Page 7 - Albina_1962_07
P. 7
r
• l\4H P* PACE * BEKE ■ PAIX* PE ACE • Algeria
Ud f----------------- — ------------------------------------------------------------------------------------------— i s s
independentă
P e hşrta lumii a apărut in ziua de
3 iulie a acestui an încă un stat
' independent — Republica Algeria.
Drumul pînă la proclamarea inde
pendenţei de stat a Algeriei este lung
, şi greu. EI este presărat cu nenumărate
suferinţe. In lupta sa dreaptă împotriva
cotropitorilor francezi — care au stăpî-
nit în Algeria peste 130 de ani — nobi
lul popor algerian a făcut totul şi nu
s-a dat în lături de la nici un fel de
; sacrificiu pentru a pune capăt unei
ocupaţii îndelungate şi singeroase. Nu
mai in cursul ultimului război impus
poporului algerian de către colonialiştii
francezi, război care a durat peste şapte
ani, din rîndurile algerienilor au căzut
jertfă un milion de oameni. Două
milioane de algerieni, bărbaţi şi femei,
copii, tineri şi vîrstnici au fost aruncaţi
de către colonialiştii francezi in lagăre
de concentrare. Sute de mii de alge
rieni au fost întemniţaţi sau nevoiţi să
plece in pribegie, reiugiindu-se în alte
ţări.
In lupta sa dreaptă împotriva cotropi
torilor colonialişti, poporul algerian s-a
bucurat de sprijinul multilateral al
ţărilor socialiste şi al numeroase ţări
afro-asiatice iubitoare de pace şi de
libertate. Numai colonialiştii şi sprijini
torii lor, în frunte cu monopoliştii din
Paeea — năzuinţă fierbinte a popoarelor S.U.A. şi-au imit eforturile pentru a îm-
piedica poporul algerian să-şi cîştige
libertatea şi independenţa.
Intre 9 şi 14 iulie anul a- frina la timp pe imperia piedici în calea înfăptuirii împotriva acestor acţiuni La sfîrşitul războiului, in care
cesta va avea loc la Mos lişti. a-i lipsi de posibilita destinderii internaţionale, nesăbuite s-au ridicat cu s-au înfruntat poporul algerian şi colo- 1
cova Congresul mondial tea de a recurge la armele în calea realizării unui a- vehemenţă toţi oamenii de nialismul francez hrăpăreţ care a recurs
pentru dezarmare generală purtătoare de moarte, a cord de dezarmare generală bună-credinţă de pretutin la torturi, execuţii, masacre şi la tot fe
şi pace, eveniment de mare preîntîmţnna războiul, a nu şi totală. Sînt binecunos deni. Printre altele, 700 de lul de atrocităţi, poporul algerian a ieşit
însemnătate în viaţa po permite izbucnirea lui — a- cute întregii opinii publice savanţi din lumea întreagă victorios. Lupta sa dreaptă pentru liber
poarelor. In vederea con ceasta este principalul în mondiale acţiunile între au trimis preşedintelui tate şi independenţă naţională a triumfat.
gresului, în lumea întreagă momentul de faţă"... prinse, bunăoară, de S.U.A. Kennedy un mesaj în Proclamarea independenţei Algeriei a
a avut şi continuă să aibă Calea cea mai sigură, în şi partenerii lor în cele care i se atrage atenţia fost precedată de un referendum în
loc cea mai energică mobi actualele împrejurări, pen trei luni de discuţii în le asupra pericolelor cauzate cadrul căruia poporul era chemat să
lizare a forţelor păcii. In tru asigurarea şi menţine gătură cu dezarmarea, de de exploziile nucleare la voteze cu ,,DA“ sau „NU“ la întrebarea :
mai toate ţările de pe glob mare altitudine. S-au ridi „Doriţi ca Algeria să devină un stat
s-au ţinut, în ultima vreme, rea păcii este înfăptuirea la Geneva. Din vina dele cat chiar milioane de ame independent, care să .colaboreze cu
conferinţe ale partizanilor dezarmării generale şi to gaţiilor occidentale, în cele ricani simpli, care şi-au Franţa în condtţtlle prevăzute de decla
păcii şi diverse alte întru tale sub un strict control trei luni de discuţii în care manifestat indignarea îm raţia din 19 martie 1962 ?“ (este vorba
niri în care s-au dezbătut potriva încălcării voinţei de declaraţia publicată după semnarea
problemele cele mai arză internaţional. In vederea s-au ţinut nu mai puţin de popoarelor de către cercu acordului de la Evian din 18 martie anul
toare ale contemporaneită rile diriguitoare şi cele de curent). Şi poporul algerian s-a pronun
ţii, s-au exprimat adeziuni & '--s <>’ la Pentagon. ţat Duminică, 1 iulie el a votat masiv, \
de solidaritate cu partizanii congres» Amploarea mişcării împo spunînd „DA“ la întrebarea pusă. Rezul- )
păcii din lumea întreagă, triva cursei înarmărilor, ţaţele definitive- ale referendumului ,
s-au ales delegaţi pentru fu. w împotriva pregătirilor de
congresul din Capitala Uni M A L POR £L război se vede şi din faptul arată că majoritatea Covîrşitoare a popu
din
laţiei a
(5.975.581
„Da"
votat
unii Sovietice. Cît de gran că forţele păcii se activi
dioasă este mobilizarea for EESARiE GENERAL zează chiar şi in S.U.A, 5.992.115 voturi exprimate).
