se  miră  Beraru.
                                                vizuale.  Grija  s-a  văd't  încă  de  la   lui.  Dar  ca  orice  istorie  ea  este  scri­
                                                formarea  colectivului  în  care  au  in­  să  de  cron'cari.  Şi  în  comuna  Scîn­  —   Pentru  gazeta  de  stradă.   Scrie
                                                trat   oameni  pricepuţi,  din  diferite   teia  găsim  mulţi  asemenea  cronicari   despre  tot  ce  mi-ai  spus  acum  şi  să
                                                sectoare  de  activitate,  pentru  ca  a-   fie  intelectuali,  fie  ţărani  muncitori   vezi  ce  articol  bun  va  ieşi.
                                                ceştia   să  aibă  posibilitatea   să  fie   pe  care  învăţătoarea  Olga  Trofin  sau   Olga  Trofin  se  gindi  cu  bucurie  că
                                                permanent  informaţi  de  toate  proble­  ceilalţi  membri  ai  colectivului   i-au   şi  Beraru  a  intrat  acum  in  rîndurile
                                                mele  care-i  frămlntă pe ţăranii  munci­  îndemnat  să  sere.   corespondenţilor  voluntari   al  căror
                                                tori  şi  să  le  poată  oglindi  în  gazetă.   Unul  dintre  cei  care  a  început  nu   număr   creşte  neîncetat,  dovadă   a
                                                O  notiţă  pusă  intr-un  colţ  al  panou­  de  mult  să  activeze  în  rindul  cores­  faptului  că  tot  mai  mulţi  săteni  do­
                                                lui  ne  arată   din  cine  este  alcătuit   pondenţilor  este  colectivistul   Con­  resc  să-şi  spună  cuvîntul  prin  gaze­
    itilpu,  raionul  Buzău,  sini  preţuite  de  săteni.  colectivul :  Viorica  Bordeianu  —   bi­  stantin  Beraru.  Intr-o  zi  a  venit  la  el   ta  de  stradă  „Ogorul".  Dacă  la  în­
                                                bliotecară,   Grinore  Afrăsinei  —   se­  Olga  Trofin.  Au  vorbit  despre  tre­  ceput  unii  dintre  aceştia  se  lăsau  mai
                                                cretarul  organizaţiei  de  bază  din  gos­  burile  comunei,  despre  munca  in  co­  greu,  astăzi  însă  se  simt  mîndri  că-şi
                                                podăria  colectivă,   Alexandru  Ifteni   lectivă.  învăţătoarea  vroia  să-şi  dea   pot  aduce  contribuţia,  şi  pe  această
                                                —   secretarul  organizaţiei  de  bază  din   seama  ce  subiect  l-ar  atrage  pe Bera­  cale,  la  înflorirea  vieţii  în  comună.
                                                întovărăşire  şi  Constantin  Pirtea  —    ru  ca  să-l  aştearnă  pe  hîrtie.  ...Faima  gazetei  din  Scînteia  a  de­
                                                oficiant  sanitar.                                               păşit  de  mult  nraniţele  comunei  —
                                                                                  —   Greu  o  duceam  noi  înainte.  A lt­
                                                 Sătenii  ştiu  cu  precizie  că  gazeta   fel  trăim  azi  —   spuse  intr-un  timp   ea  a  obţinut  premiul  I  la  un  concurs
                                                îşi  schimbă  faţa  din  două  in  două                          care  a  avut  loc  în  cadrul  raionului.
    i'                                                                          Beraru.  —   Uite  la  Lucreţia  Rusu  sau
                                                săptămîni.  Asta  nu  inseamnă  că  dacă   la  Melania  Didilescu.  De  cind  au  in­  Acest premiu  a  consrituit  o  recunoaş­
                                                între  timp  s-a  ivit  ceva  deosebit   în                      tere  a  meritelor,  dar  şi  un  imbold
    ,uică,  lenui   girul  si  autoritatea   unui  om  care   viaţa  satului,  colectivul  gazetei  aş­  trat  în  colectivă  şi-au  făcut  case  noi.   spre  noi  succese.
    fad a   ş ia    prin  faptele   lui  a  dovedit  că ^stie   teaptă  să  treacă  cele  două  săptămîni-   Cit  despre  bucate...  Le-ajung  pînă  la
     si  anume   cum  trebuie să se muncească la cîmp.  Ei  scriu  imediat.  Aşa  s-a   întîmplat   recolta  cealaltă.  Vorbeam  mai  deu­  A.  CROITORI!
