Page 4 - Albina_1962_09
P. 4
DRAGOSTE
Povestire de N. CULCEA
:
...Mihai Bicioc se chema împricinatul. Nu era de fată
şi nici nu ştia de această şedinţă fulger a grupei de
U.T.M.
— Să vedem acum ce părere are tovarăşul Dragnea,
propuse cineva şi toate privirile se aţintiră asupra
celui amintit. Dragnea nici n-auzise însă. El răsucea
un fir de lăteaţă, gîndindu-se ce asemănare izbitoare
e între iarba asta şi sudanul. Ceilalţi crezură că se
gîndeşte la Mihai Bicioc.
— Chiar ! Tovarăşul Dragnea ce zice ? îi dădu ghes
altcineva. — îi eşti şef de echipă, tovarăşe, ba şi vecin DE LA OGOR LA INSTITUT
de casă, şi ne laşi pe noi aici să ne dăm sufletul, iar tu
nu scoţi un cuvinţel.
Dragnea lepădă lăteaţa şi surise stingherit. Era o fire
molcomă, aşezată şi meticuloasă. Pînă şi zîmbetul îi E înalt, brunet şi pare subţirel oameni ai muncii din agricultură.-
trăda firea, înflorind fără grabă, întîi la comisurile bu ani cu dragoste şi grija pe neba-
zelor, ca să se lăţească treptat şi să-i cuprindă toată şi firav dar vinele groase de la tutele de ei cai ale ştiinţei. în urma cu cîteva zile Dinu Ma-
faţa. Cine nu-1 cunoştea bine nu l-ar fi crezut om de mîini ţi-1 arata ca fiind deprins ★ nolache, brigadier la G.A.S. Ba-
acţiune. cu munca. Abia a ieşit dintr-un Mai mult de jumătate din can laciu, regiunea Bucureşti, se afla
— Tovarăşe... — începu el tărăgănat, creîndu-şi un amfiteatru şi a intrat în altul. în în mijlocul brigăzii sale organi-
spaţiu de gîndire. — Ce mai, Bicioc ăsta... trebuie făcut primul a ascultat o expunere des didaţii care însufleţesc acum co zînd treaba la însilozarea nutre
ceva cu el. Deocamdată — nu munceşte, nu-1 pontăm ! pre aminoplaste şi şi-a însemnat ridoarele şi sălile spaţioase de ţului pentru iarna. Şi cu reflexele
O simte pe buzunarul lui. în carnet cuvinte pe care nimeni cursuri sînt fii de colectivişti sau verdelui crud în ochi, cu vocile
— Pe noi ne interesează nu atît buzunarul, cît omul!
în familia lui nu le-a pronunţat oamenilor rasunîndu-i în auz
încă, a poposit pe sălile institutu
pîna acum : orto, meta, para. In
{ celalalt i s-au dezvăluit taine lui. Gospodăria de stat din F'-ia-
2 PRIMA DRAGOSTE neştiute de el din gigantica teo ciu a trimis aici doi candidaţi. A l
rie darvinista. Trăieşte de cîtva doilea, Dumitru Turea, e tot bri
se auzi o voce. — timp intr-un decor nou pe care
Ce facem cu el ? gadier. Surprindem un crîmpei de
— Dacă ar fi u- nu l-a cunoscut dar la care s-a dialog: „Spune-mi, întreabă Tu
temist, i-am da o gîndit adesea. Visul îi este sa a- rea, cum de aţi reuşit voi să ob
sancţiune. Dar el junga inginer agronom. II chea ţineţi 100 kilograme de grîu mai
nu-i. Şi-atunci ? mă Ilie Anton. E fiu de colecti mult Ia hectar ?“ Discuţia scoate
— Atunci, s-o vist din Plopşoru, raionul Giur la iveala doi factori: în primul
lăsăm baltă ? — giu, şi colectivist el însuşi. A rînd soiul. Cei din brigada lui
sări cel care con urmat şcoala medie dar a muncit Manolache au semănat pe toata
ducea şedinţa. — an de an în vacanţe la cîmp.: suprafaţa „Triumph" adaptat cel
Să-l lăsăm pe Bi Precizează : „Nu fiindcă aveam mai bine la e i ; în al doilea rînd
cioc să lipsească nevoie de zile-munca, cîştiga faptul ca Turea nu a îngrăşat
de la lucru cu zi doar familia de-ajuns la colecti toate solele.
