Page 5 - Albina_1962_11
P. 5
UZINA PRIETENIEI
Locului, cei din Paroşeni îi de muncitorii, tehnicienii şi
spuneau : „în bercuri". Hăţi inginerii romîni. Era şi firesc.
şuri de răchită şi salcie, Toată uzina fusese doar pro
smîrcuri... Atît se afla aici. iectată în Uniunea Sovietică
Doar cîteva case bătrîneşti, de şi se construise cu material
păcurari, ţineau vecinătatea sovietic. în semn de mulţumi
locului în partea pe unde pî- re faţă de aceşti nepreţuiţi
rîul Baleia se varsă în Jiu. prieteni, colectivul de aici a
De m.'c, Patru al Iui Lauren- numit termocentrala, şi nu în-
ţiu, unul dintre băieţii din sat, tîmplător : „Uzina prieteniei".
toamna, înainte de a da ploile — A cita. oare ? — a între
cele mari. îndruma turma de bat cineva.
puţine mioare şi capre prin Şi avea dreptate, dacă soco
hăţişurile bercurilor. teşti cîte astfel de uzine se
într-o zi, a dat aici peste construiseră pînă atunci şi s-au
nişte străini, măsurînd, chib mai construit apoi în ţara
zuind. noastră, cu ajutorul Uniunii
— Ce faceţi aici ? — a în Sovietice. Dacă le-ai fi pus
trebat el curios. una lingă alta, ar fi apărut ca
o uriaşă salbă. Şi
Paroşenii
— Căutăm locul unde vom
ngă uliţă, păre- erau doar o perlă în această
jr şi aşa mai de- clădi... izvoarele luminii. — a salbă a prieteniei.
rîs unul dintre străini, un tî-
• tot ce obişnuia într-o bună zi, „tuciuriul*
bolşevică, femeie năr tuciuriu, cam de-o seamă şi-a luat rămas bun de la Pă
voluţia din 1905, cu Pătru, cu păr ciufulit şi tru. Mergea în alt colţ de ţară
ochi de veveriţă, pufoaică pes
ri şi documente să înceapă construcţia altei
nărate perchezi- te umeri şi în picioare cizme termocentrale. La despărţire,
de cauciuc, răsfrînte.
;stat nu o dată, i-a întins o carte. Atunci
■»' să înfrunte cu — Dacă vrei, te luăm părtaş Pătru a aflat că inginerul era
primejdiile la la căutare. Avem nevoie de şi scriitor.
area aceasta să-i muncitori. — Ia-o ca amintire. Aceasta
schimbă însă la — Dacă m-or lăsa de-acasă, e prima mea carte. E vorba şi
izduirea lui Le- yin, a răspuns Pătru. despre tine în ea.
tul acesta nu se Aşa a ajuns cel dintîi mun Muncitorul a răsfoit cartea
naginea pe care citor dintre ţăranii din Paro acasă cu înfrigurare. Pe coper
oamenii de felul şeni. Curînd s-a dumirit pe tă era scris numele autorului
ordinara lui de- deplin şi cum deveneau trebu — Dorel Dorian — deasupra
itudinea sa prie- rile cu „izvoarele luminii". unei ramuri de măr îmbobocit.
:ră Pa fund. Nici Aici urma să se construiască, într-adevăr, în carte era vor
im' celebru poate cu ajutor sovietic, o termocen ba şi despre Pătru : un fost
pontan. Şi a fost trală. A aflat aceasta de la cioban care se transformă, cu
1 interes pe care „tuciuriu", care era inginer şi ajutorul comuniştilor, într-un
copiilor, grijilor N. JUKOV: Lenln Ia Razliv cu care, pînă la urmă a ajuns muncitor înaintat, o dată cu
s simplu, pentru prieten la cataramă. Tînăr ca locurile pe. care s-a născut.
oamenilor. Şi to- bişnuită într-un fel mecanic, încît ră perfecţie golful Finlandei. „Da, vei şi el, abia atunci se întorsese Numai că în carte mai scria
tît de simplu... mase mirată atunci cînd, într-o bună fi amiral!” Saşa, ştrengar şi inteligent, din Uniunea Sovietică, unde ceva. Că fostul cioban învaţă
!spre dînsa, des- zi, Lenin îi spuse pe neaşteptate : mina dreaptă a mamei, va fi inginer, studiase. Cîte n-a învăţat Pă acum la şcoala medie serală.
