Page 6 - Albina_1962_09
P. 6
Ceaiul antireumatic
R eumatismul este o boală frasin, 0,25 gr. de fructe de ie
nupăr, 1 gr. de coada calulu
de
cunoscută
foarte
T multă vreme. Cunoştin 2 gr. de coajă de salcie; 1 {,
ţele ştiinţifice de astăzi asupra de păstăi de fasole fără se
k acestei boli sînt destul de minţe, 1 gr. de flori de soc ,
1 gr. de rădăcină de lemn du
vaste, medicina putând să re
comande în prezent trata ce. Se pune o lingură din ac»
mente eficiente. în tratamen amestec (5 gr.) la o cană c
tul reumatismului, medicii re apă (250 gr.) în clocot. Se fie:
Descoperiri arheologice comandă pe lingă medicamen be 1-2 minute, apoi se ameste
că bine, strivind plantele c
te şi o serie de tratamente na
turale. Se ştie că din cele mai linguriţa timp de 10-15 minut'
în Crişana Se strecoară bine, se îndu
ceşte după gust şi se bea d
trei ori pe zi cîte o ceaşcă.
ercetările arheologice
cu 4.500 de ani în urmă),
C aduc contribuţii deo una săpată în pământ, cea Rezultatele bune în folosi
sebit de însemnate la laltă clădită la suprafaţă rea tratamentelor naturale di
cunoaşterea istoriei vechi a din pari şi nuiele spoită cu pind de urmarea cu stricteţ
patriei noastre. lut şi pleavă. Ele datează vechi timpuri, oamenii au în a sfatului medicului, singuri
Multe lucruri au aflat, de din aceeaşi perioadă şi cercat tot felul de leacuri na care poate să cunoască stare
pildă, arheologii in timpul aparţin omului primitiv. turale. Experienţa populară bolnavului şi efectele diferiţi
săpăturilor de pe Valea Pîr- Fragmentele ceramice şl este bogată, dar ea nu poate lor tratamente în funcţie d
jovului, regiunea Crişana. vasele ornamentate cu mo fi folosită decît sub directa su
Aici s-au descoperit urme tive in stil geometric, cele praveghere a medicului. Acest comportarea organismului ce
omeneşti care datează de 3 kg. de grîu oarbonizat, lucru este absolut necesar de lui bolnav,
sute de mii de ani. Ele se cu boabe intacte găsite în- oarece reumatismul este o Dr. C. M-
numără printre cele mai tr-o locuinţă, o turnătorie boală a întregului organism
vechi şi mai preţioase do de bronz, precum şi cele care poate da complicaţii gra
cumente din lume care de lalte numeroase obiecte d e» ve şi pentru că tratamentul
monstrează existenţa şi ac coperite vor înlesni efec diferă de la om la om. Moara cu... aer
tivitatea omului pe aceste tuarea unor studii impor Indicaţiile medicului trebuie
meleaguri. tante despre „cultura Oto respectate cu stricteţe. Aşa, de
De exemplu, descoperirile mani". pildă, evitarea frigului şi a comprimat
arheologice de la Salca a- Descoperiri interesante umezelii, evitarea spălării cu
tcsiă continuitatea culturii s-au făcut şi cu prilejul apă prea rece sînt lucruri sim Se ştie o& măcinarea
materiale pe teritoriul ţă deschiderii unei cariere de ple, dar care trebuie respec griului se face de mii de
rii noastre incepînd încă cu nisip în comuna Şimand. In tate. La fel trebuie procedat ani cu ajutorul morilor
ultima perioadă a epocii de urma săpăturilor făcute au şi în cazul băilor sau al folo care funcţionează pe baza
piatră şi pînă in feudalism. fost găsite morminte atri sirii diferitelor tratamente na sfărâmării boabelor intre
Nu de mult, în timpul să buite populaţiilor sarmatioe Pa valea Luncşoarei turale. două pietre.