lele, să umble
brambura, şi să va, dar vedeţi, m-am născut şi Discuţia nu s-a întrerupt şi nu
ne facă de rîs pe am crescut cu colectiva"... Da su se va întrerupe. Va dura cîţiva
la balurile din medenie de date monografice ani, lărgindu-şi neîncetat cadrul
alte sate, ori să despre gospodărie tot atît de e- în laboratoare, la colocvii şi exa
facă braconaj pe xact pe cît le-ar da taica-su, vi mene cu şefii de catedra şi asis
baltă, cum am au cepreşedintele. „Am pus în acest tenţi. Acesta este institutul.
zit că are obi an pe o suprafaţa grîu după lu Le e dor de pe acum de bri
ceiul ? Sîntem în cerna. La fiecare hectar s-a ob
colectivă de doi ţinut o jumătate tona ca în res gada lor. Au trăit ani în şir a-
ani. Cum ne-am colo, arşi de acelaşi soare, cule-
ocupat noi de Bi tul culturii". Ce fenomene se vor gînd aceleaşi roade şi aceleaşi
cioc ? Se vede fi petrecut acolo în sol, ce tainice bucurii împreună cu oame’rii din
treaba că numai procese, abia aici o sa ştie. mijlocul carora s-au ridicat. Se
articolul de • la vor întoarce tot acolo. Aşa au
gazeta de perete ; 300 de candidaţi care urmeaza hotarît de comun acord cu con
si cupletul ăla al cursurile de pregătire organizate ducerea gospodăriei.
brigăzii artistice în cadrul Institutului Agronomic De la simplu brigadier la ingi
nu i-au fost de a- ■
juns. Dar noi am din Bucureşti, se afla înaintea pa ner agronom, de la lucrator al
sădit pomi şi po : sului cel mare, intrarea în facul pămîntului la om de ştiinţa, iată
mii aproape că' tate. Le predau profesori şi a- drumul a mii de tineri din patria
s-au făcut pădu-"*' -- ~ noastră de azi.
re, am tăiat cu noroiul pînă la brîu ditai canale de sistenţi universitari. Sînt aceiaşi Candidatul Ilie Anton, colectivist
desecare — şi nu putem să ajutăm un om să se care îi vor conduce peste cîţiva pînă mai ieri V. TUDOR J
schimbe ?
PRIMA DRAGOSTE 3 4 PRIMA DRAGOSTE PRIMA DRAGOSTE 6
Pînă la sfîrşit, lui Ilie Dragnea i se încredinţa sar — Dacă nu ţi-o place, ai cuvîntul meu că dau cinci Nimic n-ar fi mai rău decît ca dragostea să nu-i fie
cina să se ocupe personal de Bicioc. Trebuia să şi-l sticle de bere. Da’ să fii sincer ! primită.
apropie cu tact, să vadă cum îşi petrece timpul liber, — Bem noi bere şi aşa ! — se învioră Bicioc. Bicioc a înţeles că iubeşte, în ziua cînd s-a pome
să se împrietenească cu el. — Vorbe ! Am avut atîtea baluri şi reuniuni tovă nit că pune mîna pe o coasă şi porneşte, fără să mai
★ răşeşti aici în sat, da’ pe tine cin’ te vede? Fugi de stea pe gînduri, către ferma de păsări a gospodăriei.
A doua zi după şedinţă, Ilie Dragnea îi făcu o vi oameni. Aflase că trebuie cosită lucerna dintre puiemiţe. Gă
zită. Era pe seară. In dosul casei, sub un şopron, bu La venirea lui Dragnea, Bicioc se săltase în capul sise deci prilejul să o vadă pe Stela. La şcoală, Stela
nica lui Bicioc curăţa de zor doi peşti lungi aproape oaselor. De data asta, sări în picioare. îi fusese colegă de bancă. Ea venea la alfabet înain
cît masa. — Măi Dragnea, spune şi tu — cu cine vrei să tea lu i: Belivan Stela. Era totdeauna curăţică, îşi
— Sărut mîna, dadă Floare. Da’ frumos peşte ! Mihai dansez aici ? Cu Irina Tătărîm, care m-a beştelit în ţinea caietele în ordine şi-i dădea să copieze temele
ţi l-a adus ? articolul ăla? Cu fetele din brigada de agitaţie? Ştii după ale ei.
— El. Vezi că-i în casă. doar în ce focuri m-au luat pe scenă. Hai, spune. Stela a mers înainte, a făcut şapte clase. El a ră
Bicioc stă lungit în pat. — Uite ce e — zise Dragnea, tărăgănind trei vorbe, mas cu patru. Li s-au despărţit drumurile, s-au văzut
— Intră, Ilie, intră. E cam întuneric aici. cum îi era obiceiul, ca să le aleagă bine pe celelalte tot mai rar...