micile lor pro- — O să organizăm restaurante ief ba chiar („de ce nu? — doar munci tru de la e l ! Aşa cum a în Or asta. în cazul lui Lauren-
p însă, interesul tine, pentru ca femeile să se poată o- torii vor conduce !”) directorul unei u- văţat şi de la ceilalţi ingineri ţiu, încă nu se potrivea. Pătru
iţi muncitorii cu cupa de lucrurile mari, nu numai de zine uriaşe de maşini agricole — „pe şi tehnicieni veniţi acolo, toţi s-a mirat : „De ce scrie lu
cruri neadevărate ?“ Dar apoi
iţa lor de viaţă, cele mici. care n-o să uităm s-o construim. O absolvenţi ai unor şcoli supe
vestea cîte ceva, Atenţia aceasta neobişnuită pentru să produci pluguri de fier şi tractoare, rioare sau de specializare din a înţeles. „Da, trebuie să-mi
punea : grijile ei gospodăreşti o măgulea pe maşini care servesc la cultivarea ra Uniunea Sovietică. De acum, Îndrept ochii şi spre învăţă
tură. spre aceste izvoare ale
fostul cioban era primit între
Im Nadejda, cu toate că-şi dădea seama pidă şi uşoară a ogoarelor. Or să lu constructorii termocentralei. luminii". Şi aşa a ajuns el e-
creze întregul pămînt rus, or să ştear
portant ! că Lenin nu se gîndea numai la ea. gă toate haturile”. Kolea, cu ochii lui De acum, era fiu al uzinei ce lev Ia şcoala medie, după ce
em seama... Şi iată că într-o zi, el rosti cuvinte visători şi privirea limpede, va deveni se năştea. Nu va uita nicioda înainte se calificase ca meca
care o impresionară adînc : nic, devenind şef de tură la
iţă a lui, aparte, savant. O să inventeze o navă cos tă cînd s-a dat în producţie
f de neînsemna- — O revoluţie este de neînvins mică cu care să zboare în Lună, unde primul generator de curent e- turbine. Apoi. cîţiva ani mai
tîrziu (în vara anului 1960),
ind viaţa şi ne- atunci cînd femeile o susţin, cînd par o să ajungă primul. lectric, cînd primele raze ale
opunea să gene- ticipă la ea... Lenin se întoarse apoi spre Nadejda puternicului izvor zidit aici au lua diploma de maturitate. Şi
întru totul ală- O dată, Lenin prinse să vorbească Kondratievna şi o încredinţă că vlăs pornit să strălucească cu pu chiar în acelaşi an. conduce
are trăia. Şi, în despre copilăria lui, despre fratele mai tarele proletarilor vor studia gratuit terea a mii de volţi, în locul rea uzinei l-a propus student
cu bursă la un institut din Ca
etutindeni. dim- mare, spînzurat în urmă cu 30 de ani „Iată de ce, adaugă el rîzînd, nu tre opaiţelor, peste fostele bercuri
; alţi oameni, pe în fortăreaţa Schlusselburg. Cu toţii buie să te nelinişteşti. N-o să te coste ale Paroşenilor. pitală, unde Petre Laurenţiu
tea. deveniră serioşi, iar Nadejda. apleca A fost o zi de neuitat pen poate fi întîlnit şi azi. prin
tre cei mai sîrguincioşi stu
oboteşte Nadejda tă în colţul ei deasupra unui ciorap nimic”. tru foştii ciobani. îmbrăţişări denţi ai anului III.