ţelor păcii se poate vedea adică în ţara care, con Referendumul a fost pregătit şi el_ în
şi '-^v faptul că pînă acum ţfişil stituie în prezent foca condiţii • deosebit de grele. Văzînd
şi-» ,'unţat sosirea la con- Y «Kb «t V rul primejdiei de Tăzboi că le fuge pămîntul de sub picioare,
,o circa 2 300 de repre ^ „ că nu pot împiedica desfăşurarea
zentanţi ai mişcării pentru ‘h\ -.‘i ' şi al planurilor agresive. luptei de eliberare a poporului alge- ,
După cum anunţă agenţiile
paoe din 117 ţări. La con -»Wi de presă, în afară de ma rian, colonialiştii francezi au orga
gres sînt aşteptate delegaţii - nifestaţiile împotriva expe nizat şi subvenţionat in ultimii ani
reprezentative din S.U.A., rienţelor nucleare care au Organizaţia Armatei Secrete (O.A.S.).
Anglia. Franţa, Japonia /iUrtx-'i 1 avut loc în S.U.A, în a- Membrii acestei organizaţii teroriste cu
etc. 31 de ţări africane îşi «V ceastă ţară se difuzează pe caracter fascist s-au dedat la tot felul
trimit şi ele reprezentanţi scară tot mai largă cărţi şi de atrocităţi împotriva poporului alge
la marele forum al păcii. '< u « h V X& *5? broşuri în care se militează rian. Ei au ucis şi rănit zilnic numeroşi ;
Congresul mondial pentru împotriva cursei înarmări algerieni din rîndurile populaţiei musul
dezarmare şi pace de la <■»%- < jcf 'S f Mufe lor şi a primejdiei de mane. Au distrus însemnate bunuri
Moscova va fi cea mai re război, se organizează tot materiale şi spirituale.
prezentativă adunare gene mai des demonstraţii pen
rală a luptătorilor pentru tru pace şi dezarmare. Poporul algerian nu s-a lăsat Insă
pace, unde se vor discuta şi Congresul mondial pen intimidat. El a răspuns la provocările
lua hotărîri de mare în tru dezarmare generală şi colonialiştilor cu calm şi demnitate.
semnătate pentru menţi v. - Devenit liber şi independent, poporul
pace, la care vor participa
nerea şi consolidarea păcii reprezentanţi ai diferitelor
în lume. cercuri sociale, avînd con algerian este hotărît să facă din patria
Din toate timpurile min cepţii diferite, va dezbate sa o ţară cu adevărat liberă şi indepen
ţile luminate şi generoase ♦ ;**»* * k probleme importante ca: dentă care să se înregimenteze alături
au năzuit spre o societate interzicerea şi distrugerea de celelalte ţări iubitoare de pace şi li
fără arme, fără războaie. «■l-’s armei termonucleare şi a
Acest nobil ideal n-a putut ...... mijloacelor de transportare bertate în hipta pentru asigurarea şi
fi atins însă în trecut. Abia * tîeţ}" ’ a acesteia la obiectiv, lichi menţinerea păcii In lume.
în zilele noastre, cînd for darea bazelor militare de pe
precumpănesc asupra forţe-, 1 teritoriile străine, retrage
ţele socialismului şi păcii
lor imperialismului şi răz-; i rea trupelor străine de pe
teritoriile altor ţări, desfi
boiului, cînd mersul eveni
mentelor nu mai este ho- t inţarea alianţelor militare
tărît de imperialismul hră şi alte probleme.
păreţ, ci de sistemul mon Poporul rom în iubeşte cu
’Ailş tipărit In Cuba în vederea Congresului mon
dial socialist organic legat dial pentru dezarmare şi pace. ardoare pacea. în alianţă
de cauza păcii, abia acum indestructibilă cu celelalte
a devenit posibil ca războa înfăptuirii acestui dezide 56 de şedinţe, s-a ajuns a- ţări socialiste, Republica
iele să fie înlăturate din rat, Uniunea Sovietică a bia să se întocmească un Populară Romînă militează
viaţa popoarelor. Calea venit de nenumărate ori cu proiect preliminar de lucru activ pentru destinderea
spre pace, spre înlăturarea propuneri constructive. E- al primelor trei articole din încordării internaţionale,
războiului din viaţa ome forturile Uniunii Sovietice tratatul de dezarmare şi pentru rezolvarea pe calea
nirii este însă strîns legată şi ale celorlalte ţări socia s-a căzut de acord asupra tratativelor a problemelor
de acţiunile energice ale liste de a se înfăptui dezar preambulului acestuia. internaţionale litigioase.
popoarelor. „Omenirea — marea generală şi totală, La tratativele de la Ge Reprezentanţii ţării noastre
arată N. S. Hruşciov în ra de a se pune capăt cursei neva, S.U.A. şi Anglia au la Congresul mondial pen
portul prezentat la Con înarmărilor, se lovesc însă împiedicat din nou reali tru dezarmare generală şi
gresul al XXII-lea al de intrigile şi manevrele zarea unui acord pentru în pace de la Moscova vor a-
P.C.U.S. —poate şi are da fabricanţilor de arme — cetarea experienţelor nu răta din nou în faţa între
toria să preîntîmpine răz marii monopolişti ameri cleare. Mai mult decît atît, gii lumi dorinţa fierbinte
boiul. Dar această sarcină cani, englezi., francezi, vest- S-U A. au trecut la efectu de pace a poporului nostru,
poate fi îndeplinită numai germani şi alţii de teapa area de noi explozii nucle hotărârea lui fermă de a
cu condiţia ca toate forţele lor. Aceştia şi cercurile di are în atmosferă şi acum apăra pacea — bunul cel
iubitoare de pace să acţio riguitoare din occident ca- ameninţă să efectueze ase mai de preţ al omenirii.
neze în modul cel mai ener re-i sprijină sînt aceia care menea explozii şi în spa
gic şi mai hotărît. A-i tn- ridică mereu noi şi noi ţiul cosmic. S. LAZÂR
