Page 10 - Albina_1962_07
P. 10
r " "\
r a p s * o l c > c | ş i « « «
J o i k h e p i l o g u r i
j x e jucat mai jucaseră ei şi in alte părţi: Ia
/ y Pueşti, Ia Bogza. Dar pe o astfel de scenă
inca nu. Săli pline mai văzuseră, dar' nu
o astfel de sală, atit de mare şi mai ales plină
cu „orăşeni". Şi încă ceva o făcea pe „Oana“ —
Sofia Marcu, să-i tremure puţin glasul cînd a în
ceput să rostească primele replici. Acolo sus, In
primul rînd al balconului — mai mult se bănuia
decit se vedea — era juriul. Juriul, cu regizor,
actori, profesori de la Ploieşti. Va participa saia
la spectacol alături de colectiviştii actori aşa cum
se întimplase cu sătenii din comunele vizitate 1 Le
va fi tot atit de aproape iazul şl povestea lui cu
haz cum le era celor de la ei din Voetin f
Prologul spectacolului de acum de pe scena ca
sei raionale de culturi din Rimnicu Sărat se des-
lăşurase cu mai multe toni in urmă. Începuse sd
se vorbească printre colectiviştii mai de frunte din
Voetin despre nişte diguri care s t oprească apa
Cofa tcuiuk lingă Movilă, aşa ca să se poată face
un eleşteu. In vecini, fa Băleşti, unde exista deja
un eleşteu, peştele le aducea un cişiig buaişor.
lntr-una din adunările colectiviştilor de la sfttşi- Artiştii amatori ai casei raionale de cultură din Buzău repetă piesa „Nuntă la castel"* In fotografiei
tul anului trecut s-a şi vorbit despre toate acestea. instructorul artistic Alexandru Vrapciu dînd indicaţii regizorale.
Oamenii insă mai adăstau, mai socoteau.
Tot in vremea, toata activiştilor căminului cuBtu-
ral le-a căzut in mină piesa „Un laz... şi o poveste Întâmplarea des ajutaţi de direc
cu haz" de Natalia Gheorghiu, care popularizează pre care vreau torul nostru de
tocmai ideea construirii unui eleşteu şi a amena să povestesc îşi cămin, fără Con
jării crescătoriei de peşti. E drept că în piesă are începutul în- stantin Bercaru
este vorba de „comuna Faraosmi" şi despre veci tr-a duminici de insă, pe e#rfc nu
nii lor din „V'ereşti" oare yp tăcuseră am iaz, şi acum trei hmi. l-am mai che
nu despre Voetin şi Băleşti. Dar parcă prea se Echipa noastră mat la repetiţii,
potrivea iazul din piesa Natrdiei Gheorghiu cu de teatru se pre nici la bibliote
cete ce-i preocupau pe colectiviştii din Voetin. gătea să plece la faza raională ceam cu vederea fiindcă, dragă că, nici la vreo muncă de folos
Cum pentru festivalul bienal de teatru intrase in a concursului bienal de teatru doamne, era talentat. A r fi fost obştesc. Trebuia să simtă deza
repetiţii „Povestea* lui Leonid Lenei, jucată de „I. L. Caragiale**. Eram veseli cu bine ză-i fi atras atenţia mai de probarea colectivului nostru, să
tinetei, s-a hotărît ca povestea iazului din Fara- toţii şi aproape siguri că vom mult asupra acestor manifestări simtă că are nevoie de acest co
oani să se pună in scenă cu sprijinul comisiei de ciştiga, aşa cum am cîştigat şi şi poate că atunci nu ajungeam lectiv, să-şi dea seama cit de
lemei, in afară de concurs. la faza intercomunală. Făcusem acolo unde am ajuns. Acum, ce urît a procedat el. Constantin
Trebuiau găsiţi noi interpreţi şi printre sătenii nenumărate repetiţii şi de multe era de făcut ? Se mai putea în Bercaru nu ştia însă că privirile
mai maturi. Şi s-au găsit în colectiviştii din Voe ori cîntatul cocoşilor ne prindea drepta Constantin Bercaru ? Da ! noastre erau îndreptate mereu
tin. — dintre care unii nu mai urcaseră niciodată la cămin. Tinerii noştri inter Au răspuns toţi din comitetul spre el, că ne interesam cum
pe scenă — interpreţi talentaţi. La Început, viitorii preţi, colectivişti, dovedeau ta U.T.M., dar trebuie să-i arătăm muncea în brigada lui. Vedeam
interpreţi se lăsau greu, Micind că... „slnf oameni lent şi dragoste pentru această cit de grav a greşit. Am convo noi că umblă abătut, dar de
în toată lirea şi o să ridă lumea de ei cînd s-or muncă. In special, cu interpretul cat o adunare generală U.T.M. muncit muncea bine.
da în spectacol". Dar exemplul Marghioalei Ca nostru principal, Constantin Ber- unde am invitat şi echipa de Trecuse cîtva timp. La început
zan. preşedinta comisiei de femei din comună şi caru, ne mîndream grozav şi pu teatru şi pe directorul căminului unii îşi spuneau : critica noastră
debulanlă în teatru la 40 de ani, i-a convins si sesem mari speranţe în el. Nici cultural, tovarăşul Constantin nu a avut nici un efect. Exclu
pe ceilalţi colectivişti. Iar primele succese, premie prin gînd nu ne-ar fi trecut ca Durlan. Bot să spun că nici unul derea lui din echipa de teatru nu
ra de neuitat cînd sala a fost luată cu asalt de să el să se poarte aşa cum s-a pur din cei ce au luat cuvîntul nu a va aduce nici un folos.