păturilor s-au găsit două de călăreţi nomazi. din Munţii Apuseni Băile cu diferite substanţe De curind, un grup de in
tipuri de locuinţe privind In munţii Oriştiei, la (sulf ertc.) au o influenţă favo gineri de la InstitHiUl -.eli-
aşezările din ultima parte Tîrguşor, Noşlac, Tilişca, {pooooooooooooooooooooooooooooooooooooag rabilă asupra ţesuturilor bol nologic din Moscova a pro
a neoliticului (aproximativ Oradea, Otomani, Şimand 8 pus un prototip de moară
unde s-an făcut 8 Ş t i a ţ i c ă . ~ nave. Pentru a avea efect, con care va funcţiona pe prin
8
centraţia sărurilor, trebuie să
... V-' *jm "Ş săpături, s-au des 8 5 cipii cu totul noi — cu aju
coperit, de aseme g ...umbra proiectată de 8 treacă de 10 Ia sută la un li torul aerului comprimat.
nea, obieote şi do 8 Lună în spaţiul cosmic are | tru de apă. Un efect bun pot Principiul este foarte sim
cumente intere § 400.000 km. lungime ? g avea şi băile cu frunze de nuc, plu şi, în acelaşi timp, foai;-
sante privind exis- te avantajos şi economicos.
; tenta, activitatea 8 ...pămînturile cultivate o- jj care trebuie făcute calde şi nu Boabele de grîu sînt tran-
şi viaţa omului pe | cupă doar 9 la sută din su- g prea concentrate. Băile se re "sportate din direcţii opuse
g prafaţa globului, iar păşu- 8
aceste meleaguri petă de 3-4 ori pe săptămînă. de curenţi de aer compri
pe oare aatăzi este 8 nile aproape 16 la sută ? | Foarte bun în tratamentul mat şi, ciocnlndu-se cu o
situată regiunea | ...unele flori au calitatea* medical este şi ceaiul antireu forţă extraordinară, se
Crişana. 8 de a indica... ora exactă ? | pulverizează. Astfel, se pot
jj De pildă, floarea de in se g matic făcut dintr-o seamă de obţine, în funcţie de viteza
g deschide lai ora 6, cea de | plante. Este vorba de un a- curenţilor (adevărate viteze
8 mac — la ora 5, iar cea de 8 suprasonice: 350-500 m/sec.)
„ macreş, cea mai matinală, g mestec de 2 gr. de frunze de superioare de făină.
g la ora 4. 8 mesteacăn, 2 gr. de frunze de
8
” ...dacă s-ar înregistra pe g
g pelicula cinematografică |
8 tot ce vede un om intr-o jj Cuvinte încrucişată
jj singură zi. ar fi nevoie de g
g peste 19 km. de peliculă ? 8
jj ...un om pronunţă în me- 8 BAZA FURAJERĂ
g die 125-160 de cuvinte pe S
8 minut ? g furajului 9. Căsătorie
g ...doi fizicieni sovietici au 2 1 2 $ 4 S 6 7 Q ? f 0 f f t 2 — Unealtă de metal
S izbutit, prin măsurători jj cu care se curăţă a-
jj spectrografice, să stabileas- 8 nimalele 10. Prepozi
Vom din secolul g că temperatura pe care o jj ţie — Furaj „conser
dl Yl-lea Înaintea 8 are scinteia unui fulger peg vat" 11. Procedeu de
erei noatre desco jj timp de furtună ? Această 8 preparare a furajului
g temperatură este de 20.000 fibros cu ajutorul ma
perit Ia Istria (Do
| grade centigrade. şinii de tocat 12. Hra
brogean nă pentru animale —
Lucrare agricolă care
nu se face şi la plan
tele furajere.
O VERTICAL: 1. Fu
raj folosit mai ales în
O hrana vitelor puse la
îngrăşat — Iarbă de...
f Ardei pentru umplut pentru oa roşiile să nu piardă din zeamă. folosită în timpul ve
Se fierb de două ori câte o jumătate de
rii în furajarea a-
s-3 cie. Li se scot cozile, seminţele şi apoi se ceas. Ardei copţi pentru salată podărie colectivă trebuie s-o nimalelor 2. Plasă de prins
Ardeii trebuie să fie de mărime mijlo
ORIZONTAL; 1. Fiecare gos
peşti — Suhat 3. Ochi de lan*
C 9palâ in apă rece. După aceea, se opă Se aleg ardei graşi mari şi proaspeţi, asigure pentru sectorul zooteh — A scărmăna lina — Cal do
Ziua în curs —
resc timp de 5 minute şi din nou se pun
nic (2 cuv.) 2. Cereală folosită
4.