    «man.  care   O  altă  idee  bună  este  aceea  a  or­  după  înfiinţarea  unei  gospodării  co­
    a    mit,   ganizării  în  timpul  muncilor  agri­  lective  in  satul  vecin  Rediu,  cind  s-a
     IX   .  kg.   cole  a  unui  colt  cultural  la  cîmp.  A-   publicat  articolul  învăţătorului   Ion
    9  litri  vin.  nul  trecut,  înftr-o  baracă,  au  fost   Marian  intitulat  „Un  pas  înainte".
     acest  oo-   montate  aparatul   de  radio   si  un
    ■elwr   care   stand  de  cărţi.  La  prim   se  citeau   Nu  există  problemă  mai  importan­
    •igăzil,  iar   ziarele  si  se discutau  pe loc contrac­  tă  care  să  nu  fie  prezentă  la  gazeta
    lustra  gra­  tările.  Brigada  dădea  reprezentaţii   de  stradă.  Răsfoind  dosarul,  sau  mai
    tii  primise  în  care  era  vorba  de  evenimente  pe­  bine.zis  dosarele,  în  care  sînt  aduna­
               trecute  uneori  cu  cîteva  ceasuri  mai   te  articolele  apărute  în  decursul  ulti­
               înainte.  Această  activitate,   direct   milor  ani,  se  pare  că  ai  în  faţă  isto­
   i iiriici  împ le­                           ria  comunei.  Deşi  peste  multe  dintre
   ite  cu  cele   legată  de  problemele  ourente,  desfă­  ele  s-a  aşternut  colbul,  nu  şi-au  pier­
   îl  de  pers-   şurată  sub  lozinca  „Brigada,  cartea,   dut   totuşi  valoarea   de  document.
    perioada  1   ziarul  la  locul  de  muncă‘ţ a  avut un
   ni.  Pe data   puternic efect, însă,  după părerea con­  Majoritatea articolelor  tratează pro­
   leatru  a  a-   ducerii căminului,  ar  fi  necesar  anul   bleme  privind  muncile  agricole.  De
    im  semeni,   acesta  să  se  acorde  o  mai  mare  a-   un  mare  folos  în  lămurirea  oameni­
    rată  avan-   tentie  si  preocupărilor  de  perspecti­  lor  asupra  avantajelor  cultivării  sfe­
   c uit urii  pe  vă,  privind  educaţia  culturală  si  în   clei   de  zahăr   a  fost  articolul  prin
               acest  scop  se  va  da  o  extindere  în­  care  ţăranul  întovărăşit  Vasile  Caza-
               deosebi  lecturilor  în  grup  la  locul   cu,  bine  cunoscut  ca  un  harnic  agri­
   ertoriu   a-   de  muncă  si  organizării  seara,  la   cultor,  a  împărtăşit  atît  din   expe­
   prevăzut  si   cînio  sau  la  cămin,  a  spectacolelor   rienţa  proprie,  cit  şi  din  cea  a  altor
   ste  seri  se   artistice  date  în  cinstea  fruntaşilor
    căreia  un   în  muncile  agricole.         săteni  din  comună.  Astfel  se  arată  că
   pole  va  re-                               Dumitru  Rădeanu  acordînd  o  atenţie
                 Formele  prin  care  se  poate  reali­
   ■ntinutul  şi                               deosebită  acestei  culturi,  a  reuşit  să
               za  o  strînsă  legătură  între  actuali­
    Mică  va  fi   tate  şi  perspectivă  sînt  desigur  mult   predea  la  baza  de  recepţie,  de  pe  su­
   a  li   ră ;   mai  multe  pa  cele  arătate  aici.  Prin­  prafaţa  de  un  hectar  pe  care  a  avu­
               cipalul  rămîne  preocuparea   pentru   t-o  contractată,  cantitatea  de  29.350
   n.fa   cămi-
               această  problemă.
