Page 6 - Albina_1962_07
P. 6
sirm ir.
Aflată la graniţa din şi a mieilor, s-a dembn- mediului (sol şi apă)
tre biologie, geologie şi strat că pămîntul este asupra bolilor.
chimie, biogeochimia a bogat în nichel şi toc Pe de altă parte, au
devenit în scurt timp un mai acumularea acestui fost descoperite relaţii
auxiliar ■ preţios în re mineral în ţesutul ocu „intime" între...
zolvarea numeroaselor lar al animalelor, duce
probleme pe care le la orbire. flori şi metale
pune practica agricolă şi Lipsa de cupru din
veterinară. solul unor regiuni de Geologii au adoptat
Iată doar cîteva din termină căderea cerea cu interes o metodă de
realizările obţinute pînă lelor. Introducînd can prospecţie sugerată de
acum de această tînără tităţi infime de cupru biogeochimie. Analizînd
ştiinţă. S-a constatat de în sol, biologii au sal florile de cîmp din a-
multă vreme că oile su vat holde întinse de la numite regiuni, ei au
feră uneori de o boală
care duce la „dungarea" cădere. Lipsa cuprului ajuns la identificarea
lînii, ceea ce produce o în ierburile unor regi existenţei în sol a unor
serioasă pierdere minereuri. Iată un
de lînă. Tot aşa, exemplu : după o
unii viţei orbesc v e c h e legendă
în masă fără nici populară, care pă
un motiv, iar în rea a nu avea vreo
unele regiuni, ce- — legătură cu reali
Secţia de fabricare a produselor intermediare, de la Fabrica de colo realele, în special or uni poate duice şi la a- tatea, caprifoiul indică
ranţi din Bucureşti. zul şi ovăzul, cad pariţia unor afecţiuni zăcăminte de aur as
fără să se poată opri speciale la bovine ca cunse în pămînt. ■
anemie, slăbire, diaree
în nici un fel acest etc. Adăugarea la raţia Cercetînd aceast , ■'an
Fulgerul utilizat în agricultură lucru. Cine este de alimentară a unor can moderne a spectrosco
tă cu ajutorul l
vină ? — s-au întrebat
oamenii de ştiinţă care tităţi minime de cupru piei, profesorul sovietic
se ocupă cu studiul bio- previne simptomele des V. V. Kovalski a dove
Cu multa vreme înainte fulgerul tatorul sovietic Lev Iutkin a con geochimiei. Cercetînd so crise. dit că legenda avea un
orbitor şi zgomotul puternic al struit an aparat original care va lul, apa şi vegetaţia re Acad. sovietic A. P. sîmbure de adevăr. Ca
traznetului inspirau teama oame aduce mari beneficii agriculturii. giunilor unde s-au înre Vinogradov, unul din prifoiul nu este un semn
gistrat asemenea mani tre creatorii biogeochi- cert al prezenţei aurului
nilor. Aparatul se bazeaza pe aşa- festări patologice, ei au în sol, dar în locurile
După cum se ştie, acest intere numitul „efect electro-hidraulic", ajuns la concluzii uimi miei, a numit aceste re bogate în zăcăminte
giuni sau zone „provin
sant fenomen al naturii — fulgerul adică pe fenomenul care se pro toare. cii biogeochimice“. De aurifere, această plantă
şi tunetul care-1 însoţeşte — a că conţine metalul respec
duce în apă sub influenţa fulge In cazul oilor „dun- pistarea bolilor de natu
pătat o explicaţie ştiinţifica. S-a rului sau a unei descărcări elec ră biogeochimică la tiv în cantitate mult
constatat ca fenomenul nu ascun trice. în apa exista în mod normal gate“ , vinovatul s-a do plante şi animale poate mai mare decît aiurea.
