Page 2 - Albina_1962_09

mai sus. Dar mai sînt şi mulţi
tineri care abia încep să acu­ in Ciorani toată lumea citeşte
muleze experienţa. 14 dintre
ei au şi urmat in vara asta
un instructaj la Giurgiu. In Fiecare casă in Ciorani are nului individual de lectură»
septembrie se va organiza un fişa ei de cititor. Principalul discuţii cu cititorii, organizarea
curs, iar lnnar seminarii. O succes al bibliotecii din comu­ ia sediul gospodăriei a „colţu­
măsură bună mi se pare a- nă şi al bibliotecarei Maria Po- lui colectivistului“ . Pentru a
ceca de a organiza periodic pescu In ultimă instanţă este Sprijini întărirea continuă a
schimburi de experienţă in acela că a stîrnit la oameni G.A.C. s-au organisMt cu cres­
domeniul muncii culturale cu dorinţa de a citi în permanen­ cătorii de animale discuţii în
participarea tuturor directori­ ţă. Cu alt euvint aceasta se jurul unor broşuri ca : „Vitele,
lor de cămine şi bibliotecarii cheamă pasiune. Adică să nu comoara gospodăriei", „Dez­
din raion. Căminul cultural uiţi, aricite treburi ai avea, că voltarea efectivelor de animale
gazdă va fi de fiecare dată te aşteaptă la capătul zilei o în G.A.C." etc. Au fost şi seri
unul din cele mai bune, cu re­ carte, că o dată terminată lec­ de întrebări şi răspunsuri. Mi-
zultate rodnice, care are aşa­ tura ei n-ai astîmpăr pînă nu amintesc că la una din ele
dar ce să comunice. începi o alta nouă. Dar lucrul brigadierul legumicol Stoica
— In ultima instanţă calita­ acesta n-a venit de la sine. El Păuna a întrebat: „De ce e
tea muncii culturale se judecă a fost precedat de o muncă necesar să aplicăm îngrăşă-
după eficienţa ei. Şi-n această răbdătoare, migăloasă dar pli­ mintele pe rigole, o dată cu
direcţie se vor înregistra de­ nă de satisfacţii. apa ?“ S-a stîrnit o discuţie
sigur progrese. Cum ? S-o lăsăm pe bibliotecară să care i-a interesat pe toţi.
— Vom ţine neapărat sea­ vorbească : Aceste acţiuni şi altele au
„An de an au crescut preten­
ma aici de unele învăţăminte ţiile colectiviştilor noştri in stîrnit la colectivişti dorinţa
din trecut. Se mai întilnesc pe materie de cărţi şi lectură iar de a cunoaşte cit mai mult,
alocuri manifestări culturale i-au inarmat mai bine pentru
fără un scop precis. La Bra­ biblioteca s-a străduit să le muncă. In 7 luni bătrîna co­
ţină pasul. Aşa s-a dezvoltat
niştea, Ghineşti. Crovu, „Joile ea, în întrecere cu cerinţele lectivistă Anicuţa Pîrvu a ci­
N O IL E C O M IT E T E tineretului" se reduc numai la oamenilor. Azi fiecare colecti­ tit 50 de cărţi, iar Gheorghe
Pîrvu, brigadier de cîmp, deşi
dans, negii jindu-se cu totul
vist, indiferent de locul
de
latura instructivă. Uneori bri­ muncă, găseşte la bibliotecă prins cu multe treburi, a citit
25 de cărţi. Tînărul îngrijitor
L A L U C R U găzile ştiinţifice dau răspun­ cartea care-l interesează, o ci­ mulgător, Mircea Minea a stu­
suri formale nelegate de preo­
teşte şi după un obicei tmpă-
cupările majore ale colectiviş­ mîntenit aici, povesteşte şi al­ diat în aceiaşi perioadă 12
tilor. Pe viitor întrebările se broşuri zootehnice. Astăzi toţi
Comitetele raionale pentru cultură din Titu, loan Proto- vor aduna din timp şi siste­ tora ce a citit. Biblioteca are lucrătorii din sectorul zooteh­
cultură şi artă de eurînd în­ popeseu este responsabilul cen­ matiza. La „Joile tineretului" un program de servire a citi­ nic afirmă că Mircea Minea
fiinţate, au început să-şi des­ trului de radioficare din Bo- membri ai comitetului din torilor corespunzător nevoilor munceşte mult mai bine. Pen­
lor. Pentru fiecare campanie
făşoare activitatea. lintin Vale. Aş mai aminti raza comunei respective vor agricolă biblioteca şi-a întoc­ tru cei care cunosc amănunte­
Constituirea lor marchează printre membrii comitetului pe indica subiecte cu caracter e- mit un plan al său de muncă le, faptul apare pe deplin ex­
o etapă nouă în domeniul Gh. Carp, profesor de muzică, ducativ. cu măsuri concrete, în concor­ plicabil..."
