Page 2 - Albina_1962_07
P. 2
UN SCHIMB DE EXPERIENŢA
I
Foaia de întrecere e un mic bu spre ce le-a vorbit conferenţiarul, N
letin al lucrărilor, cu atît mai au unii au răspuns scurt : „Despre
dă. La întocmirea foii colaborează conferinţei, în cîteva cuvinte sim T
tentic cu cit se naşte aici pe braz munca noastră”, dînd în acest fel,
strîns cele două cadre didactice şi ple, cea mai mare notă.
brigadierul. Din colaborarea aceas Titlurile viitoarelor conferinţe au R
ta rezultă: fost stabilite în urma unui sondaj
1. specializarea treptată a cadre făcut de colectivul de conferenţiari E
Cam o dată Ia trei luni, prin gri portanţa economică a sectorului lor didactice în problemele pro în rîndurile colectiviştilor. Iată cî
ja Casei raionale de cultură din zootehnic, despre misiunea îngriji ducţiei ; teva : „Mărirea efectivului de ani
Buzău, activiştii culturali din două torului ca şi de datoria sa de a 2. atragerea — tot treptată — a male” ; „Legumicultura — ramură
comune ale raionului fac schimb păstra ca pe ochii din cap averea brigadierilor şi şefilor de echipă rentabilă” ; „Disciplina în muncă—
de experienţă. Vin în această zi, pe care i-o încredinţează gospodă spre treburile căminului cultural. datorie de căpetenie a colectivişti C
pregătiţi pentru a face referate, ria. De fiecare dată sînt menţionaţi lor”. Tehnica redactării conferinţe w
succesul lor am putea face de pe A
directorii de cămine din comunele fruntaşii. Auzim numele lui Gheor- lor am descris-o mai sus. Despre
gazdă şi oaspete, bibliotecarii, con ghe Petcu, Măiţă Ghiveci, Vasile
ferenţiarii şi chiar preşedinţii de Sandu. acum pronosticuri.
sfaturi populare care, după cum se M
ştie, sînt direct interesaţi în buna In întreg raionul Buzău ia ex Informările la cîmp şi foaia de
desfăşurare a activităţii culturale. tindere această formă de muncă întrecere marchează de la un nu &e de e<mcăo2jo I
măr la altul multe
transformări
Comunele sînt alese cu chibzuială. culturală, aplicare pe plan local a
In cazul de faţă, Cîndeşti are expe unei preţioase metode din expe petrecute în conştiinţa colectivişti
rienţă mai îndelungată şi o gospo rienţa cluburilor colhoznice din lor. Aşa se explică faptul că la ur Discuţiile participanţilor au fost N
dărie colectivă în plină dezvoltare. Uniunea Sovietică. Caracterul com mătoarea revenire a „lectorilor” la nivelul acestei zile bogate în im
brigadierul Constantin Costache ii
La Pleşcoi gospodăria colectivă a plex şi eficacitatea ei din punct de presii. Redăm spicuiri din ele. E
luat fiinţă în primăvară. Ea benefi vedere educativ, explică îndeajuns roagă pe învăţători să adauge pe Ion Mocanu, profesor, Cîndeşti,
ciază Insă de experienţa gospodă larga răspîndire pe care o are, pre lista nuntaşilor pe Potîmiche, pe
riilor mai vechi. Mijlocul de trans cum şi aprecierile din partea co Ştefan Moise, pe Gheorghe Duţă şi apreciind referatele: „Nu s-a po L
port al acestei experienţe este că lectiviştilor. Directorul căminului pe alţii. Dar şcoala cîmpidui cu lec menit nici un cuvînt despre forma
minul cultural. cultural din Cîndeşti şi ceilalţi vor ţiile ei inalte, acţionează şi asupra ţiile artistice. Ele n-au oare nici E
In sala de şedinţe din Pleşcoi bitori au arătat că „lectorul, prin „lectorilor” înşişi. Ei au îndrăgit un cuvînt de spus in campanie ?”
pot fi văzuţi In clipa aceasta lao mobilitatea lui, e un mijloc cum munca aceasta, şi e inutil să spu Voci din sală : Just!