de nimic „misterios* şi ca el este o cantitate variabila de aer. Aerul vedit a fi solul care con constitui un prim „sem Şi alte flori consti
în realitate o descărcare electrica conţine în medie 78 la suta azot, ţine mai puţin cupru nal" pentru descoperirea tuie preţioşi indicatori
de mare intensitate. dar acest azot nu este solubil şi decît în alte locuri. A- aceloraşi afecţiuni la geologicL Macul, prin
Savanţii pot provoca astăzi ful deci nu poate fi utilizat de plante. dăugarea unor cantităţi om, prezentînd desigur prezenţa lui în număr
gerul în mod artificial în labora Aparatul construit de Iutkin, pro- mici de cupru în ali alte simptome. „Medi foarte mare, relevă e-
toarele lor. Ei au găsit de aseme ducînd o descărcare electrică ase mentaţia animalelor le-a cina geografică" repre
nea metode pentru a utiliza efec mănătoare unui „fulger artificial", ferit de boală. In regi zintă în acest sens o di xistenţa unor zăcămin
tele lui în folosul oamenilor. face ca acest azot sa se transfor unile unde există o or recţie nouă în biologia te de plumb şi zinc. o
Biogeochimia este
îngrăşăminte produse me în combinaţii solubile. bire masivă a viţeilor modernă, savanţii sovie ramură tînără a biolo
Apa poate fi pe de alta parte
de... fulger „îmbogăţita" cu aer, pentru a a- tici aducînd şi aci im giei, dar avem certitu
portante contribuţii. S-au dinea că ea ne va adu
vea mai mult azot şi astfel, udînd
lata, de pilda, descoperirile fă putut întocmi „hărţi
ogoarele cu apa saturata în azot Metodă nouă ce descoperiri şi mai
cute la Institutul de energetica al ale arteriosclerozei" surprinzătoare, spre bi
Academiei de ştiinţe a R.S.S. A- şi „tratata" electric, se adminis ta foraj (N. N. Anicikov) sau
zerbaidjene. trează un îngraşamînt valoros. „hărţi ale cancerului" nele şl fericirea omu^1
S-a constatat ca la fiecare des Dar dispozitivul imaginat de Dr. EM. ROMAN E
In Uniunea Sovie
cărcare electrică fulgerul produce Lev Iutkin este capabil şi de alte tică a fost realizată care urmăresc influenţa
o „unire" a azotului cu oxigenul, performanţe. El poate „furniza" o maşină de foraj
de pe urma ca reia rezulta o can îngrăşăminte din pămîntul cel mai care lucrează pe
titate de o tona şi jumătate oxid steril. Avînd o mare forţa de principiul rachetei.
de azot — îngraşamînt a cărui pulverizare, „efectul electro-hi Funcţionarea aces
valoare este binecunoscuta. A- draulic" prepara dintr-o cantitate tei maşini se face ast
cest azot cade de obicei pe sol o infima de pamînt (doi-trei pumni) fel : din ajutajul
data cu precipitaţiile atmosferice, suficiente îngrăşăminte chimice reactiv lese un jet de
pentru plantele agricole de pe un foc, care topeşte
metru pătrat. straturile subterane
dure (de exemplu
Aceeaşi forţa uriaşa poate fi fo
losita la pulverizarea unui teren cuarfitul); gazele fier
binţi distrug stratu
pietros, făcîndu-1 apt pentru cul rile găurind tot mai
turi. adine scoarţa pămîn-
Utilizările generatorului de „ful tului. Cu cit stratul
gere hidraulice", al cărui proto este mai dur, cu atît
tip a fost recent construit în Uniu forajul pe acest prin
nea Sovietică, depăşesc de pe a- cipiu este mai rapid
cum speranţele inventatorului său, şi mai eficace. ■A*
oricît de îndrăzneţe ar fi părut.