pe care-1 ţesea, ab'a îşi stăpînea lacri — Dar eu ? întrebă timid Tolea, şi urale. ciocnete de pahare,
Grişa al ei, dă- Visul său este de a termina
mile. băieţelul de 10 ani. toasturi, flori, decoraţii... Pri
nura : Altă dată, Lenin începu să prezică, mele felicitări pentru felul institutul cu cît mai bune ca
fiinţăm grădiniţe în glumă viitorul copiilor. Kondrat va — Dar eu ? se amestecă şi Leva, cum lucrase Pătru şi tovară lificative, pentru a putea şi el
apoi să-şi înceapă munca la
iereze cît de cît fi general al viitoarei armate proletare cel de numai 6 ani, cu un aer grav. şii săi, le-au primit chiar de fel cu prietenul său, într-o re
Lenin răspunse:
la specialiştii sovietici, care a-
podăriei. sau, mai bine, amiral al flotei revo jutaseră la montarea aparate giune unde să poată bate el
le de cîteva ori luţionare : marea era doar aproape, — Ce vreţi — aceea o să fiţi 1... lor şi maşinilor. Prietenii so primul ţăruş.
;eastă muncă o- tatăl era ca şi marinar şi cunoştea la In romtneşte de Al. Brătescu vietici se bucurau şi ei alături ^ IRIMIE STRAUŢ
ma misiune de la mărunt, dinspre golf sufla un vînt jilav, pătrun
: să restabilim zător. Dar marinarii noştri erau in sărbătoare.
sici. Podurile de Aşteptau cu toţii insurecţia armată.
î de către iunkeri, Seara, cînd oraşul s-a mai liniştit sub faldu
ncitoreşti ale ora- rile amurgylui, pe. bordul „Aurorei" a venit
V. A. Antonov-Ovseenko, membru al Comitetu
,Tasului, am hotărît lui militar-revoluţionar.
us pe Neva şi să ■— Ei, comisarule, — a spus el — astăzi, la
avski. Dar s-a ivit orele nouă seara, ’ se va da un ultimatum Gu
rucişătorului, Erik- vernului provizoriu să predea puterea bolşevi
ra. cilor. Dacă Kerenski nu va accepta, „Aurora**
iai fost curăţat de trage asupra Palatului de Iarnă. La salva de
:işătorul se va
pe vas, va începe asaltul palatului. Crucişătorul
va deschide focul la semnalul dat cu un felinar
şeful timonierilor roşu ridicat pe catargul de la fortăreaţa Petro-
Zaharov. Coborînd pavlovsk.
îl a măsurat, cu o Pînă la semnal, rămăseseră cîteva minute. Pe
iviqabil. Adâncimea crucişător toţi încremeniseră în aşteptare. In
tul şi ofiţerii refu- sfîrşit, acul ceasului arătă ora stabilită, dar
semnalul întîrzie. Trecură cinci minute, zece...
ondus totuşi nava. Scrutam cu privirile încordate bezna, uitindu-mă
„Aurora" era deja într-acolo unde se ghiceau contururile fortăre-
levski. La vederea ţei Petropavlovsk.
ît-o la fugă. Mari- Nervii erau încordaţi Ia maximum. Salva
rlaţia nu numai pe noastră o aşteptau soldaţii, marinarii şi oamenii
celelalte poduri de din Garda roşie care împresuraseră Palatul de
Iarnă. Acolo se afla şi un detaşament de mari
3 şi 30 de minute, nari de pe „Aurora", comandat de marinarul
Monţev a transmis Serghei Babin.
revoluţionar de pe In sfîrşit, cu o întîrziere de patruzeci şi cinci
muncitorilor şi ţâ- de minute, în întuneric se aprinse felinarul care
i cetăţenii Rusiei, slujea ca semnal...
în timp ce vestea — Tunul de pe dunetă, comandai eu, asupra
r al Rusiei a fost Palatului de Iarnă, foc I
in mîinile Sovie- Tunarul Evdokim Ognev smuci trăgaciul şi pe
lor şi ţăranilor din deasupra Nevei se prăvăli bubuitul tunului de
.Trăiască revoluţia şase ţoii, urmai de răpăitul puştilor şi mitralie
inilor 1“ de la sfîr- relor din Piaţa Palatului. Asaltul Palatului de
o mare bucurie, lamă începuse !...
posomorită. Ploua In romineşte de IGOR BLOCK y . B1B1COV: Salvele Ciucişătorului „Aurora“
