Page 7 - Albina_1959_05
P. 7
2 )e p e to t
Ţările socialiste slujesc cauza
slăbirii încordării internaţionale
Problema rezolvării pe calea La Conferinţa de ia Varşovia unor măsiiri concrete în inte
tratativelor a tuturor probleme a avut loc un schimb de păreri resul păcif de către conferinţa
lor litigioase, slăbirii încordării cu privire la apropiatele trata miniştrilor Afacerilor -Externe
internaţionale şi asigurării unei tive de la Geneva între statele care va a ve» loc la Geneva la
păci trainice, preocupă în cel din Est şi Vest în problemele 11 maj a.c., şi de conferinţa la*
•mai înalt grad întreaga opinie referitoare la Germania, inclu cel- maţ inâTt nivd'.
publică mondială. Omenirea iu siv Tratatul de pace şi proble Conferinţa de la Geneva tre
bitoare de pace năzuieşte cu ma Berlinului Occidental. Par buie să asigure luarea unor
ardoare ca între state să se ticipanţii la conferinţă şi-au ma hotăriri de comun atoid în
stabilească relaţii de colabora nifestat deplina unanimitate 1n două dintre cele mai importan
re, să fie înlăturate o dată pen aprecierea actualei situaţii in te probleme : încheierea Trata
tru totdeauna orice piedici ternaţionale Şi în privinţa rezol tului de -pace cu Germania şl
care duc la încordarea situaţiei vării problemelor arzătoare în lichidarea regimului de ocupa
internaţionale. Cauza păcii este interesul întăririi păcii şi al asi ţie in Berlinul occidental, ho-
scumpă tuturor oamenilor care gurării securităţii popoarelor. tărîri care vor asigura o bază
vor să trăiască în linişte, care Această unanimitate ilustrează trainică cauzei păcii în Euro La Trajalgar Square (Anglia) a avut loc zilele acestea un
iubesc şi vor să a-pere progre unitatea de nezdruncinat a la pa. Proiectul sovietic al Trata
sul şi civilizaţia lumii. De aceea gărului socialist, voinţa şi ţe tului de pace cu Germania ţine puternic miting pentru interzicerea armelor nucleare.
sînt pe deplin îndreptăţite ade lurile comune ale popoarelor seamă de interesele poporului
ziunea şi însufleţirea cu care ţărilor socialiste care corespund german, prevede garanţii sigu-
opinia publică mondială spriji intereselor şi năzuinţelor tutu Te pentru securitatea popoare
nă propunerile făcute cn scopul ror oamenilor dornici de pace. lor europene şi de aceea el este P E S C U R T
de a se soluţiona cele mai ar Cercurile conducătoare din sprijinit nu numai de statele • Poporul chinez a săr banez protestează împotriva
zătoare probleme ale actualei occident se străduiesc să în socialiste, ci de întreaga opinie bătorit cu însufleţire împli semnării acordului italo-
situaţii internaţionale, de a jghebeze o „unitate" a puteri publică mondială interesată în
salva omenirea de primejdia lor occidentale în preajma în menţinerea şi consolidarea pă nirea a 40 de ani de cînd a american cu privire la am
avut loc la Pekin „Mişca
unui nou război. ceperii conferinţei de la Gene cii- încheierea unui asemenea rea patriotică antiimpe- plasarea bazelor pentru ra
chete pe teritoriul Italiei.
