Page 9 - Albina_1962_07
P. 9

PUTERNIC  RĂSUNĂ


        GLASUL  POPOARELOR


             m        răim  In  aceste  zile  un  eveniment  de  ex­
                cepţională  semnificaţie  şi  însemnătate
             T pentru   întreaga   omenire:  Congresul
       ■        mondial  pentru  dezarmare  şi  pace,  ale
       9  cărui  lucrări  s-au  deschis  la  Moscova  In  ziua
       H  de  9  iulie  a.c.
       B   2.300  de  delegaţi  din  120  de  ţări  s-au  întrunit
       |  In  marele  forum  simbolic  găzduit  de  patria  lui
       I   Lenin,  cea  care  încă  din  prima  zi  a  existentei
       9  sale  ca  stat  al  muncitorilor  şi  ţăranilor,  s-a  a-
       #  dresat  lumii  întregi  cu  neuitatul  Decret  asupra
       |  păcii.  2.300  de  delegaţi  fac  să  răsune  puternic,
       H  de  la  înalta  tribună  a  Congresului,  glasul  po-
       B  poarelor  iubitoare  de  pace.  Niciodată  nu   s-a
       3  înălţat  mai  mobilizator  stindardul  păcii  avînd
       ■   ca  emblemă  porumbelul  cu  ramura  de  măslin.
       B  Această  emblemă  este  astăzi  universală.   Ea
       B  întruchipează  lupta   întregii  omeniri  doritoare
       ■   de  pace.  Lozincile  partizanilor  păcii,  însufleţind
       B  în  orice  parte  a  globului  mase  de  milioane  şi
       H  milioane  de  oameni,  au  devenit  o  forţă  materia-
       ■   lă.  „Să  nu  se  mai  repete 1*  „Pline,  nu  tunuri 1“,
          „Nu,  bombelor  atomice 1“  —  şînt  avertismente
          rostite  şi  scrise  în  toate  limbile  Pămîntulul,  şi  de
          care  atîţătorii  la  noi  măceluri  se  văd  din  ce  în
          ce  mai  mult  nevoiţi  să  ţină  seama.
           Cu  un  val  de  neasemuită  indignare  au  primit
          oamenii  muncii  de  pretutindeni  ştirea  că  Statele
          Unite  au  efectuat  o  explozie  nucleară  la  mare
          altitudine.  Omenirea   califică  dementul  act  de
          contaminare  a  spaţiului  cosmic  drept  o  nouă  şi
          mare  fărădelege  a  capetelor  înfierbîntate   din
          S.U.A.  care  intensifică  cursa  înarmărilor,  soco­
          tind  aşa  cum  a  spus  prof. John  Bernal, preşedin­
          tele  executiv  al  Prezidiului  Consiliului  Mondial
          al  Păcii,  că  „producţia  de  armament  este  afa­
          cerea  cea  mai  rentabilă".  Nici  câ  se  poate  un
          bussines  mai  murdar  ca  acesta 1
           „Ca  delegat  al  S.U.A.,  îmi  vine  astăzi  greu  să
          iau  cuvîntul  după  ştirea  pe  care  a  adus-o  a-
          dineauri  telegraful" — a  declarat  cu  amărăciune
          şi mînie prof. Dale  Pontiez, referindu-se la  explo­
          zia  în  Cosmos  a  bombei  americane.  Iar  C.  B.
         .Goodlet,  conducătorul  delegaţiei  S.U.A.  la  Con­
          gresul  mondial  pentru  dezarmare  şi  pace,   a
          spus  printre  altele :
           „Am  mai  declarat  aici  că  ne  pronunţăm  în
          mod  consecvent  împotriva  tuturor  experienţelor
          nucleare.  Acum,  după  ce  explozia  la  mare  alti­
          tudine  efectuată  în  ziua  de  8  iulie  a  devenit  din
          vina  guvernului  nostru  un fapt  împlinit,  conside­
          răm  câ  avem  datoria  sfîntâ  ca  în  această  zi,
          în  ziua  deschiderii   Congresului  mondial,  sâ
          condamnăm  cu  hotărîre  această  acţiune  a  gu­
          vernului  Statelor  Unite".
