Page 9 - Albina_1962_09

!

Miercuri
12 sepfembF'e 1962 j!

8 pagini —
15 bani

REVISTA SAPTAMiNALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE l j

L 1

n fiecare p: g de toa: zilei de 15 milioane lei pentru mstrucţia iloi şcoli şi săli din S.U.A. sa in ţările A jericii Latine, — cu ex-
septembrie se dă tra ţionala inves- de clasă. Darea în xploatare timp a acestor cepţia Cubei crzre nu SoT frecventa o şcoală,
titură de a eschide ai .1 şcolar, invi- lăcaşuri a stat pre tindeni în iten[ia organelor este de ordinul ilioanelor.^pescriind mizeria cum.
tind în b i nenumă: e contingente locale de partid şi stat. Şcol , elevii, studenţii plită din oraş' Caracas, cl itala Venezuelei, zia-
I de învă|ă 1, de la c care încep cu vor avea condiţii învăţături dintre cele mai rul New York ald Tribuni scria „O centură de
A.B.C., fî . la cei f iliarizaţi cu e- bune. Ei vor găsi la ladrele did tice competenţă. sărăcie şi mizeri batjocoreş strălucirea modernă
cuaţiile cu multe nec scute şau retroversiunile înţelegere, răbdare. a acestui oraş ntastic de 1 ogat, capitala celei
fdră dicţionar. Dar a de 15 s tembrie prileju- Incepînd cu noul şcolar, i egătirii agrozoo- mai mari ţâri e rtatoare de etrol din lume. Pes-
ieşte şi un bilanţ : s ătorind-o, cotim cu cît s-a tehnice a elevilor din clase V-V1I (VIII) a te 360.000 de a; lfabeţi, înl majoritate indieni,
mai îmbogăţit între mp baza aterială a învă- şcolilor de cultură g< erală din diul sătesc, i se mulţi aproape m i de foame ,şi îmbrăcaţi numai
ţămîntului nostru di toate gţad. !e. Este un bilanţ va da o atenţie deo sbită. Potri t recomandărilor pe jumătate, trăi în cocioc ,e ruinate"...
care ne bucură. Prii el, toamna, rea de roade ca- sesiunii extraordinar a Mafii unări Naţionale, Adăugind aşe3tl 360.000 analfabeţi, circa
. ătă un farmec sp 'it. în ultimele clase ale uturo^jca or elementare de 40.000 de copii ab donaţi,-Freţ m şi alte zeci de
Nu există regiu: pe hayta Irii unde să nu se la sate, incepînd cu se va preda o- mii cărora părinţii iu le vor .tea plăti taxele
fi înălfat noi cons cţii şcplar Dobrogea, de pil-* biectul „Agricultura". Elevii, schimbul de mîine al şcolare şi cărţile, [em tabloull lumbru al durerii
dă, va avea cu 2| săli d)e ă mai mult ca în fruntaşilor recoltelor de aur, îşi vor însuşi un an­ pe care sărăcia şi ,eştiinţa del :arte o seamănă
anul şcolar trecut, n Tuldşa !ăcin. Cernavodă şi samblu de cunoştinţe de bază din toate ramurile într-un singur oraş pitalist.,.
Casimcpa îşi vor feschidei po e şcoli noi. Promo- agriculturii. Cutremurător a fos i anunţul 'licat zilele tre­
tia viitorilor ele de clasa numără în această Emoţia încercată de cei care îşi vor lua locul cute de ziarele din Izr®r (Turcia). ®p.merul Mahmud
regiune 14.000 d nerătdă i. Pentru completa- în bănci la 15 septembrie se răsfrînge sărbătoreşte Okgel a făcut cunosc» că-şi vjnc» ochii. Luni de
rea mobilierului, colar si-au ocat în Dobrogea 4 şi asupra părinţilor. Bucuria este şi a celor vîrst- zile, Mahmud Okgel a»ăutat zadarnic de lucru. El
milioane de .lei. ţ nici. Gratuitatea învăţămîntiilui, a manualelor şco­ are însă un fiu de 7 anSpi yrea să-lwscrie la şcoa­
La F;ăurel, r unea <£'ali noua şcoală medie lare pentru clasele I-VII, condiţiile excepţionale lă, sâ-i cumpere ghibzaLi şi cărţi, » 1 ferească de
are săli de cli spa|ipa3, şi laboratoare înzes- create celor aproximativ 2.800.000 de elevi din în- bezna ănalfabetismUlui.mtunci a laurs la gestul
trate cu un bo. t material idactic. Pe lîngă şco- văţămîntul de cultură generală, — toate aceste în­ său desperat. Singura sAranţă gfŞcMerului Okgel
Iile de 8 ărţi comulneh rădeaca, Jirlău, C. A. lesniri izvorîte din grija partidului şi guvernului este să-şi vîndă lumina »c)iilor 1 . Faptul acesta e
Rosetti, Cireş , Suteş|i, lta Albă şi Racoviţa, pentru luminarea vlăstarelor noastre — revarsă în tipic pentru întreaga ju n ik jrtQ a tit^^
s-aii: constţuit ăli noi ;de lasă. Mai toate şcolile inimi un val de recunoştinţă şi mîndria. Să ne gîndim şi la fiul »P^W M W IW >kgel atunci
din raionul Pi _ ’t mobilier nou-nouţ. A-ţi trimite copilul la şcoală nu mai o o povară cînd copiii noştri, aşezîndu-se în bănci, vor 'găst
Scoli medii avlnd între’ 16 şi 24 săli de clasă, ca pe vremea cînd Romînia burghezo-moşierească dinainte pachetele cu cărţi din lotul celor 17.400.000
s-au construit şi în oraşele regiunii Suceava... îşi căpătase o tristă faimă prin numărul mare al de exemplare distribuite gratuit în acest an pentru
Copiii oamenilor muncii din raionul Piteşti vor analfabeţilor şi semianalfabeţilor. Acestui trecut, clasele I-VII.
avea la dispoziţie 13 şcoli noi... pentru totdeauna înmormîntat, nu-i putem găsi co­ Alături de cadrele didactice, să ştim a sădi în
Asemenea ştiri au sosit la redacţiile ziarelor, din respondenţe decît în realităţile zguduitoare din ţă­ inima copiilor noştri setea de învăţătură, dorinţa
toate raioanele şi regiunile. rile capitaliste. Cercurile guvernante ale acestor de a se instrui cu rîvnă, pentru ca, atunci cînd 1°
In întreaga ţară s-au construit în acest an peste ţări sînt nevoite să recunoască ele înşile că situa­ va veni rîndul, să fie ostaşi destoinici ai vieţii noi
5.400 săli de clasă. Statul a alocat mai bine de 500 ţia învăţămîntului e dezastruoasă. Numărul copiilor şi păcii în lume.