Page 4 - Albina_1962_11

L E N I N

ţ E î i
Ce viaţă-a fost, ’nainte de-a fi el f
Ar fl pierit nădejdea omenirii
Dar el i-a dat nădejdii nn drapel
L A
Mai roş ca sîngele şi trandafirii I
Zdrobind al suferinţelor trecut
A spus că Revoluţia e viaţă
Şi fierul cald atunci a fost bătut
Şi-aşa-ncepu intiia dimineaţă
(fragmente din nuvela „Ca ietul i
A lumli-n care viaţa are-un sens.
... In tot acest răstimp, Nadejda Kon- . situării han
Iar gindul lui — cu irizări de soare
dratievna Emilianova se afla într-o sta­ rile politice
Desferectnd milenii vechi, imens re de încordare nervoasă. De orice parte. Pe sc
treabă s-ar fi apucat, de frecatul cră- să facă în c;
Se proiectă-n milenii viitoare.
tiţilor, de pregătitul ciorbei sau spă­ şi luptătoare
latul rufelor, se revedea mereu acolo, ascunsese ai
De-alunci, cad una după alta-n jos. în capătul curţii, în faţa bălţii, care ilegale, sufe
se scurgea în lacul Razliv printr-un ţii, soţul îi
Pe treptele istoriei, coroane canal ; stătea neclintită, cu spatele aşa că era t
Dar urcă-n cerul slavei luminos spre lac, cu braţele în lături, ca şi sînge rece j
cum ar fi vrut să-l apere pe Lenin de care era exi
Biruitoare seceri şi ciocane. lumea cea rea, să-l apere laolaltă cu spunem pra
coliba şi cîmpia de dincolo de apă. puţină vrem
Şi umblă-n spaţii stele pămînteşti Privirea îi devenise mai pătrunză­ nin în hamt
toare, auzul mai ascuţit. Nu-i scăpa potrivea de
Cu roşii steaguri umblă munţii lumii nimic din ceea ce se petrecea în juru-i, ea şi-o făcu;
Şi falnice şl-alît de omeneşti nimic din lucrurile de care, înainte lui. Simplita
vreme, nici nu ţinea seama. Ajunsese licateţe, vioii
Se dau în lături porţile Comunii. să deosebească zgomotul paşilor băr­ tenoar o im
băteşti de cel al paşilor femeieşti care n-ar t. ’gîndi
VICTOR TULBURE răsunau în spatele liliecilor din hăţiş ; fi aşa de sir
vocile răzbătînd din uliţa învecinată o uimită şi de
făceau să tresară, punînd-o pe gînduri. i-1 arăta ei,
începuse să se gîndească mai puţin sale zilnice,
la soţul şi copiii ei ameninţaţi de mari viaţa de fiec
7 Noiembrie primejdii. în cazul că ar fi fost des­ tuşi, poate n
Lenin se i:
coperiţi. Nu se gîndea decît la Lenin,
ştiind prea bine că de siguranţa lui pre băieţii <
Ilici depindea propria lor siguranţă. bleme. In ai
acesta îi pri
Simţămintele acestea nedesluşite însă
Crescuse durerea cît munţii Şt cît oceanul puternice o cuprinseseră cu totul. Se greutăţile, ci
Deseori, cînc
de adîncă. simţea la răspîntia unor evenimente devenea gîm
mari. cu toate că nu găsea cuvinte po­
Atunci a răsunat. leninista poruncă : — Foarte
trivite pentru a reda aceste eveni­
A venit ceasul I Moarte robiei I mente, iar personalitatea lui Lenin o — Dar e 1
inţelegea cu intuiţia ei de femeie, de — Va treb
Să-nceapă domnia dreptăţii şi omeniei 1
mamă, mai bine decît soţul ei. A- Cîntărea, p
cesta ştia prea bine ce înseamnă orice inform-,
Lenin pentru partid, dar, pentru el,
Uraaa... Mulţimea intra în cetate, tă ar fi fost
Ilici nu reprezenta altceva decît con­ voile oameni'
înălţa roşul steag, fulgerind. Libertate 1
ducătorul pentru activist, comandantul ralizeze ce ai
Şi s-a rupt istoria-n două ; pentru soldat. Se gîndea la cauză mai turi de cei
Lume veche cădea — răsărit-a cea nouă. mult decît la om. acelaşi timp.