Este limpede pentru orice om va. .Ultimele conferinţe occiden tratat de pace ar înlătura pri rialistă din 4 Mai 1910". • Conferinţa de la Gene
de bună credinţă că lagărul tale au arătat însă că „unita mejdia care decurge din reîn „Mişcarea de la 4 Mai" a va a celor trei puteri cu
socialist, în frunte cu Un.unea tea" aceasta este măcinată de vierea militarismului în Germa deschis o perioadă nouă a privire la încetarea experien
Sovietică, slujeşte neabătut nenumărate contradicţii care nia occidentală şi ar pune ca revoluţiei burghezo-democra- ţelor cu armele nucleare
cauza păcii şi slăbirii încordă s-au observat în cadrul discu păt regimului de ocupaţie în tice antiimperialiste şi anti a discutat, în şedinţa din 4
rii internaţionale. Mărturii ale ţiilor purtate pe marginea pro Berlinul occidental. feudale din China. Totodată, mai. documentele prezentate
politicii consecvente de pace pe blemei germane. Diplomaţia *- Omenirea iubitoare de pace sub uriaşa influenţă a Marii anterior. Participanţii la
care o duce marele lagăr so mericană şi vest-germană de din întreaga lume cere ca a- Revoluţii Socialiste din Oc conferinţă au elaborat de
cialist, sînt nenumăratele şi pun eforturi desperate să cre propiatele tratative de la Ge tombrie ea a pregătit dru comun acord şi au adoptat
preţioasele propuneri făcute în eze o astfel de „unitate" bazată neva să se soldeze cu rezultate mul puternicii mişcări popu proiectul unui articol refe
tot decursul timpului, de la în pe o poziţie rigidă, negativistă pozitive care sînt aşteptate cu lare de eliberare naţională ritor la semnarea, ratifica
cetarea celui de-al doilea război faţă de propunerile Uniunii îndreptăţite speranţe de toate de mai tîrziu, încununată rea, adoptarea şi intrarea
mondial, propuneri izvorîte d*n Sovietice care sînt menite să popoarele. Participanţii la con prin proclamarea Republicii în vigoare a Tratatului cu
dorinţa sinceră de a asigura asigure încheierea Tratatului ferinţa de la Varşovia, aşa cum Populare Chineze în octom privire la încetarea experien
întregii lumi liniştea şi pacea de pace cu Germania şi lichi se subliniază şi în comunicat: brie 1949. ţelor cu armele nucleare.
spre care năzuieşte. O mărturie darea regimului de ocupaţie în „declară că guvernele lor sînt • La trei mai, Kim fr
concludentă a acestei politici o BerlinuT occidental. gata să tacă tot ce depinde de • La 4 mai, N. Ş. Hruş- Sen, preşedintele Cabinetu
constituie şi recenta conferinţă Popoarele iubitoare de pace ele pentru asigurarea acestor ciov, preşedintele Consi lui de Miniştri al R. P. D.
de la Varşovia a miniştrilor condamnă această politică a tratative. Ei fac apel la guver liului de Miniştri al U R.S.S., Coreene, a primit delegaţia
Afacerilor Externe ai ţărilor (puterilor occidentale şi acţiu-, nele marilor puteri şi ale tutu însoţit de Llpwellyn Thom parlamentară a R- D. Ger
participante la Tratatul de la nile întreprinse . în perioada ror statelor europene să nu în son, ambasadorul S.U.A. în mane care a sosit în R.P.D.
Varşovia şi a.l Republicii Popu premergătoare conferinţe: de la treprindă nici un fel de ac U.R.S.S., a vizitat şantie Coreeană într-o vizită de
lare C hinte,’ Lborarile confe ţiuni care ar putea să ducă la rul de construcţie al exoo- Drietenie.