tat. In timp ce noi îl aşteptam
fost indulgent cu
Constantin
teni. i-a mobilizat pe toţi incit jucînd tot mai con cu nerăbdare, el a dispărut fără Iată însă că cei ce au gîndit
vingător de la spectacol ia spectacol, echipa urmă; in ziua respectivă nu Bercaru. Marica Celmare, Lică aşa, s-au înşelat. Intr-o zi, nu
„vlrstnicilor" a fost cea trimisă să reprezinte Munteanu, Ion Nuţă, Măricel Me- demult, Constantin Bercaru a
onoarea artistică o voetinenilor la concursul bie l-am mai găsit nicăieri. Din cau linţă şi mulţi alţii i-au arătat venit la cămin. Se căina sincer
za lui nu ne-am putut prezenta
nal de teatru J . L. CaragialeŞi este prima echipă la concurs. cit de păgubitoare este atitudi de cele petrecute şi cerea să-l
de teatru din Voetin cai'e depăşeşte fazele inter- nea lui, în primul rînd pentru luăm înapoi în echipă. „Nu pot
comanale şi raionale, recottînd acum primele a- îşi poate lesne închipui orici el, că ingimfarea o să-l rupă de să trăiesc aşa, fără căminul cul
Constantin
nostru.
colectivul
ptauee „la scenă deschisă' la Rimnicu Sărat, Ia ne starea de spirit a celorlalţi Bercaru nu a scos nici un cuvînt, tural, fără echipa mea de teatru.
faza pe regiune. Primele aplauze care au iăcut tineri. De ce a făcut el acest gest n-a răspuns la nici o întrebare, Pedepsiţi-mă cum vreţi, fiindcă
să încolţească în instructoarea Saita Vntu si în necugetat, de ce ne-a lăsat în îşi făcuse, pesemne, socoteala merit, dar primiţi-mă înapoi, în
cei zece colectivişti speranţa că... epilogul poveştii pană tocmai cînd aveam mal că vom fi nevoiţi pînă la urmă mijlocul vostru".
iazului din Faraoani se va desfăşura la Bucureşti, mare nevoie de el ? Noi, cei din să-l rugăm noi să vină la repe Astăzi, Constantin Bercaru este
ia Unald. comitetul U.T.M. am discutat tiţii. din nou fruntea echipei noastre
Ce e sigur deocamdată este că epilogul poveş mult acest caz. Oare a vrut să Lucrurile însă s-au petrecut de teatru. Numai că acest Con
tii iazului amenajat în Voetin după pi'emiera pie ne arate că fără el nu se poale altfel. stantin Bercaru nu mai are fu
sei se va desfăşura mulţi ani de-a rindui şi le va face nimic în Buhoci ? De bună Echipa de teatru nu şi-a înce murile pe care le avea înainte.
aduce colectiviştilor cîşliguri de multe sute de seamă asta era cauza. Vedeam Aşa insă ii preţuim mult mai
mii de lei. clar şi lipsurile noastre în mun tat activitatea aşa cum spera, mult •
poate, Constantin Bercaru. A
ca cu tinerii. încă mai de mult, T. GODOCI
VLADIMIR PANA pierdut, ce-i drept, un concurs,
J de îngîmfare, dar noi i le tre dar s-au ivit altele. Am conti , colectivist, comuna Buhoci,
Constantin Bercaru arăta semne
nuat să muncim cu însufleţire,
regiunea Bacău
CE SĂ CITIM •1XkwiLxty'ieti'lm • CE SĂ CITIM • . , .............,ifii
I. NEGRESCU : Atomul Dr. H. NEUMAN: începuturile G. P. GORŞKQV: 9 întrebări şi ŞTEFAN ŞANDOR : Intr-o pică
Broşura îşi propune să arate, graiului omenesc. 9 răspunsuri. tură de sînge.
pe înţelesul tuturor, tainele Pămîntul şi cerul, munţii, cu Intr-o formă uşoară şi atracti
structurii naturii. Pornind de la Tratarea ştiinţifică a problemei tremurele, vylcanii, potopul, apa
vechii greci, care considerau a- vorbirii, ca mijloc de înţelegere riţia şi dezvoltarea vieţii pe pă- vă autorul tace cunoscută com
tomul cea mai mică parte din între oameni, constituie scopul mînt, iată cîteva din cele 9 între poziţia sîngelui, arătînd ce rol
care se compune materia, autorul acestei broşuri. Autorul reuşeşte bări la care geologul sovietic răs îndeplineşte fiecare dintre com
ajunge la cercetările ştiinţifice punde pe baza ultimelor cuceriri ponentele acestuia. Broşura con
din zilele noastre, care au demon să răspundă la o serie de între ale ştiinţei. Fiecare din cele
strat diviziunea atomului şi au bări care interesează mase largi stituie pentru cititor un pas pe
dus la posibilitatea utilizării u- de oameni ai muncii. 9 răspunsuri şi toate la un loc calea cunoaşterii tainelor orga
riaşei energii produsă prin des spulberă fără putinţă de tăgadă nismului omenesc.
compunerea nucleului atomic. legenda biblică.