laltă activişti culturali, cadre di nu se poate mai indicat pentru pe nem că nici unul n-o uită. Fapt
dactice, brigadieri din gospodăriile rioada lucrărilor de vară. Şi fimd care reiese şi din următoarea mică „La noi, colectiviştii, preocupaţi
colective. întîlnirea are un strict vorba aici de un schimb de expe întîmplare. în timpul concediilor de folosirea apei Buzăului pentru D
caracter de lucru, dar ea degajă rienţă, vom da şi cîteva detalii de de vară care coincid cu perioada irigarea întregii suprafeţe de gră
şi un aer festiv. ordin tehnic. de vîrf a lucrărilor campaniei, în dină, au găsit un ajutor preţios în
La fiecare din cele şapte brigăzi văţătorii din Cîndeşti au avut grijă echipa de teatru. Orientată la timp, I
ale gospodăriei colective din Cîn să-şi eşaloneze astfel plecările in
deşti, se deplasează, după un pro cit activitatea culturală la cîmp să echipa a pus in scenă piesa „Risul N
gram întocmit potrivit cu cerinţele nu sufere. pămîntului”.
Cu totul intîmplător, Gruia Nicu- căminului cultural şi ale şcolii, cîte Manole Mircea, învăţător, Pleşcoi:
lescu, preşedintele comitetului exe Semnificativ, nu ? „Planul săptămînal al activităţii
cutiv al sfatului popular din Cîn două cadre didactice. Frecvenţa
deşti a fost cîndva şi director de deplasărilor Ia cîmp este în medie culturale, defalcat din cel lunar, C
cămin. Multe noţiuni îi sînt ca a- de 14 pe lună. Cadrele didactice ăO&â&Oci. nu poate fi socotit util şi valabil
tare familiare. Dar chiar de n-ar sînt repartizate ţinîndu-se seama bleme care se ivesc pe parcurs. Lu î
dacă nu ţine seama de multele pro
fi fost director, tot le-ar fi cunos In capitolul acesta învăţăm de
cut, — ne asigură el. Un preşedin de preferinţele fiecăruia. La bri la gazdele mai tinere. Colectivul
te de sfat trebuie să ştie rostul că gada întîia din cultura mare îi cru pe care îl şi facem punîndu-1 N
de conferenţiari din Pleşcoi ne co
minului cultural şi să se bizuie pe aflăm pe învăţătorii Dumitru Băl- la începutul fiecărei săptămîni în
el. La întîlnirea din Pleşcoi, Gruia tăceanu şi Mihai Grigore. Primul a munică, prin gura responsabilului acord cu situaţia la zi a gospodă
Niculescu a ţinut referatul: ..Con său, Chira Dima, lucruri pe care D
tribuţia muncii cultural-educative făcut informarea politică asupra ceilalţi le ascultă şi le cîntăresc cu riei colective”.
Constantin Costache, brigadier la
la întărirea continuă a gospodăriei problemelor internaţionale. A ur atenţie. E
colective”. El a captat atenţia. Avea mat informarea despre : „Vizita de La conferinţa din 29 aprilie, ţi gospodăria agricolă colectivă Cîn
o calitate de bază : fiecare paragraf legaţiei de partid şi guvernamenta nută la căminul cultural din deşti : „A crescut simţul de răs Ş
rezuma o activitate interesantă. Se le a Uniunii Sovietice în ţara noas Pleşcoi, au participat 200 de colec pundere al colectiviştilor. Văd eu
revenea frecvent în referat asupra tră”. tivişti, cu toate că ea n-a fost ur asta după cum participă la muncă. T
atribuţiilor comitetului executiv al Mihai Grigore a vorbit despre: Fac lucrările la timp, iar culturile
„Mai multe praşile, mai multă pro mată de obişnuitul program artis sînt acum „brazdă curată”, nu îm-
sfatului popular în legătură cu I
ducţie”. (Oamenii se aflau taman tic. Tema conferinţei: „Întărirea buruienite cum se mai întîmpla în
munca culturală. Anul trecut în