rinţei şi Comunicaiul dat pu Geneva în vederea intensifică ascuţirea situaţiei în Europa şi ziţiei americane care şe va
blicităţii au scos încă o' dată rii înarmării atomice a unor deschide în vara aceasta în • L uni, 4 mai, un milion
în evidenţă preocuparea perma state din N.AiT.O. şi în primul la înrăutăţirea perspectivelor parcul „Sokojniki" din Mos de muncitori de la între
nentă a statelor socialiste de a rînd a R. F, Germane. Mase ce s-au conturat pentru rezol cova. prinderile meta'injg ce „jsi
apăra pacea, străduinţa de a varea problemelor litigioase
se ajunge ia rezolvarea pe cale uriaşe de oameni din întreaga prin tratative între Est şi • R. P. Albania a adre
paşjiică a problemei germane, jume.cer cu fermitate curmarea sat o notă guvernului ita de 48 de ore. Greviştii au
a cărei soluţionare ar aduce o, „războiului rece", adaptarea Vest". lian prin care guvernul al- cerut majorarea salariilor-
mare -contribuţie' ta liTirjwairea;
îhtregii atmosfere internaţiona
le. Citjnd textul Comunicatului, mitul ajutor i^e şomaj în jurul
cţu neputinţă sff «u-ţi dai sea Viaţa şomerilor şi „faiul” american căruia guvernanţi americani Tac
conferinţei de la^J/arşovia este
atîfa tititi-fam nu poete să asi.
ma de imens*, deosebire de'. gur^ duj)ă ciie s.au convins oa
structură^# de ţeluri dintre or — Ce zici, tovarăşe ziarist, şomeri, adică oamţni fcare n-au şi aeronautică, unu’ Wortăr, menii, niCÎ rhinimtmi de existen
ganizaţia Tr frumos întîi Mai ăm avut în de lucru. Cinci milioane I Ceva Wester,.. ţă a1 şomerilor Afară de asta
T ratatului » ' l a yar-
şovia şiflţgctul Atlanticuluţ de primăvara asta 1 — spuse moş măi mult de un sfert din popu — Walter Reuther
Nord. W*timp ceţ, conferinţele' Vişan trăgînd în piept boarea laţia ţării noastre. Afeta fără să — Aşa, aşa. Văd că dumnea , nu,i pentru nimeni un secret că
puterilor oofcidentale, care au parfumată care răzbea prin gea mai vorbim de alte'*două mili- ta ţii mai bine minte cum îl acest ajutor de şomaj a expirat
anul trecut pentru aproape două
avut loc în ultima vreme, au mul deschis al căminului cultu •oane care lucrează-.abia cîteva cheamă. Omul ăsta recunoaşte
fost convocate cu scopul de a ral ceasuri pe zi, ori nimai cîteva pe faţă că şomajul este o boala milioane de şomeri
— Tmi aduc aminte — spuse
ae elabora felurite „tactici" — Frumos., moş Vişane. zile din săptămână. 'jSă ai pu grea a Americii, că economia moş Vişan — de unele cuvinte
car<? să tmpiedice destinderea tere de muncă, să ai braţe să americană merge şchiop ătîfid.
—- Zău aşa, parcă-ţi dă şi ini ale celor de la conferinţă. Sînt
încordării internaţionale, . Con
ma altfel ghes la viaţă — spuse adevărate gemete de suferinţă
ferinţa de la Varşovia a arătat zimbind cineva. şi revoltă. „Guvernul este orb şi
cu prisosinţă lumii întregi că Erau aduaaţi, ca de obicei, La taifas cu moş Vişan surd atunci cfnd este -vorba de
nevoile poporului tarii" sau „ce
unicul ţel dl ţărilor socialiste duminica, la şezătoare.
barbarie: poporul flămînzeşte
este acela de a sluji interesele — Ei 1— oftă moş Vişan — în Timp-ce depozitele' de
păcii şi securităţii popoarelor. toate-s bune şi primăvara-i pri nătoase şi să nu-ţi poţi asigura Muncitorii mai vîrstnici — spune alimente". Ce mai rămîne, după
măvară şi sărbătoare-i sărbătoa pentru tine şi ai tăi pîinea cea el — văzînd că şi cei tineri astea toate, din „raiul ameri
re atunci cînd omul îşi are ros de toate zilele... afurisită trea umblă zadarnic după lucru, can", ce fel de „rai" poate fi a-
tuite şi preţuite bă I Am citit, tovarăşe ziarist, pierd orice nădejde de a mai cela în care-tpilioane de oameni
M iU O A N E AMERICANE.. viaţa şi munca. că mai acum cîteva zile s-a ţi găsi de lucru şi nemaicăutînd, flămînzesc, sînt aruncaţi pe
Primăvara îţi dă nut în America o mare aduna sînt şterşi de pe listele de şo drumuri, pradă bolilor şi deznă-
alte îndemnuri la re, un fel de conferinţă a şo meri. Aşadar, numărul şomeri dejdei ?