preună cu m
La fel se purtase şi Nadejda Kon- care nici nu
Lume veche, urîtă, de-a pururi apui dratievna înainte de a-1 cunoaşte pe Lenin priv<
Lume nouă, frumoasă, iubita mea. sui Lenin. Examinase, de loc indiferentă, ţinîndu-1 de
dar într-un fel cu totul practic, sar­
Cu aib porumbel peste schele. dea din cap
cina încredinţată de partid — aceea — Va treb
Braţul lui Lenin, întins
de a-1 ascunde pe Lenin. Se întrebase de copii, car
ţi-arată urcuşul spre stele. de îndată unde să-l adăpostească, cum mamele de g
o să-l hrănească. Ba făcuse şi citeva Nadejda sp
ri , LAZĂR CĂLIMAN observaţii juste privind neajunsurile pe zi. îndep'.
/ /
ra într-o duminică dimineaţa cînd — Vino încoa’, marinarule. Aici putem sta de plan. Marinarii, fără arme, s-au năpustit cu stri­ ’A doua zi, am p
am poposit la Alexandr Viktorovici vorbă în voie. găte de „ura 1“ pe dunetă, unde stăteau coman­ Comitetul militar-rev
Belişev, mecanicul-şef al întreprin­ Curînd după aceea, marinarii noştri au început dantul crucişătorului şi ofiţerii. Aceştia ne-au circulaţia pe podul 1
derilor centrale de producţie şi re­ să se întilnească in statorul turbinei şi cu alţi intîmpinat cu focuri de pistol. Marinarul Osi- peste Neva fuseseră
E paraţii ale trustului „Lenenergo". bolşevici de la uzină — cu Gheorghi Efimovici penko a fost ucis. Ca să scape de moarte, me­ pentru a izola cârtii
Alexandr Viktorovici a ' avut o Liahov, Pavel Leontievici Pahomov, Ivan lakov- canicul Fokin s-a aruncat peste bord, pe gheaţă. şului de Palatul de I
soartă deosebită în viitoarea evenimentelor is­ levici Krutov... Peste noapte, marinarii au fost încuiaţi în Sfătuindu-mă cu ce
torice. Ajutor de mecanic înainte de Revoluţie, ★ cabinele echipajului. Pentru răzvrătire pe o navă să urcăm cu crucişă,
el a fost în anul 1917 primul comisar al cruci­ Tot vorbind, ne-am apropiat de crucişător, în timp de război, marinarii erau acoperiţi cu ancorăm lingă podul
şătorului „Aurora". La comanda lui, tunul cru­ care se înălţa ca o namilă cenuşie deasupra o prelată şi împuşcaţi. Dar lucrurile au luat o dificultate. Comam
cişătorului a vestit cu o salvă începutul unei cheiului. Trecînd pe lingă matrozul de cart, am altă întorsătură. Dimineaţa ne-au venit în aju­ son, a refuzat să con
noi ere. urcat scara şi iată-ne pe bord. tor soldaţii din regimentul Keksgolm şi munci­ — Canalul navigab
— Şi azi sint strins legat de „Aurora", ne — Vă rog să-mi permiteţi să fac mai întîi o torii Cineva dintre marinari, mi se pare me­ mult — spunea el.
spune Belîşev. — îmi face plăcere să mă întîl- plimbare pe vas cu tovarăşul şi apoi vin la canicul Timofei Lipatov, a ridicat pe „Aurora" împotmoli.