muncii culturale. Exigenţa eu care conduce cunoscutul cor de Eficienţa muncii culturale danţă cu planul de muncă al Nota autorului : In cadrul
care au fost aleşi membrii co­ femei din Titu. premiat pe cere ca o condiţie prealabilă gospodăriei. Obiectivul princi­ concursului „Biblioteca în
mitetelor, măsurile şi obiecti­ ţară, pe Aurel Ştefăneseu, di­ pal al bibliotecii este formarea slujba construcţiei socialiste"
vele fixate, hotărîrea eu care rector al căminului cultural cunoaşterea profundă de către la oameni, printr-o lectură biblioteca din Ciorani a ocupat
au început a fi realizate, în­ din Potlogi eu o vechime de activiştii culturali a probleme­ bine îndrumată, a conştiinţei locul I pe raion.
dreptăţesc speranţa că activi­ 14 ani, şi alţii. lor gospodăriei colective, aş noi colectiviste.
tatea cultural-educativă va — Se va îmbunătăţi desigur zice a fiecărei cifre de plan, Ca forme s-au folosit: liste ŞTEFAN CONSTANT!»
urca noi trepte pe linia cali­ şi îndrumarea concretă a acti­ bibliografice, întocmirea pla­ corespondent
tăţii răspunzînd astfel cerinţe­ vităţii, jos la comune ? a oamenilor, a specificului fie­
lor mereu crescînde ale oame­ — Colectivul este mult mai cărei ramuri. Aici nu încap
nilor. numeros acum: 27 de mem­ compromisuri sau lucruri cu­
Iată ce ne spune în legă­ bri. Fiecare din ei are în răs­ noscute pe jumătate. Căminele I
tură cu aceasta — ca răspuns pundere o comună, iar mem­ culturale cu bună activitate # Cfiata eu b a im a a a
la întrebările redacţiei — to­ brii biroului cîte două. Ei se
varăşul Constantin Tănăsescu, deplasează periodic şi ajută sînt tocmai acelea care ţin sea­ i aLkaitML
preşedintele comitetului pen­ efectiv la faţa locului. Con­ ma de ce-am amintit mai sus. ♦
tru cultură şi artă al raionu­ stantin Mitrescu, profesor de Am stabilit ca pe o Îndatorire t
lui Titu. desen, responsabil al cercului expresă a directorilor de că­ Ne-a intrat intr-o toamnă în casă
— De ce criterii s-a ţinut plastic, eonduce un colectiv de mine ea aceştia să participe O fată bălaie, frumoasă.
seama la constituirea comite­ cadre didactiee care se ocupă Era în ziua cînd, pe la chindie.
tului ? de realizarea unei agitaţii vi­ regulat la adnnările generale, Veneau la noi, de la gospodărie.
— In primul rînd de faptnl zuale atrăgătoare şi mobiliza­ să eunoască în amănunt pla­ Opt care încărcate cu bucate.
că munca culturală va trebui toare. In comunele vizitate în nul de producţie al gospodă­ Cu pline şl cu vin şi cu de toate.
să se desfăşoare mai bine ca seurta perioadă de Ia înfiinţa­ riei, să viziteze zilnic sectoa­ De-atunci stă la noi, eăci este de-a noastră
înainte. Au fost aleşi în comi­ rea comitetului ei au recrutat rele de muncă. De asemenea, Fata cea blondă cn basmaua albastră.
tet oameni cu cea mai bogată talente locale pe care le-an la şedinţele de analiză a acti­
experienţă în acest domeniu, iniţiat în această mancă. Fie­ Se joacă cu noi, cu copiii-n ogradă
inspectori metodişti, directori care dintre noi are aşadar o vităţii culturale să fie invitat Şi eintă cu mama sub cireş, în livadă,
de cămine, cadre didactice ac­ sarcină clară şi dă seama de negreşit preşedintele gospodă­ Pe tata-1 aşteaptă in poartă cînd, seara,
tive. Secretarul comitetului, felul cam a îndeplinit-» la şe­ riei colective sau brigadieri de Se-ntoarce din cîmp, şi toamna şi vara.
Petre Ghiţulescu a fost timp de dinţele trimestriale de lacra ci mp. Un lucru pe cit de uşor
7 ani inspector metodist cu ale comitetului şi la cele lu­ Ni-i soră acum — toată uliţa ştie —
problemele culturale, Virgil nare ale biroului comitetului de realizat pe atît de util pen­ Şi toţi o strigăm : Bucurie !
Tăgîrţă a fost director de că­ tru buna activitate a căminu­
min cultural la Sălcuţa şi-n — O bună activitate cultu­ lui cultural. ŞT. O. MUGUR
cele din urmă şef al secţiei de rală la comune pretinde cadre
învăţămînt şi cultură, Paul pricepute, cu prestigiu şi auto­ VIRGIL TOSO
Ţică, profesor, responsabil al ritate. Ce-şi propune în aceas­
unei brigăzi ştiinţifice, Ion tă privinţă noul comitet ?
Stancu timp de 7 ani, director obţinerea unor rase noi dd
de cămin cultural, în prezent — 'Avem directori de eămine înaltă productivitate, reali­
dlreetor al casei raionale de care întrunesc calităţile de
zate prin aclimatizare şi în­
crucişare a soiurilor indige­
HDir\J « S K f l N I f l ne cu reproducători străini,
Colectivist Recenta producţie în cu­ noştinţă cu munca pasionată valoroşi.
