Page 3 - Albina_1962_11
P. 3
O G O K. LI L-
S A T U L
C olectiva din Strîmbu-Făurei te
întîmpină cu munţii aurii de
ciucălăi. Galbenul acesta atit de Se înfiripă primul cuplet din noul program de brigadă.
curat şi strălucitor adînceşte sentimen
pe care le cere o producţie sporită de dintele, ca şi Tarău Constantin şi
tul pe care-1 oferă întregul tablou. I-a grîu : Maria Mocanu, membri în consiliul de
sîcîit şi pe colectiviştii de aici seceta — o sapă rotativă la 100 ha. : 1800 conducere. Repetiţiile sînt stabilite de
lei. directorul căminului, de comun acord
dar au îngenunchiat-o. Dovada ne stă
— zile-muncă cheltuite pentru tran cu preşedintele. Nu se bat cap în cap
în faţă. Pe o suprafaţă de 300 ha., pro
sportul îngrăşămîntului (valoarea în cu treburile gospodăriei. Prezenţa pre
ducţia de porumb boabe a fost de bani) — 3588 lei. şedintelui la cămin are efect mobili
3.120 kg. la hectar. Colectiviştii din zator : 126 de colectivişti membri în
— îngrăşămîntul natural — gratis. toate formaţiile căminului urmează ri
Strîmbu mulţumesc şi de astă dată a-
Total cheltuieli 5.488 lei.
grotehnicii dar şi tractoriştilor de la Şi acum beneficiul : De pe 100 ha guros programul de repetiţii. Iar unul
Făurei, care le-au întors brazda de dintre ei Gheorghe Iordache, brigadier
însămînţate cu grîu Triumph şi Be-
39 cm. adîncime. In raza S.M.T-ului zootehnic şi interpret în brigada de
zostaia sporul de producţie va fi de
Făurei s-au obţinut producţii foarte agitaţie a venit anume tocmai de la ta
12 vagoane grîu.
bune de cereale şl colectiviştii din băra de vară, după ce şi-a terminat
Cantitatea de îngrăşămînt adminis treburile pentru ca să participe la
toată raza asta socotesc că e un ade
trat culturilor de grîu creşte an de spectacolul brigăzii. Neavînd la îndemî-
vărat noroc să ai parte de asemenea a n : în 1961 — 700 tone; în 1962 —
tractorişti. 2.000 tone ; în 1963 — 5.000 tone. nă nici un mijloc de transport, a bătut
Recoltarea este şi o şcoală pe viu. 16 km pe jos. Brigada artistică, for
Furnizorii principali sînt vitele gospo
Tînărul preşedinte al gospodăriei, Paul maţia de dansuri, cor şi teatru din
dăriei şi vacile personale ale colecti
Barbu, şi inginerul agronom Octav Strîmbu trăiesc, activează şi cultivă la
viştilor. Din acest an colectiviştii şi-au
Codreanu sistematizează învăţămintele luat obiceiul să strîngă gunoiul de oameni simţăminte alese.
acestei toamne pentru lecţiile şi con heorghe Iordache, cel în stare să
grajd din gospodăria personală şi să-l G se ducă 16 km pe jos pînă în sat
ferinţele de mai tîrziu. Carnetul cu
transporte la platformele gospodăriei. pentru ca să ia parte la pro
scoarţe de vinilin al preşedintelui de
Pe sporirea fertilităţii solului se în gramul de brigadă, repetă tocmai un
gospodărie colectivă musteşte acum
temeiază angajamentul colectiviştilor monolog care sugerează un tablou
spre sfîrşitul anului, de date. Spicuim din Strîmbu pentru anul 1963 : Să sumbru din trecut: „Mi te-amintesc De puţină vreme reţeaua de înaltă
şi redăm cîteva : tensiune trece prin comuna Strîm
realizeze 1.700 kg. grîu în medie la copilărie / Cu zîmbet trist şi cugetul
... Un tabel comparativ menţionează bu. Colectiviştii au contribuit vo
hectar şi 2.900 kg. porumb, pe întrega frumos / Ne chinuia flămînda sără
producţiile de grîu obţinute în condi luntar la extinderea lucrărilor de
suprafaţă. Acum grîul îşi mijeşte cie / Cu casa scundă şi pămînt pe jos.” electrificare a comunei.
ţii diferite. Pe o suprafaţă de 12 ha. musteaţa pe mari întinderi. El prezin 11 ascultăm şi ne stăruie în ochi, în
s-au realizat 2.800 kg. la hectar. Aici
tă un verde întunecat, arătîndu-se contrast cu acest tablou din trecut,
s-au administrat 20 tone de gunoi de Pe Constantin Baldovin, directorul
pregătit să înfrunte stihiile iernii. Ele brîul înflorat de pe casa cea nouă a lui
grajd la hectar şi s-au dat două sape vii şcolii elementare l-au luat ca mar Iordache, trădînd fantezie şi gust. Ca căminului cultural, îl aflăm frămînlat
rotative. Pe 35 ha. cu o producţie de tor la prima lor lecţie de practică de sele noi din Strîmbu au în exterior de o idee : titlul viitoruiui program
de brigadă va fi „Nunta în colectivă".