nesc acolo cu tineretul, să stau de vorbă cu dumneavoastră — spuse Belîşev, salutîndu-1 pe steagul roşu. Asta s-a întîmplat la 26 februarie Ne-a scos din înc
tinerii. M-au rugat să vin şi azi. Poate mergem comandantul crucişătorului. 1917. De-atunci, crucişătorul nostru a slujit cu şi al semnalizatorilor,
împreună ? Mai vorbim pe vas... Prin tambuchiul de la pupa, Belîşev mă con­ credinţă cauza poporului. cu doi vîslaşi într-o
Păşim pe cheiul Nevei spre locul de acostare duce în interiorul navei. Cînd a sosit Vladimir Ilici Lenin la Petrograd, sondă adîncimea cane
definitivă a legendarei nave. Alexandr Viktoro­ — Aici era înainte puntea capelei — îmi la 3 aprilie 1917, un detaşament de marinari de era suficientă. Dar cc
vici, un om plăpînd, de statură potrivită, merge spune el. — Aici trebuia să izbucnească răs­ pe „Aurora" a făcut de pază pe peron şi în zau să-mi execute ori
puţin legănat, aplecat înainte, înfruntînd vîntul coala, aşa cum ne puseserăm noi în gînd. Pe gară. Am văzut şi eu atunci cum a coborît Vla­
care bate dinspre Ladoga. vas fuseseră aduşi trei muncitori arestaţi, care dimir Ilici din vagon şi cum l-au salutat în Pînă la urmă, Erik;
— Atmosfera revoluţionară de pe „Aurora" ? au fost puşi la carceră. Atunci s-a pornit piaţa gării mii de oameni. Am ascultat cuvîn- înainte de ivirea z
repetă Belîşev întrebarea mea. — Erau, desigur, toată zarva. tarea pe care a rostit-o Lenin stînd pe un au­ ancorată lîngă podul
mulţi oameni nemulţumiţi de război şi de ţa­ „Aurora nu e o închisoare, marinarii nu sînt tomobil blindat. crucişătorului, iunkeri.
rism. Mai ales printre cei de la maşini, foşti temniceri. Să fie eliberaţi arestaţii 1“ se auzea La 23 octombrie m-am dus la Smolnîi, împre­ narii noştri au restab
muncitori şi meseriaşi. Dar munca revoluţionară din toate cabinele echipajului. ună cu Nikolai Lukicev, membru al comitetului podul Nikolaevski, ci
a început pe bordul crucişătorului abia atunci Am hotărît să punem stăpînire pe crucişător. nostru de pe vas. Ne-a primit Sverdlov. pe Neva.
cînd „Aurora" a fost dusă pentru reparaţii ca­ Pe puntea blindată s-au strîns Piotr Kurkov, Sverdlov ne-a întrebat cum stau lucrurile la La 25 octombrie, la
pitale la Uzina franco-rusă din Petrograd. Nu Nikolai Lukicev, Serghei Babin, Timofei Lipatov bord, care e starea de spirit, iar apoi ne-a vorbit radiotelegrafistul-şef F
erau destule braţe de lucru şi marinarii dădeau şi alţi mecanici. Planul pe care n'i-1 tăcuserăm despre apropiata insurecţie armată. Insurecţia chemarea Comitetului
o mînă de ajutor în secţii la repararea maşini­ era simplu. Cînd tot echipajul, împreună cu co­ avea să fie condusă în fiecare sector de un lîngă Sovietul de dep
lor şi mecanismelor navei. mandantul şi ofiţerii, se va aduna pentru rugă­ comisar. rănilor din Petrogr
La Uzina franco-rusă, revoluţionarii au intrat ciunea de seară, electricianul Alioşa Ivanov va Sverdlov a scos din sertar un formular cu Feodor era foarte em
în legătură cu oamenii de pe „Aurora". îmi tăia firele de pe puntea capelei, iar noi îi vom antet, l-a completat, l-a semnat şi mi l-a inmî- lumii că Guvernul pi
aduc aminte că o dată s-a apropiat de mine, în dezarma în întuneric pe ofiţeri. Ţin minte ca nat mie. răsturnat şi puterea t
secţia unde lucram, strungarul Voronin. „Hai, acum că trebuia să intrăm în acţiune după ce „Mandat. Tovarăşului Belîşev Alexandr Vik­ tului de deputaţi ai no
marinarule, să fumăm o ţigară 1“ m-a poftit el. preotul va fi rostit : „...şi binecuvîntează moş­ torovici, din marina militară, comisar al Comi­ Petrograd. După cuv
Dar n-a pornit-o spre locul pentru fumat. In tenirea ta". tetului militar-revoluţionar pe crucişătorul „Au­ muncitorilor, soldaţilor
mijlocul secţiei se afla un stator de la turbina Dar printre noi s-a strecurat un trădător. rora". Comisarul este împuternicit să dispună şitul chemării, cupri:
demontată a navei. Voronin s-a vîrît în stator Pînă-n seară, arestaţii au fost duşi de pe vas. de crucişător şi să acţioneze potrivit indicaţiilor ne-am îmbrăţişat cu ti
prin orificiul axului şi m-a îndemnat să-l urmez. Atunci răscoala a izbucnit spontan, fără nici un date de Comitetul militar-revoluţionar". La Petrograd vreme.