           Nici  unul  dintre  delegaţii  înscrişi  la  cuvînt,
          indiferent  de  tura  pe  care  o  reprezintă,  de  ca­
          tegoria  socială  căreia  îi  aparţine  şi  de  poziţia
          ideologică pe  care se situează, nu a putut sâ  nu
          înfiereze  vehement  această  nouă  acţiune  nesă­
          buită  a  militariştilor  din  S.U.A.,  sfidător  îndrep­
          tată  contra  omenirii.                     PACEA                                                                 Desen  de  N.  HILOHl
           Covîrşitoare  este  influenta  pe  care  Congresul
          o  exercită  asupra  opiniei  publice  mondiale.  Pe   La  desfăşurarea  rodnică  a  lucrărilor  Congre­  movează  în  mod  consecvent  în  politica  inter­
          adresa  sediului  Comitetului internaţional  de  pre­  sului,  îşi  aduce  contribuţia,  într-o  aleasă  alcă­  naţională".
          gătire  a  Congresului,  aflat  în  clădirea  cu  nr.   tuire,  şi  delegaţia  mişcării  pentru  pace  din  tura   Propunerile  guvernului   Republicii   Populare
          20  de  pe  bulevardul  Rojdestvenski,  au  sosit  şi   noastră.  Alături  de  oameni  de  ştiinţă  şi  artă,   Romîne  privind  transformarea  Balcanilor  lntr-o
          sosesc,  într-un  număr  impresionant,  mesaje  de   cunoscuţi  pretutindeni,  ca  acad.  Mihail  Ralea,   zonă  fără   arme   racheto-nucleare,  o  zonă  a
          salut şi urări de  succes din toate  colţurile plane­  scriitorii  Ion  Pas  şi  Geo  Bogza,  acad.  Horia  Hu­  muncii  paşnice,  s-au  bucurat  de  preţuirea  oa­
          tei  noastre.  Din  milioane  şi  milioane  de  inimi   lubei, pictorul  Corneliu  Baba, artist al'jpoporului,   menilor  de  bună  credinţă  din  întreaga  lume.
          pornesc  tot  atîtea  fire  incandescente  spre  Pala­  ne  reprezintă  la  Congres  Eroii  Muncii  Socialiste   Iniţiativa  guvernului  Republicii  Populare  Romlne
          tul  congreselor  de  la  Kremlin.  Toate  popoarele   Ştefan  Tripşa,  maistru  otelar  şi  Dumitru  Tudose,   în  această  direcţie  a  făcut  ca  prestigiul  tării
          sînt  prezente  aici,  ele  iau  cuvîntul  prin  manda­  preşedintele  G.A.C.  Stoicâneşti,  soli  ai  muncii   noastre  sâ  crească  în  ochii  tuturor  popoarelor.
          tarii  lor  şi  dau  în  felul  acesta  Congresului  un   paşnice  pe  care  o  desfăşurăm  în  uzine  şi  pe   Sîntem  gata  a  sădi  în  grădina  balcanică  flori­
          caracter  profund  reprezentativ.  Militarismul  de   ogoare.  Marile  succese  obţinute  de  poporul  nos­  le  păcii  şi  prieteniei.
          oriunde  şi  oricum  s-ar  manifesta  el,  fâ{iş  sau   tru  muncitor,  sub  conducerea  partidului,  în  dez­
                                                                                                      „Aceste  propuneri
                                                                                                                        îşi  păstrează  pe  deplin
          pe  ascuns,  va  primi  încă  o  lovitură  de  moarte.   voltarea  economiei  naUpMfîe,  în  înflozitea  şti­  actualitatea  —  a  subliniat  tovarăşul  Gheorghe
          Asistăm  la  unul  dintre  cele  mai  răsunătoare   inţei  şLxtftWurii,  sînj/'ejqpvente   priveşte^  Gheorghiu-Dej.  Militînd  cu  consecvenţă  pentru
          procese  intentate  războiului  cu  tot  bagajul  oro­  năzijufta^irferbinte  io  Adlao  a  opodnpfui  tg   realizarea  lor,  considerăm  câ  toate  statele  bal-
          rilor  sale.  2.300  de  reprezentanţi  ai  popoarelor   Cin#  pDsfttruieşte/a]» .nevoie Mor  n/fce.  R#mjing
          vor  susţine  rechizitoriul  îndreptat  împotriva  ne­         tma  şi ^neabătut  în  spnjT-   canigfl-d^fbuie  să-şi  unească  eforturile  în  ve-
          guţătorilor  de  moarte.                          ^bpunerilăi'Jld' dezarmme  prezenj«m/de   îSrair'ufcheierii  unui  tratat  de  înţelegere  şi  se-