Ivanov face o călătorie în
lori a studioului „Mosfilm" şi tenace a profesorului Iva- străinătate, unde vizitează
re­
ferme, şi achiziţionează
şi artist amator realizată de cunoscutul regi­ nov, preocupat să transpună producători de rasă. Dar la
în­
zor S. Gherasimov este
în viaţă sarcina încredinţată
va
patrie,
în
întoarcere
chinată muncii creatoare dusă
de-a lungul întregii sale vieţi de puterea sovietică de a asi­ avea de întîmpinat numeroa­
gura poporului muncitor cit
se greutăţi.
Reproducătorul
(Urmate din pag. 1) de savantul sovietic Mihai mai multă carne, de a lichi­ „John" este otrăvit, berbecii
Fedorovici Ivanov, pentru da în cit mai scurt timp si­ aduşi din America se rătă­
Atrenarea în număr cit mai mare a colectiviştilor In activi­ obţinerea unor rase superioa­ tuaţia grea de înapoiere a cesc pe drum în chip miste­
tatea cultural-artistică e cerată imperios de însăşi realitatea re de animale de înaltă pro­ şaptelului moştenită de la rios. Limanţev, unul din co­
nonă a satului colectivist. Au apărat de altfel şi apar necon­ ductivitate. De-a lungul fil­ vechiul regim ţarist. In opo­ laboratorii săi, este demas­
tenit variate forme care arată în ce fel se realizează acest mului realizatorii săi au reu­ ziţie cu profesorul Verighin, cat ca element duşmănos alb-
lucra. Amintim : „Ziua de odihnă şi distracţie a colectivistu­ şit să îmbine problemele de rutinier, confuz şi rupt de gardist. In staţiunea experi­
lui", „colţul colectivistului" — organizat în cadrul bibliotecilor specialitate ale zootehniei cu practica concretă a cercetării mentală model pe care o în­
— „Seri culturale închinate colectiviştilor fruntaşi" şi altele. episoade semnificative din ştiinţifice, care va căuta să-i fiinţează la Ascania Nouă,
Căminul cultural şi-a afirmat de fiecare dată aci iniţiativa şi viaţa şi activitatea personală pună piedici, Ivanov reuşeş­ academicianul Ivanov se
rolul său de organizator. a neobositului om de ştiinţă te să convingă comisia pen­ preocupă intens de efectuarea
Multă vreme n-au putut uita colectiviştii din Cenad, regiu­ sovietic. tru agricultură că singura cercetărilor sale, imbinînd ac­
nea Banat, seara închinată ini Aurel Şerban, cel mal bun încă din primele cadre ale posibilitate pentru ridicarea tivitatea ştiinţifică dar vin istă
îngrijitor de porci din gospodăria colectivă „Mureşul", eu par­ filmului spectatorul face cu­ şeptelului de animale este cu practica concretă. Şi iată
ticiparea activă a fruntaşului. Bine fac activiştii culturali din că în cele din urmă savan­
Cenad, consiliul de conducere al căminului cultural de aici, tul sovietic îşi vede încunu­
cînd atrag cu precădere în manifestările căminului cultural pe nată cu succes munca sa neo­
colectiviştii cu cea mai bună experienţă, cu cea mai mare auto­ bosită de o viaţă întreagă î
ritate şi prestigiu. Iar cînd printre artiştii amatori se numără primul exemplar din rasa
însăşi preşedintele gospodăriei colective, cum se întîmplă la porcului alb ucrainean de
Cenad de pildă, şi-n multe alte părţi, e cum nu se poate mal stepă a fost obţinut intr-un
bine, iar sarcina mobilizării colectiviştilor în jurul căminului e timp record conform previ­
in acest caz simţitor uşurată. ziunilor sale ştiinţifice.
Viaţa satului ii-a fost nicicînd mai bogată ca acum. Gospo­ Filmul „Academicianul din
dăriile colective vechi ca şi cele care păşesc acum în primul Ascania", în prezent pe ecra­
an de existenţă, desfăşoară din plin lupta pentru intărirea lor nele cinematografelor săteşti,
economică şi organizatorică, pentru creşterea neîncetată este o reuşită povestire cine­
a averii obşteşti a gospodăriei şi a bunăstării perso­ matografică în care momen­
nale a colectiviştilor. Succesul în această acţiune cere mobi­ tele dramatice se înlănţuiesc
lizarea tuturor mijloacelor, tuturor resurselor morale ale oa­ cu cele de comedie sau li­
menilor. Realizind o legătură trainică eu gospodăria colectivă rism, subliniate de o admira­
şi aceasta nu pe sezoane ci în mod permanent, căminul cul­ bilă partitură muzicală. TI
tural va aduce pe scenă viaţa gospodăriei, aşa cum este ea, recomandăm spre vizionarei
plină de clocot şi frumuseţe, sprijinindu-i astfel cum nu se unor mase cit mai largi de
poate mai bine pe colectivişti în lupta pe oare o dau pentru spectatori.
producţii sporite, pentru belşug şi bunăstare. Scenă din film I. M1HU