2.500 kg., nu s-au dat îngrăşăminte.
la cursul de Agricultură. Cu puţin splendide motive decorative. înainte de „Ce temă bogată ! Ce temă frumoasă !
Au avut însă o premergătoare bună: înainte profesoara le-a vorbit despre a construi case, pe lîngă formele ce E în ea şi muncă şi bogăţie şi dra
lucerna. Pe alte suprafeţe semănate cu ceea ce se numeşte patul germinativ. rute de treaba asta, viitorul proprie goste şi tradiţie. Directorul schiţează
un an înainte cu păioase, producţia punctele : Aş pune-o întîi pe mătuşa
Acum veneau să constate la faţa locu tar face investigaţii. Nea Alexandru Stana Biriş să-şi povestească oful ti
n-a trecut de 1.600 kg. Cuvintele ; în-
lui. La vîrsta lor părinţii credeau că Trandafir şi baba lui. deşi trecuţi de nereţii. Cînd a vrut să se mărite, fa
grăşămint natural şi premergătoare
agricultuura se face după semnele pă vîrsta cînd alţii abia îşi clădesc cui milia flăcăului i-a cerut 15 pogoane.
sînt sublinate apăsat. Le vom întîlni
sărilor. bul, au cercetat cu de-amănuntul mo Din cauza asta şi-a îngropat în suflet
în acest an şi în caietele cursanţilor ★ dele de case pînă în Surdila-Greci. dragostea de fată.
de la învăţămîntul agrozootehnic. Carnetul preşedintelui nu-i şi auto Constructorului i-a desenat apoi în Şi-apoi, cu moş Iancu Tarău care
... Experienţa din vara aceasta a biografic. deşi tot ce este în el e viaţa nisip cu degetul: „Aşa să mi-o faci, ştie sumedenie de oraţii de nuntă, aş
fost pusă chiar de acum în valoare. lui şi a tuturor de aici. Dacă ar fi aco că aşa-mi place mie” . Cele 420 de case face oraţii de nuntă colectivistă. Pro
Pe o suprafaţă de 100 ha. s-au încor lo o filă şi pentru gîndurile lui, ar noi din totalul de 600 ale colectivişti gramul îl vom închina celor mulţi,
porat în sol 2.000 tone de gunoi. spune că de multe ori a zorit trebu lor din Strîmbu au comportat nume care făuresc cu mîinile lor harnice,
... Iată şi un mic calcul bine chib rile ca să se ducă la cămin. E artist roase discuţii de acest gen cu construc bogăţia colectivei.
zuit gospodăreşte privind cheltuielile amator ca şi Marin Pîrlea, vicepreşe torii. Iar acolo unde mireasa, după tradiţie
Operaţia următoare de înfrumuse e pusă să facă mămăligă, o să aducem
ţare a obrazului comunei a fost alinie unele adăugiri pe care le cere reali
rea străzilor. Treaba a început de la tatea vieţii colectiviste. O s-o punem
să arate cîte feluri de mîncare ştie
Petre Alexandru care e „cap de uliţă". să facă dintr-o găină, cum ştie să coa
TOAM NA după sfoară. 520 de familii de colec să, cu un cuvînt ce a învăţat La cercul
Au întins sfoara şi au tăiat cu sapa
de gospodărie”.
tivişti au cedat din ograda lor de dra
11 lăsăm pe director şi textieri în
gul alinierii. în faţa casei lui Tranda
fir a rămas un ciot de salcîm, simbol
că o să ne întoarcem la premieră.
al vechii demarcaţii. „Trebuie să-l piln efort de creaţie. Le-am făgăduit
scot de acolo, că-i urît” — spune de
Şi iarăşi veni toamna cu carul plin de roade. cîte ori iese pe poartă. V. TUDOR
Sub dimineţi pudrate
De brumă timpurie,
Arome tari din vie
Pe marea fără haturi poştaş le poartă vintul;
Le-a plămădit parfumul cu plină dărnicie
La pieptu-i larg pămîntul.
în picuri grele cade a toamnei răsuflare
Punînd pe fruntea zării săruturi de răcoare
Şi-n liniştea Întinsă pe dealuri şi pe lunci
îşi ţese grijulie bogata el maramă —
Nisipul cald de frunze cu sunet de aramă.
Rid satele-ncîntate de-a muncii rodnicie
Privind de după dealuri
Cu ochi de poezie
Clnd braţele voioase ce-au adunat recolta
Şi-al zilelor frămţnt
Se-nalţă-n bucurie ca într-un legămînt
GH. I. CHIRCULESCU
