Page 4 - Albina_1962_07
P. 4
■Ta*? " *&'!s*r*■•r-™ " ,-r-
Cîrstec de pace ^ Stoluri, albe stoluri
Mie-mi place, lumii-i place, Frunză verde mărgărint
Să trăiască numa-n pace — Stoluri, stoluri de argint,
Fără ea, frumoase flori, Porumbeii-n lume zboară,
Ofilite-ar fi in zori ; Petrecînd ţară cu ţară,
Brazii munţilor cărunţi Porumbeii gîndului,
A r avea ciuntite frunţi, Pe faţa pămîntuiuL
Ierburile prin imaşe Uite-i cum se due pe vis,
Le-ar paşte focuri vrăjmaşe — Nimeni calea nu le-a-nchia —
Ochii unde i-ai întoarce, Nu le-a-nchls-o că nu poate,
Numai lacrimă s-ar stoaree... Trec de tunuri încărcate
Pace, pace, unde creşti Şi de bombe blestemate —
Plaiurile-ntincreşti, Şi din ambra lor se-anină
Oamenii ii fericeşti ! Pe oţele reci, rngină.
Stoluri, stoluri călătoare,
Auzit în comuna Tăuţii Duc zb’ju-î.i l în lumea mare
Măgheruş, regiunea Baia Măre Dorul omului ee ară,
Să erească grîu şi seeară;
Dorul omului ce scoate
Fler de plug şi cîte toate.
Stoluri, stoluri, albe stoluri,
Peste lume fac ocoluri
Şi dfti olnd in etnd se lasă
cit^ gînduri are— Tot pe-a inimilor leasă,
Om cn om să ne-nfrăţeaecă,
Foaie Verde fir cicoare Pacea lumii să-nflorească.
OmtMMsîte gloduri are Auzit In comuna Şoimuş,
dwţe, toate-s roditoare... f _ vec h ea Hunedoara.
Cit & fkămîntni «Kg lang,
Gtnduriie flori ne sînt
Pe crengi legănate-a viat.
N-on* lăsa norul nebun ^chu mei
Să dea grindini pe cătun
N-om lăoa bruma să eadă
Peste floare, peste roadă, n multe văzură
Ci si păcii soare viu,
Cerni snegmii colilia F m ic . .verde şi-o mătură
L-o topoddbl orieind, Ochii mei «m ite văzură,
Ziie-nşir şi anii la riad. C-am fost cătană-n război
tinde veneau plumbii roi •*—
AusSt - în comuna Orleşti, Şi se-abăteau tot pe aah
repunea. Argeşi N * era oasă în ţară FRANS MASEREEL .Sădim ai
Să n-aibă votate să piară.
Pica unul, pica altul.
Pica jumătate satul.
Mtnee-te regina plumb,
Adie un vini N-ai cosit lan de porumb
Şl nici grîna de pe şes.
pe lume Ci doar tineri pe ales.
Ochii mei multe mar ştiu.
Că n-am coală să le seri*.
Adie un vînt pe lume,
Vint plăeut cu mludni nume Plîngean fete şi neveste
De urcau' neguri pe creste,
Şi undezi petrece zborul PUngeau fraţi, plîngean surorii,
Se zftslşte viitorul, Lacrima făcea viitori.
Z i cu ki tot mai aproape La Moscova va avea
Ca lumina lingă pleoape, Piingeau taţi şi plîngean -mame, -loc In cwînd Congresul
de' pace, vînt blajin, De se-ancea peste lumeţ
,€ Rămii pace lingă nai
Zvîntă lacrima de ehin, mondial pentru dezar
Flori răsar sub unda lui, Să cosim Sa şl trifoi. mare generală şl pace.
Rămii pace, hal răniţi,
Cum ii e drag omului. Să te-avem la căpătîi, Către capitala Uniunii
Şi pe aripa-i voinică Să te-avem moale perină Sovietice se îndreaptă delegaţi din toate colţurile
Mindru cîntec se ridică lumii, spre a face să răsune acolo glasul tuturor po
Din hotară in hotară, De nădejde şi lumină. poarelor, al tuturor oamenilor cinstiţi, indiferent de
Vestitor de primăvară, Pace, paoe, ne eşti dragă. are-dinţele lor politice sau religioase, indiferent de
Primăvară nesfîrşită Novă şi la lumea-ntreagă. rasă sau de sex. Niciodată omenirea n-a cunoscut,
Omenirii dăruită. Auzit în comuna Dobric, de-a lungul zbuciumatei sale istorii, o mişcare mai
regiunea Cluj. largă, o mobilizare mai spontană şi mai activă, o
Auzit în comuna Dom a, re acţiune mai solidară, decît aceea care se desfăşoară
giunea Suceava. Culese de l. SOCOL
acum sub lozinca : „Dezarmare şl pace !“ In ciuda
ameninţărilor şi pregătirilor de război pe oare le fac
cercurile imperialiste, sau poate tocmai de aceea,
omenirea e trează, ea are ochiul limpede şi e hotărîtă
să împiedice dezastrul care ameninţă propria ei fiinţă.
In timp ce militari isterici şi anonimi, sprijiniţi de ob
sedaţii „diavolului galben", bancheri şi magnaţi de
industrie, tot atît de anonimi pe cît de bogaţi, pre
gătesc încărcătura care să arunce omenirea in haos,
— numele cele mai ilustre, minţile cele mai luminate,
reprezentând gîndirea şi năzuinţele popoarelor, Îşi fac
auzit glasul lor, pătruns de grijă pentru omenire, de
dragoste pentru tinerele noaslre vlăstare ce au drep
tul la un viitor fericit. Oameni de ştiinţă, filozofi, ar
tişti, oameni politici lucizi, activişti pe tărîm social,
reprezentanţi al cultelor religioase, chiar şi unii co
mandanţi militari care au cunoscut din plin ororile
războaielor, se ridică în apărarea păcii bunul cel mai
'de preţ al omenirii în veacul acesta al marilor pro
grese tehnice şi al marilor bătălii pentru libertatea
omului.
Pentru poporul nostru care a sîngerat mult în ulti
mul război mondial, pentru noi, oameni care cons
truim socialismul, ideea războiului apare absurdă, de
neînţeles. Noi nu putem concepe că problemele lumii,
oricrît de grele ar fi, nu pot fi rezolvate prin tratative
cinstite. Noi cei care, asemeni tuturor popoarelor din
lagărul socialist, am pus capăt nedreptăţii sociale şi
creăm o civilizaţie nouă, socotim că pacea este starea
normală a omenirii, singura stare prielnică progresu
lui, singura condiţie în care omenirea poate scăpa de
mizerie, de foame şi de teamă.
Noi făurim o industrie puternică, am sărbătorit co
lectivizarea agriculturii, înălţăm oraşe şl monumente,
faoem şcoli şi spitale, pregătim pentru generaţiile vii
toare o viaţă la care străbunii noştri n-au putut visa.
Noi am lichidat analfabetismul şi mizeria, şi vrem
ca milioanele de oameni care au ieşit la lumină să
aibă parte pe deplin de marile bucurii ale vieţii. De