brogean
în apă rece. Numai după ce e-au scurs se sortează pe culori (roşii, verzi şl gal ca furaj concentrat — ...verde, Brazde pe faţă 5. Nimic mai
bine ii punem în borcane, aşezaţi unul beni) şi se coc ca şi cei pe care ii ser nutreţ suculent pentru anima mult — Domoale 6. Udrea Ma
în altul, cu gura în jos. Se acoperă c« vim in timpul verii. Se curăjâ apoi de le în timpul verii — Pronume. rin — Brăzdate — Bărbat 7.
apă hartă sau cu bulion şi se leagă gu pieliţă şi se desiac in iişii mari. Se pun 3. Soare egiptean — Pofteşte Porţie de nutreţ — Vechi 8.
in borcane sau in sticle cu gilul larg. — Loc unde se adună şi se Cel mai mare continent — în
rile borcanelor ou celotan. Se fierb apoi
O două zile la rînd : ia prima — trei sfer borcanele sau sticlele se pun la fiert ca odihnesc vitele aflate la păşu grijitor de viţei 9. Arşiţă (fig)
După ce au iost legate bine cu celofan,
ne 4. A recolta porumbul-siloz
— Iarbă cosită şi uscată —
o — 30 de minute. numai cile o jumătate de ceas. Cînd se de pe cîmp 5. Procedeu de tra Infirmieră 10. Contingent —>
turi de oră, iar a doua zi, la aceeaşi oră,
şi in cazul ardeilor pentru umplut, dar
Lac de munte 11. „...de plată",
tare care ameliorează starea fi
poezie de George Coşbuc — Se
zică a furajelor, făcîndu-le mai
servesc se adaugă ulei, oţet şi sare, după
co Roşii cu zarzavat gust. moi şi mai gustoase — Moment foloseşte amestecat cu furaje
concentrate mai ales în hrana
optim de recoltare a porumbu
Pătlăgele vinete pentru salată lui pentru Insiloeare 6. Nutreţ purceilor — Notă muzicală 12.
pentru ciorbe şi sosuri
*13 concentrat — Tineret bovin 7. Articol — Cereală uscată —
Se aleg vinete proaspete şi bine coap Stau (Mold.) — Raţie 8. Una Furaj presat cu ajutorul ma
te. Se coc la foc iute şi se curăţă fier
O lung. Iatr-un alt vas se pun ardei graşi, răţă de seminţe şi se lasă să se scurgă, din proprietăţile de bază ale lului.
Roşiile, coapte şi tari, se taie in folii ia
binţi, fără să se ude mina cu apă. Se cu
o tâiati subţire, frunze de pătrunjel, ţellnă preeîndu-le cu un fund, peste oare se
şi leuştean tocate mărunt. Pentru ciorbe aşează o greutate. Se desfac apoi in fîşii Concertul... broaştelor
şi se introduc în borcane de o jumătate
se Înlocuieşte leuşteanul cu mărar. Apoi de kilogram, ca să se poată folosi la o
ee pum în sticle un strat de roşii, un etrat singură masă Întregul conţinut. Borcanele Satul Torvescosa este situat Intre Veneţia şi Triest. în-
de ardei ptnă aind se umplu. Pe măsură se umplu pe trei sferturi şi se bat bine Ir-una din nopţi, locuitorii acestui sat nu s-au putut odihni
Ca sâ se aşeze vinetele. Se lucrează re din cauza unui zgomot neobişnuit provocat de nişte broaşte.
ce se introduc roşiile şi zarzavaturile, se
pede, oa să nu se înegrească. Se sterili Ce s-a Intlmplal in fond ? Un autocamion, încărcat cu bu
bate sticla cu palma, ca să nu rămână zează de două ori oiţe trei sferturi de toaie Cu vin s-a răsturnat în mlaştina din apropierea satului.
goluri intre straturi. Se lucrează repede. eră. Butoaiele s-au spart, iar conţinutul lor s-a revărsat în mlaş
tină. Îndată s-au adunai mii de broaşte care, bînd din Iacul
de „vinu, s-au îmbătat, dezlănţuind un concert puternic de
COLŢUL GOSPODINEI putea fi auzit Ia sute de metri distanţă. Mergînd Ia ţaţa lo
cului, locuitorii salului Torvescosa s-au dumirit care-i pricina
neobişnuitului şi prea zgomotosului concert.