   tic  un  spec-                              Kg.  sfeclă  pentru  care  va primi  peste   Oazei a  de  stradă  din  comuna   Dărmăneşti,  raionul  Ploeşii,  publică   regulat
                                T.  PRIBOI      10.000  lei  şi  peste  200  kg.  de  zahăr.            articole  interesante.
   i  va   avea
                       3      4                    ACUM  15  ANH                                             ACUM  15  ANI                  5
   rşit,  veni  şi  Ionică  Tudor   locul  său,  continuînd  să  scrie.  Hîrtiile  albe  se  umpleau,  una   cuţi,  dar  pe  care-i  iubea,  încrederea  în  propriile  lor  puteri,
   aduse  pe  la  fabrică,    cîte  una,  cu  scrisul  acela  neformat,  dar  îngrijit  aşternut,  al  to­  încrederea  in  zile  mai  luminoase.
   ingrijorâ  moş  Simion.    varăşilor.                                                  Deşi  munciseră  o  noapte  întreagă  pînă  in  zori,  nu  reuşiseră
   :  arestat  aproape  întot-   Cind  Maria  Ieşi  din  casă,  zorii  se  aprinseseră  portocalii  şi   să  scrie  împreună  decît  18  manifeste.
   embrie.                    revărsaseră  aur  topit  peste  căsuţele,  copacii  şi  hornurile  fabri­  Veniră  să  scrie  noapte  de  noapte.
   •stele ?  Cum  le  tragem ?   cilor,  peste  ruinele   caselor   bombardate  din  colţul  sting-  al   Cu  două  zile  înainte  de  1  Mai,  cind  se  strinserâ  cu  toţii  şi,
   lici  unul  la  maşina  asta  străzii.  Minunată  dimineaţă  de  primăvară 1  Maria  trăi  adine   pe furiş,  trăgeau  cu  ochiul  la teancul  subţire  de  foi  scrise,  care
                              clipa  intilnirii  cu  natura  tînără,  primăvăratică,  ea  care  mun­  nu  trecuse  de  două  degete,  pe  uşă  intră  deodată  Riş,
   leme  pe  tovarăşul  Maier,   cise  o  noapte  întreagă  pentru  a  dărui  unor  oameni  necunos-  —   Dumneata ?  —  întrebară  toţi,  intr-un  glas.
   :ă-i  om  mai  cu  cai*.e  şi                                                          Riş  nn  fusese  arestat.  Il  anunţase  un  tovarăş  la  fabrică  că-1
    la  şapirograf.                                                                      căutaseră  acasă  ca  să-l  ridice.  Atuncia,  Riş  s-a  ascuns  intr-un
   iltă,  mărturisi  Maier,  cer-                                                        loc  de  unde  nu  putuse  veni  la  timp,  la  intilniie.
                                                                                          —   Le-am  tras  clapa,  cum  s-ar  zice,  spuse  el  vesel.  Nu  e
   e  găseşti  ceva.  Eşti  doar                                                         pentru  prima  dată 1
                                                                                          Se  apropie  de  ladă  şi  rămase  uimit.  Abia  atuncia  observă
   rul.  Da’  dacă  manifestele                                                          numărul  de  „colaboratori"  şi  activitatea  ce  se  ducea  acolo.