                                                                                                      HtqhB  colectivă  a  acestei  regiuni ;  trebuie  sâ
           Omenirea  este  strălucit  reprezentată  la  şedin-r   TS.Ş,  şi  ageracjt, fermţlate  <nrincj©iur^leni-..  se  nană  capăt  orientării  periculoase,  pe  care
          fele plenare  şi  în  comisiile  de  lucru  ale  Congre­                                     icipalele  puteri  ale  N.A.T.O.  caută  s-o  impri­
          sului.  Savanţi,  oameni  de  artă  şi  cultură    BlisteN                                me  ţărilor  balcanice  —  membre  ale  acestei  or­
          nalităţi  de  seamă  pe  târîmul  vieţii  DjdRree,  dez­  a  proţ                         ganizaţii,  sâ  se  asigure  o  largă  dezvoltare  a
          bat  acum  cea  mai  importantă  pişUşmâ  a  con­  peNpî^ilkea  de                        schimburilor  comerciale  reciproc  avantajoase  şi
          temporaneităţii :  Problema  păcuiFşi  a  războiu­  suri  p^yKTO'vpromoŞ                  a  legăturilor  culturale  între  aceste  ţări.  De  o
          lui.  „Numai  dezarmarea  totală fpoale  salva  lu­  a  ideilăPtopmlfc^   ro-ip»»    ţal«-  deosebită  importantă  ar  fi  acceptarea  propune­
          mea  de  nenorocirile  cursei  înarmărilor 1“  —  a   gerii  între  popoare"  şi „Acţiuni  pe  plan  regional   rilor  U.R.S.S.  cu  privire  la  garantarea  în  comun,
                                                       în  vederea  îmbunătăţirii  relaţiilor  de  bună  ve­  de  către  marile  puteri,  a  securităţii  şi  indepen­
          subliniat  John  Bernal  In  aplauzele  tuturor  dele­  cinătate  între  state  europene  aparţinînd  unor
          gaţilor.                                     sisteme  social-politice  diferite".         dentei  ţârilor  acestei  zone  şi  la  transformarea
                                                                                                    Mării  Negre  într-o
                                                                                                                      mare  a  păcii  şi  prieteniei
           Congresul  de  la  Moscova  învederează  pro­  In  răspunsurile  la  întrebările  ziarului  „Izves-   între  popoare".
          cesul  de  creştere  viguroasă  a  rîndurilor  forţe­  tia"  şi  postului  de  radio   Moscova,  tovarăşul   Delegaţia  care  ne  reprezintă  la  marele  Con­
          lor  păcii.  Participanţii  la  Congres,  imprimînd   Gheorghe  Gheorghiu-Dej  a  amintit  că :  „Pentru   gres  va  face  lumii  întregi  cunoscută,  o  dată
                                                       menţinerea  şi  consolidarea  păcii  în  lume  există
          discuţiilor  un  caracter  de  sinceritate,  competen­  o  cale  sigură :  înfăptuirea  dezarmării  generale   mai  mult,   solia  de  pace  a  poporului  romîn.
          ţă  şi  răspundere,  dezbat  cele  mai  acute  proble­  şi  totale,  soluţionarea  exclusiv  pe  cale  paşnică   Unind  glasul  nostru  cu  al  tuturor  popoarelor,
                                                                                                    condamnăm  reluarea  experienţelor  nucleare  de
          me  ale  vieţii  Internationale  şi  caută  modalităţile   a  problemelor  litigioase,  dezvoltarea  colaboră­  către  S.U.A.  şi  efectuarea  unei  asemenea  expe­
          eficiente  pentru  coordonarea  şi  înmânuncherea   rii  între  toate  ţările  fără  deosebire  de  sistem
                                                       social, pe baza  principiilor  coexistenţei  paşnice.   rienţe  în  Cosmos.
          eforturilor  partizanilor  păcii,  pentru  intensifica­  Aceasta  este  linia  pe  care  Republica  Populară
          rea  acţiunilor  lor.                        Romînâ  ca  şi  celelalte  state  socialiste,  o  pro­  (Continuare  In  pag.  4—5/
                                                 M
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14