Page 10 - Albina_1962_11
P. 10
zav pe seama „birocratului" in
terpretat de orăşeni, nu mai puţin
au admirat aceştia farmecul cîn-
tecelor şi dansurilor locale.
Multe aplauze culege tînăra so
lista Cornelia Brinaru din Şimian.
Vocea ei se revărsă cristalin pes
te zăvoiul Dunării.
„...Cit e soarele de şui
colectiv ca la noi nu-i
Ca e mare bogăţie
La noi în gospodărie..."
Coruri, dansuri, solişti... Zeci de
tineri şi tinere îşi arată, pe rînd,
măiestria. La un moment dat a-
tenţia tuturor se îndreaptă spre
„stîlpul cu premii". E un stîlp
înalt, neted, lunecos. în vîrf are
un echipament sportiv. Cine reu
şeşte sa se caţere pîna la el îl
dobîndeşte.
Din nou publicul este chemat
la estrada. A re loc concursul
„Cine ştie, cîştiga", pe teme din
viaţa şi realizările gospodăriei. Se
prezintă în faţa juriului doua fete
şi un flăcău — mulgătoarele frun
taşe Eleonora Piroi şi Sofia Ma
xim, şi brigadierul de cîmp Ion
Oprea.
Cine răspunde mai bine ? Pre
şedintelui juriului, inginerul agro
nom al colectivei din Şimian, V ir-
gil Mîrsu, nu-i e uşor sa-1 dese
mneze pe cîştigator, deoarece toţi
concurenţii sînt bine pregătiţi şi
răspund prompt.
...Pîna seara tîrziu au petrecut
colectiviştii din cele patru comu
ne- Serbarea aceasta, închinata
bogăţiilor toamnei, este o încu
nunare a strădaniilor din trei ano
timpuri, al căror rod se afla acum
în hambare. Vorba brigăzii artis
tice de agitaţie a colectiviştilor
din Şimian :
„Rodul toamnei se-odihneşte
în bogatele hambare
Şi pe toţi azi ne pofteşte
La o mîndra sărbătoare"
Imaginea pare desprinsa dintr-o palele produse ale gospodăriei. A - le frumoase realizate prin mun Sarbatoarea din zăvoiul cu
carte cu poze. Cer albastru şi poi, prin cuvintele preşedintelui ca noastră libera şi unita, sa ne plopi, pe lînga care curge mol
soare blînd, un zăvoi cu plopi pe Gheorghe M. Piroi, au aratat cî- bucurăm de ceea ce am obţinut com Dunărea.
lingă care curge molcom Dunărea. teva din succesele colectivei. pînă acum şi sa ne gîndim ce mai VASILE TINCU
Şi în tot acest cadru sute de tineri — Producţia noastră, cu un pro avem de făcut...
şi tinere, îmbrăcaţi în minunatul nunţat caracter legumicol, a cres începe serbarea. Toate privi
port oltenesc, cînta, joaca, se cut mult în ultimii ani. Prin folo rile sînt atrase de estrada căptu
distrează. Aici, în zăvoiul de pe sirea sistemului de irigare cu as- şită cu scoarţe şi covoare olte Colectivişti,
malul Dunării are loc sarbatoarea persoare cu jet mediu şi lung şi neşti. A i impresia că asişti la o
recoltei, cinstirea printr-o fru prin aplicarea îngrăşămintelor parada a dansului, cîntului şi
moasa serbare populara, a bogă chimice am scos în acest an peste portului. Impresia aceasta este
ţiilor cu care toamna a răsplătit 25.000 kg. roşii la hectar, peste întărită şi de expoziţia în care Completaţi-vă bibliote
hărnicia colectiviştilor. Gazde sînt 35.000 kg. varza şi alte legume şi cele mai meştere colectiviste din
colectiviştii din Şimian, oaspeţi, zarzavaturi, care au adus gospo Şimian expun costumele populare cile personale cu cărţile
cei din Erghevita, Breznita şi Cer dăriei un venit net de circa migălite de mîinile lor. Se afla
ne!. 200.000 lei. aici un minunat opreg multicolor, apărute in colecţiile „Din
Ca orice gazda care se respec Gheorghe M. Piroi a vorbit în marame de borangic, costume din
ta, şimienii au tinut sa arate oas continuare despre dezvoltarea părţile Severinului şi Gorjului. experienţa fruntaşilor în
peţilor nu numai o parte din fru sectoarelor pomiviticol şi zooteh Pe scena se perinda coruri, e-