                                                                                          —  Vă  puteau  prinde,  tovarăşi.  Cind  e  tras  la  şapirograf  nu
   ,  se  indirji  Maria.                                                                se  mai  cunoaşte  aşa  bine  scrisul.  Dar  de  mină 1
   i  hotărît  că,  deoarece  au                                                          Riş  făcu  loc  pe  ladă,  desfăcu  şi  întinse  frumos  pînza  sulului,
    să  scrie  de  mină  mam­                                                            o  umezi,  apoi  meşteri  ce  meşteri  la  foile  scrise  şi,  una după
                                                                                         alta,  începură  să  iasă  file  copiate  in  cîteva  secunde.
   iral,  şi  Tudor,  turnătorul.                                                         Maria  şi  Ionică  Tudor   rămaseră  să  lucreze  la  şapirograf.
   >e  buturugile  care  ţineau                                                          Deprinseseră  mînuirea  lui.  Ceilalţi  făceau  pachete  din  mani­
    apucat  să  le  explice  c®                                                          festele  scrise,  ca  să  le  transporte  la  locurile  cuvenite.
                                                                                          A  sunat  şi  alarma,  ca  in  fiecare  noapte.  Undeva,  nu  prea
                                                                                         departe,  se  auzeau  explozii.  Dar  nimeni  nu  s-a  sinchisit.  Foile
                                                                                         lunecau  una  după  alta  şi  se  aşezau  ÎD  teanc.
   t  moş  Simion,  eu  nu  pot,                                                          Către  ora  4  dimineaţa,  întregul  vraf  de  foi  albe  dispăruse
                                                                                         şi,  în  schimb,  se  înălţase  teancul  de  manifeste,  gata  scrise.
                                                                                         Maria  privea  mulţumită  titlul  scris  cu  litere  mari :  „Către  în­
  ne  ies  literele  pocite,  ca                                                         treaga  clasă  muncitoarei  Către  poporul  rom inl"  lai  jos,  în­
  ;că  nimeni  ce-oi  scrie  eu                                                          cheierea :  „Trăiască  1  Mal,  ziua  de  înfrăţire  sub  semnul  păcii
   croitorul,  mai  bine  scrie                                                          şi  de  unire  a  clasei  muncitoare !"
                                                                                           Sînt  frumoase  manifestele !  Maria  vede  parcă  oamenii  care
  n  mina  lui  mare  şi  bătă-                                                          le  vor  ridica,  le  vor  citi,  vor  vorbi  între  ei  mulţumiţi,  bucuroşi.
   iiricel  de  pai.  începu  să                                                         Şi  ea  e  una  dintre  acei  care  au  lucrat  la  manifeste !
  a  cu  literele,                                                                         Ochii  tuturor,  roşii  de  nesomn,  strălucesc  de  bucurie.
  u  să  se  foiască  din  nou                                                            înainte  de  a  pleca,  s-au  adunat,  tîmplă  lingă  tîrhplă,  şi  au
  î-1  observe.  Aituncia  el  se                                                        cîntat,  aproape  în  şoaptă.  Internaţionala.
  relari  foaia  lui  de  hîrtie,                                                         —  Nu  mai  e  mult,  gîndeşte  Maria,  şi  vom  cînta  Internaţio­
                                                                                         nala  pe  străzi,  în  p'eţp...  tare,  din  toată  inima...  Aşa  spune
  pe  manifestul  pe  o  foaie ;                                                         manifestul...  „Armata  koşi9  a  trecut  pe  teritoriul  nostru  ca
                                                                                         armată  eliberatoare..."
  i.  Zîmbi  luminat.                                                                      închide  ochii  şi-şi  închipuie  cum  va  fi  atuncia  de  1   Mai.
  cei  ce  l-or  găsi,  că  te ai                                                        Acum,  însă,  printre  buze,  de-abia-i  trec,  şoptite,  cuvintele :
  m  ai  putut.                                                                                         Hai  la  lupta  cea  mare.
  •i  zîmbi  şi  se  întoarse  la                            ( Desene  de  D.  ILIESCU)                 Rob  cu  rob  să  ne  unim..
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10