— Ce să mai intru. Vreau să te-ntreb ceva şi plec. douăzeci. — Nu vreau să m-amestec în treburile tale, Pe Bicioc îl apucase odată dorul de'Călăraşi şi ple
Facem un tîrg amîndoi ? (Dragnea venise fără nici' dar ■ eşti greşit. De ce dai prilejul să fii criticat ? case cum îi era obiceiul. La întoarcere luase cursa
im plan, dar acum ştia cum s-o aducă). împrumută-mi Şi-apoi, dacă ar fi scris un băiat articolul, cc-ai mai auto. Pe aceeaşi bancă cu el, se nimerise chiar Stela.
şi mie undiţele tale. fi zis ? Că nu dansezi cu el ? Spune mai bine că te Terminase un curs de avicultură şi se întorcea acasă.
— Crezi că-s aşa grozave ? Nişte undiţe obişnuite duci prin satele vecine, crezînd că acolo nu te ştie Era bine îmbrăcată, cil părul tuns la coafor — asta
— ai şi tu. nimeni. Te ştiu şi ăia ! Cum de te-ai împrietenit în ghicise Bicioc dintr-o ochiadă. Ea l-a privit mirată şi
— Am, dar slabe de tot, nu ţin la greutate ca ale Cacomeanca, bunăoară, cu beţivul ăla de băiat al lui l-a întrebat pe un ton care lui Bicioc, nu se ştie cum,
tale. Văd că tu dai la ciortocrap şi-ţi merge. Pe-ale Marinache şi nu cu altcineva ? Ce poţi să înveţi de i.-a înmuiat inima : „Bicioc, ce faci, Bicioc ?“ Fata
mele le-ar fi rupt imediat. la ăla ? avea chef de vorbă şi se tot interesa' de soarta lui.
Bicioc se pomi pe rîs : — De unde-o ştii şi pe asta ? — se miră Bicioc. Subiectul ăsta nu-i prea făcea plăcere lui Bicioc, aşa
— Fraier mai eşti 1 Cum puteam să prind la un — Se aude. Da’ uite că ne luarăm cu vorba — în că încerca mereu să se abată de la el. Stela Belivan
diţă cogeamite ciortocrapii ? cheie Dragnea socotind că e timpul să pună punct. se ţinea însă tare pe poziţie. Pînă la urmă, îi spuse
Ilie Dragnea simţi imediat că rîsul lui Bicioc era — Dă-mi undiţele şim îine îţi aduc cartea la cîmp. deschis că a auzit unele lucruri ţâre neplăcute des
prefăcut. V ii? Că lipseşti de-o săptămînă. pre el.
— Şi cum i-ai prins ? — Dine. Viu.
Bicioc s-a gîndit tot timpul după aceea la întîlnirea
— Nu i-am prins, i-am cumpărat. ,.Degeaba i-am luat undiţele — se gîndea Ilie Drag- cu Stela. Niciodată nu-i fusese atîta ciudă şi ruşine
(„Minte de stinge", îşi spunea Dragnea).' neă în drum spre casă. — Asta altfel învîrteşte peş că-1 muştruluieşte cineva.
tele O să aflu eu cum şi de unde"...
— Să fii cu băgare de seamă, Bicioc ! A i grijă de ★ Oare de ce nu şi-o putea scoate pe Stela Belivan
la cine cumperi- peşte. Am mai avut noi de-aface cu Aşa trăise Bicioc. Fără să-şi pună probleme de din minte ? O şi visase de două ori. Seara stătea cu
unii care vindeau peşte din avutul obştesc. Ei, ce conştiinţă, fără să se ostenească a-şi întoarce cu pă ochii larg deschişi în întuneric, pînă adormea, iar
zici ? schimbă el vorba. Cum facem cu_ undiţele ? trundere privirile asupra lui însuşi. Există însă în dimineaţa se trezea oftînd pe margine'a patului. Pri
Am o carte extraordinară. Mi-au cerut-o o mul fiecare om o scînteie care o dată şi-o dată, devine cepu că s-a îndrăgostit. De zeci de ori se gîndise să
ţime, că nu se mai găseşte la librărie. Ţi-o dâu ţie. . văpaie. Cînd anume, nimeni nu poate ş ti: e greu de se ducă la'ea, s-o prindă între patru ochi şi să-i dea
— Drept să-ţi spun, nu mă prea omor eu cu' citi prevestit cînd vine dragostea. Oricum, atins de a- de înţeles^ că. o iubeşte. Curajul însă îi pierea de fie
tul. Crezi că-i aşa grozavă ? ceastă văpaie, omul devine mai bun, mai puternic. care dată. Se temea că Stela o să rîdă de el. Nimic