viaţă atunci cînd merilor. lor e mai mare deeît îl arată
ie găseşte îndestu cifrele dale de guvern^ Apoi, — O fi acolo „rai” — spuse
— Ascultaţi oameni buni ce-i cineva — dar nu pentru oamenii
lat şi netemător cu această conferinţă. Ea a fosi mai arată "'el, e neplăcut ««v e zi muncitori.
pentru ziua .de mâi organizată de conducătorii unor că printre şomeri se găsesc nu- • — Lucrurile se iotîmplă aşa
Sindicate care — între noi fie roeroşi muncitori cu un stagiu
ne, Aşa ne găseşte fiindcă patronii urmăresc numai
spus — trag mai mult în cum de 10—-*20 de arţi în producţie, şi numai profituri cit mai mari.
pe noi, crăiasa asta deci muncitori bine calificaţi pe
păna capitaliştilor decjt într-a Aşa-i în rînduiala capitaRstă.
mîndră a zefirului. muncitorilor Ei bine prin cuvîn- care criza i-a lăsat pe drumuri. Patronii se îmbogăţesc că nici
Dar zău, cînd te tările lor aceştia pînă la unul Cît de rea e situaţia şomerilor ei nu mai pot ţine socoteala a-
şi a economiei americane se
gîndeşti la mulţi au încercat să facă jocul patro •vede cît de solo, fiindcă pînă şi •verilor, .iar numărul şomerilor,
nilor ameţind oamenii cu fel de muritorilor de toarne şi mize
mea celor fără de acest apărător din totdeauna al
fel de vorbe goale. rie sporeşte zi de zi.
lucru şl făTă pîine capitalismului, fiind plătit gras
In declaraţiile şi cuvîntările — Bine măi fraţilor, dar pînă
din ţările capitalis conducătorilor sindicali slugar de patroni, e nevoit să critice clnd or s-o aiai rlueă oamenii
pe
politica guvernului şi chiar
te te cuprinde în nici capitalului s-au strecurat preşedinte ăştia aşa>? întrebă cu m' ‘
tristarea(. nu alta. lucruri care, oricît 4r dori ei să — Sînt ele şi alte declaraţii nie un sătean care ascultase a-
Şvdupă ctte le creadă trecătoare şi să nu în care s-au spus lucruri şi mai tent cînd la moş Vişan. cînd
ştim sîrtt mulţi bre. facă nume rău rînduielii socie dureroase Moş Vişane. Nu ştiu la mine.
■dacă a-i reţinut ce a spus sena — Cit va exista graiul" capi
Mulţi de tot — spu tăţii americane, arată totuşi a.
torul Paul Dougias. lată de e- talist — a sărit cu răspunsul
se cineva. devăratul chip al Americii. xeinplu : el a arătat că anche moş Vişan. — Pini cînd toţi
— Guvernul ame — Am citit printre altele — tele făcute în statul Virginia şi muncitorii americani, pînă la
rican — interveni spuse moş Vişan — cuvintarea în Kentucky au (dezvăluit că unul. strînşi în jurul partidului
comunist- de acolo se vor ridica
/ iarăşi moş Vişan — unuia dintre ei, mi se pare pre există bărbaţi, femei şi copii cu nădejde să se izbăvească-de
a dat într-o vreme şedintele sindicatului muncitori care pur şi simplu mor de Toa toate relele ee-s pe capul lor,
(Desen de D. ŢINOVSKI) cifra de 5 milioane lor din industria de automobile rne. Nu-i de mirare. Aşa*nu- fără capitalişti şi împotriva bir.