museţile lor ci şi bogăţia. Fiind nic, despre construcţia celor trei chipe de dansuri, brigăzi artistice agricultură" şi „Biblioteca
că acum colectiviştii din Şimian, grajduri noi, a puierniţei şi a ma de agitaţie, solişti — din toate co
raionul Turnu Severin, pot spune ternităţii pentru scroafe. munele participante la serbare. agricolă" care cuprind in
într-adevar ca sînt bogaţi. Ei au — Azi, — a spus mai departe Printre artiştii amatori sînt şi cîţi-
organizat o frumoasa expoziţie a- preşedintele — avem prilejul sa va orăşeni, de la Turnu Severin. formaţii cu privire la cele
gricola, în care au expus princi ne împărtăşim unii altora lucruri Şi daca sătenii s-au distrat gro
mai noi metode agroteh-
nice, sfaturi şi îndrumări
La început de an în învaţă mînt ui practice deosebit de folo
sitoare. Cărfile dorite le
agrozootehnic de masă puteti procura de lat
— Librăriile şi magazi
(Urmare din pag. 1) privinţă este meritorie măsura luată de biblioteca
regională din Tg. Mureş, care a întocmit lista căr
ţilor agrozootehnice ce se află la biblioteca regio nele cooperativelor
materialului didactic intuitiv are o deosebită în nală şi recomandări de cărţi care au fost trimise
semnătate pentru însuşirea temeinică de către bibliotecilor comunale şi săteşti şi consiliilor de de consum.
cursanţi a problemelor prqdate la cursuri sau ex conducere ale gospodăriilor agricole colective. In
puse în conferinţele de la căminele culturale. De acelaşi timp, această bibliotecă a înfiinţat un ser — Difuzor» de carte
aceea, este recomandabil ca o dată cu ţinerea con viciu special care trimite la domiciliul cititorilor de la sate - sau
ferinţelor la căminul cultural să se folosească cărţile agrozootehnice cerute prin poştă.
filme, diafilme, planşe legate de tema respectivă. Ţăranii colectivişti s-au convins an de an de fo — Comandîndu-le li
De asemenea, este bine să se folosească cît mai loasele mari ale învăţămîntului agrozootehnic de
multe exemple locale, pentru ca lecţiile să fie mai masă. Tocmai de aceea numărul cursanţilor la a- brăriei „Cartea prin poş
atractive şi mai instructive. ceste cercuri de învăţămînt a sporit şi el an de an,
Căminele culturale pot şi au datoria să dea un ajungîndu-se ca acum să fie încadraţi în învăţă- tă" din Bucureşti str. Bise
sprijin efectiv bunei desfăşurări a învăţămîntului mîntul agrozootehnic de masă mai mulţi cursanţi
agrozootehnic de masă. Aceasta, atît prin punerea ca în alţi ani. Este de datoria cadrelor a- rica Enei nr. 16, care vi
la dispoziţia cursanţilor a sălilor bine încălzite şi gricole de specialitate, a cadrelor didactice şi a le trimite prin colet poştal
luminate, cît şi prin organizarea unor manifestări activiştilor culturali ca, în lunile de iarnă ce
culturale strîns legate de tematica cursurilor, cum urmează, să se ocupe cît mai temeinic de ridicarea la adresa indicată de dvs.
ar fi, de pildă, organizarea de concursuri „Cine nivelului de cunoştinţe profesionale, politice şi cul
ştie, cîştigă”. Bibliotecile regionale, raionale, co turale ale colectiviştilor, muncitorilor din G.A.S. şi plata făcîndu-se la pri
munale şi săteşti vor sprijini şi ele buna desfă S.M.Ţ. urmărind ca aceste cunoştinţe să fie
şurare a învăţămîntului agrozootehnic şi a ciclu puse în practică pentru a se putea obţine noi şi mire.
rilor de conferinţe, asigurînd lectorilor şi cursan importante succese în sporirea producţiei vegetale
ţilor materialul bibliografic necesar. In această şi animale în anul ce vine.