la o astfel de lucrare). Totul n-a economică şi organizatorică a gos alţi ani. Vă mulţumim tovarăşi lec
comuna Cîndeşti activitatea cultu podăriei — factor important pen
rală a fost analizată în trei sesiuni durat mai mult de zece minute. tori pentru învăţăturile pe care ni
La urmă s-a citit: tru creşterea bunăstării colectiviş le daţi la cîmp. Din partea noastră
ordinare ale sfatului popular şi în
tilor”. Redactorii conferinţei au fost o să aveţi tot sprijinul". Ş
şapte şedinţe de comitet executiv. învăţătorii Florea Vlădoiu, Mircea
Au păstrat obiceiul şi anul acesta. tjj& Q AXl/ d e Z w tk e e e / c e Cornelia Marinoiu, învăţătoare, I
Manole şi Maria Cristian, care au
Analiza se face de fiecare dată pe Cîndeşti, (face o propunere): „Mă
luat legătură în prealabil cu preşe gîndesc că ar fi util să consemnăm
probleme. De pildă : „activitatea Ea cuprinde situaţia succintă a dintele gospodăriei colective, Şte
culturală în sprijinul dezvoltării cu regularitate eficienţa unei ac
lucrărilor la zi şi o privire spre fan Antonică şi cu Harea Boris, ţiuni sau a alteia întreprinsă pe P
zootehniei, legumiculturii, pomicul- cele ce vor urma. Se accentuează inginerul agronom, oameni cu o
turii", fără însă să se neglijeze plan cultural-educativ, prin măsu
asupra culturilor intercalate, bos bogată experienţă şi care vin de re rile care s-au luat la locul de mun L
problemele de sezon. Ultima dată gulă cu sugestii preţioase. După
căminul cultural a apărut în faţa tan şi fasole şi rolul lor în ridica că şi rezultatele obţinute. Ar fi
rea rentabilităţii la hectar. Mai ci realizarea conferinţei, ea a fost » E
sesiunii la 9 mai. S-au dezbătut a- pentru noi un indiciu de felul cum
tim despre praşila a treia mecani nunţată prin afişe şi elevilor şco ne desfăşurăm activitatea şi tot
tunci cu precădere problema atitu că la porumb : plivitul şi secări tul lii. Expunerea făcută de Mircea
dinii noi faţă de muncă, combate odată o satisfacţie”. Ş
la lotul semincer de grîu; pregătiri Manole a fost interesantă şi atră
rea rămăşiţelor individualiste, for
pentru recoltarea păioaselor. gătoare. Cînd au fost întrebaţi de V. TOSO c
marea conştiinţei colectiviste şi,
fireşte, contribuţia muncii cultural-
educative în această direcţie. Cităm 0
din referat: „Nu a fost uşor să-i
convingem că redînd agriculturii j r 4 * 1
terenurile ocupate cu vie hibridă, < &%. fi A
neproductivă, gospodăria foloseşte
incomparabil mai mult. Am reuşit
însă printr-o muncă educativă , i ' j ? r <f '>•:*. fi-'* . * y
(f? yŞsy.ţfi.-M
(s-au folosit mult serile de calcule)
să le explicăm şi să-i atragem chiar
la înfăptuirea acestui lucru”.
Realitatea a zi: 50 de hectare,
slab productive cîndva, sînt plan
tate cu pomi fructiferi de varietăţi
superioare, iar alte 8 hectare cu
vie nobilă.
La ultima sesiune, brigadierul
Mihai Marinoiu a cerut căminului
cultural sprijin. Să-l ascultăm:
„De ce unii colectivişti îngrijesc de
vacile proprii de ţi-i mai mare dra
gul şi aceiaşi ca îngrijitori de vite
la gospodărie, fac treabă demîntu-
ială ? Şi l-a dat exemplu pe Gh.
Vasilache, care mai face şi risipă
de nutreţ... „că nu dă de la el”.
După sesiune, căminul cultural a
ţinut, cu sprijinul organizaţiei de
partid şi al comitetului executiv, o
consfătuire cu lucrătorii din secto Gruia Niculescu, preşedintele stalului popular comunal Cîndeşti, ‘dlscutind cu activiştii culturali şi cadrele di
rul zootehnic. S-a vorbit despre im dactice rozul latele schimbului de experienţă.