Fenomenele meteoro’ogice, ogoarele şi animalele a I. V. Miciurin a selecţionat
...în 60 de ani de activitate
cireşe, vişine,
Se ştie de mult că „ploaie" în Se vor putea utiliza, de asemenea, ¥ 300 de noi soiuri de mere,
pere,
prune,
seamnă recolte bogate, iar „secetă", în mod practic, „petele solare" care, caise şi struguri ?
recolte slabe. Influenţa factorilor după cum se ştie, sînt uriaşe explo
meteorologici asupra plantelor este zii la nivelul Soarelui. ...în Japonia există o specie
însă mult mai complexă şi aceste La animale au fost experimentate de peşti consideraţi ca pre-
risipindu-se adesea la întîmplare, probleme au fost elucidate abia de
ale
I
fara rost. cercetările din ultimii ani. de pe acum unele „elemente" există ■ vestitori ai cutremurelor 1 Cu
In
cîteva ore înainte de un cu
atmosferei.
atmosferă
Colaboratorii institutului amin A luat astfel fiinţă sub ochii ioni încărcaţi pozitiv şi ioni nega tremur, peştişorii încep să se
tit au propus un procedeu inge noştri, o nouă ştiinţă, biometeoro- tivi. Dintre aceştia, numai ionii agite în acvarium, indicind
nios pentru utilizarea azotului logia, care studiază influenţele clima negativi au o influenţă favorabilă ¥ astfel apropierea pericolului.
„fabricat" de fulger. Deasupra se tice asupra organismelor vii. S-a asupra organismului. Pornind de la
mănăturilor, toamna, se lansează observat, de pildă, că mana atacă această constatare, cercetătorii so
baloane de cauciuc legate cu cîte viţa de vie numai în anumiţi ani. vietici au plasat animale într-un ...salinitatea actuală a apei
un fir metalic. Descărcările elec Urmărindu-se condiţiile meteorolo mediu de aer saturat cu ioni nega | oceanelor şi mărilor este un
trice care se produc frecvent în gice, s-a constatat că lucrul se în- tivi ; animalele s-au dezvoltat mai produs al vieţii organismelor
acest anotimp între nori şi pa- tîmplă cu precizie numai dacă tem repede, vacile au dat lapte mai mult şi că atmosfera Pămintului
mînt fac ca firul sa se topească peratura este sub 11 grade sau peste şi mai gras, porcii s-au îngrăşat în C era la inceput lipsită de
tr-un timp mai scurt, calitatea lînii
sub efectul tensiunilor enorme e- 30 grade, ori dacă nu plouă. Omida
care atacă pădurile de brad se dez oilor s-a îmbunătăţit. _ oxigen ?
xistente în fulger. în felul aces
voltă la temperaturi mai mari de 12 Au fost create aparate care pro
ta se produce, în zona voita, oxid grade şi moare sub 5 grade. Gînda- duc ionizarea aerului, şi introduce ...savanţii cunosc pînă acum
de azot util solului. cul de Colorado, duşmanul cartofu rea lor pe scară largă în ferme şi « — aproximativ 1.700.000 de dife
lui, apare la suprafaţa pămîntului crescătorii de animale va duce la o rite plante? Pentru descrierea lor
Un generator numai cînd temperatura aerului a- mare productivitate a animalelor. cea mai sumară ar fi necesare cam
de „fulger" original tinge 11 grade. Cercetătorul I. Mikulin a perfectat 50 volume.
A fost adunat pînă în prezent un chiar şi un aparat de pulverizat apa ...în Japonia a fost pescuită o scoi
3 Pornind tot de la studierea e- vast material documentar care va capabil să creeze în mine, fabrici, că în care s-au găsit 620 perle ?
3 fectelor produse de fulger, inven- permite în viitor organizarea unor instituţii, creşe, spitale, un climat Cochilia ei are circa 25 centimetri
campanii de combatere a dăunători bogat în ioni negativi, asemănător pătraţi.
niTnnrinnnnnnnnrinnnnnnnrHTnrin lor cu mult înainte de apariţia lor. celui existent la munte.
