Page 7 - Albina_1962_11
P. 7

DIN  7  ÎN  7  ZILE

              In  cadrul  diferitelor  comi­
             tete  ale  O.N.U.  se  desfăşoară
             0.  intensă  activitate.  In  comi­
             tetul  politic  s-a  trecut  la
             examinarea  celor  două  pro­
             iecte   de   rezoluţie   privind
             încetarea   experienţelor   cu
             arma   nucleară.   Rezoluţia                             Republica  Niger  are  un  teritoriu  de  două  ori
             celor  33   de  state  (şi   la                        şi  jumătate  mai  mare  decît  acela  al  Franţei
             care  ulterior  au  mai  aderat                        (1,2  milioane  de  kilometri  pătraţi)  şi  o  popu­
             încă  patru  state)  prevede  con­                     laţie  aproape  de  douăzeci  de  ori  mai  mică  (cir­
             damnarea  tuturor  experienţe­                         ca  2.000.000  de  locuitori).  In  nord,  ţara  începe
             lor  cu  arma  nucleară.  Se  fi­                      de  undeva  din  nisipurile  Algeriei  şi  ale  Libiei,
             xează  ca  termen  de  încetare                        iar  la  sud  se  mărgineşte  cu  Dahomey  şi  Ni­
             a  acestor  experienţe  data  de                       geria.  Volta  Superioară  şi  Mali  îi  sînt  vecini
             X  ianuarie  1963.                                     la  apus,  iar  Republica  Ciad  la  răsărit.  In  zona
              Reprezentantul   U.R.S-S.  a                          deşertului  şi  semideşertului  pribegesc  triburile
             arătat  că,  deşi   există  unele                      nomade  de  crescători  de  vite  —  tuaregi,  ber­
             rezerve  şi  chiar  obiecţiuni  a-                     beri,  fulbe,  teda.  Savana  e  populată  de  agri­
             supra  unor  părţi  din   acest                        cultori  din  triburile  hausa,  kanuri,  songai.
             proiect  de  rezoluţie,  U.R.S.S.                      djerma  şi  multe  alte  triburi  mărunte.
             consideră  că  îşi  poate  da  vo­
             tul  pentru  ea.  Reprezentantul                             Ce-au  lăsat  colonialiştii
             S.U.A.,  A.  Dean.  a  afirmat
             însă  că  delegaţia  sa  va  rămî-                       De  bună  seamă  că  nicăieri  în  Africa  occi­
             ne  pe  vechea   poziţie  şi  va                       dentală  n-ai  să  vezi  atit  de  lămurit  ca  în  Ni­
             vota  numai  pentru  rezoluţia                         ger  ce  mare  piedică  a  fost  colonialismul   în
             în  forma  în  care  a  fost  pro­                     calea  dezvoltării  popoarelor  Africii.  La  Dakar
             pusă  de  S.U.A.  şi  Anglia.  Ur­                     (Senegal),   de  pildă,  portul  uriaş  şi  clădirile
             mărind  tergiversarea  încetării                       înalte  din  centrul  oraşului  ascund  cel  puţin  în
             experienţelor nucleare, rezolu­                        parte  mizeria  ţărănimii  senegaleze  crunt  ex­
             ţia  S.U.A.  nu  prevede  înceta­                      ploatate.  In  Nigeria  colonialismul  a  creat  mă­
             rea  experienţelor  subterane,                         car  o  reţea  de  căi  ferate  şi  de  şosele  (pe  care
             decît  cu  condiţia  ca  U.R.S.S.                      erau  scoase  bogăţiile  ţării),  există  oarecari  în­
             să  admită  inspecţii  pe  teri­                       treprinderi  industriale,  exploatări  miniere.  Aici,
             toriul  său.                de  să  se  asigure  50  de  locuri   în  Niger,  însă,  colonialiştii  au  lăsat  în  urma
               Caracterul  neargumentat  al   în  parlament  populaţiei  albe   lor  doar  cîteva  baze  militare  şi  o  mizerie  atot­
             obiecţiilor S.U.A. a fost relevat   în număr de  220 000 şi  abia 15   cuprinzătoare.  Atît !
             de  mai  mulţi  delegaţi,  prin­  locuri  celor  3.600.000  de  afri­  Cind  străbaţi  drumurile  Nigerului,  ţara  ţi  se
             tre  care  reprezentantul  Indi­  cani.                pare  nemărginită.  Arareori  întîlneşti  cîte  tm
             ei,  A.  Lai,  care  a  criticat  ar­  Faţă   de  această   situaţie,   cîrd  de  girafe  ori  de  antilope.  Noaptea,  se
             gumentele  în  favoarea  neobli-   reprezentanţii  a  40  de  ţări  a-   aud  urlînd  hienele.   Răbufnelile  vîntului  îm­
             gativităţii  încetării  de  urgen­  fricane  şi  asiatice  au  prezen­  prăştie  pe  pămînt  cenuşa  rămasă  după  incen­
             ţă  a  experienţelor   nucleare   tat  un  proiect  de  rezoluţie  în   diile  care  pîrjolesc  savana.
             subterane.                  care  se  cere  luarea  unor  mă­  Satele  sînt  rare.  In  jurul  lor  se  întind  cîm-   ■nălatul   rujelor  în  Niget
                         ★               suri  hotărîte  împotriva   gu­  puri  de  sorg  sau  de  alune.  In  aceste  sate,  cu
              Sfidînd   opinia   publică   vernului  rasist  al  Rhodesiei   colibe  rotunde  şi  pătrate,  făcute  din  lut  şi   devine  o  trăsătură  caracteristică  a  vieţii  Bis
                                                                                                              această  ţară.
             mondială,  rasiştii  din  Rho-   de  sud.  Cu  toată  împotrivirea   acoperite  cu  stuf,  trăiesc  nouă  zecimi din  popu­  Lupta  ce  se  dă  în  jurul  pămîntului  ii  opune
             desia   de  sud   intenţionea­  înverşunată  a  celor  ce  susţin   laţia  ţării.  Oamenii  aceştia,  ţăranii  agricultori   tot  mai  mult  pe  ţărani  feudalilor.  In  satele
             ză  să  pună  în  funcţiune  noua   discriminările  rasiale,  Aduna­  şi  nomazii  crescători  de  vite,  au  plătit  cel   triburilor  hausa,  kanuri,  djerma,  songai,  creşte
             constituţie   în  care  urmează   rea  Generală  a  O.N.U.  a  ra­  mai  greu  tribut  colonialismului  rezistenţa  împotriva   samavolniciilor  tradiţio­
             să  se  consfinţească  o  inegali­  tificat  cu  81  voturi  pentru,  2                          nale  la  care  se  dedau  stăpînii  şi  oamenii  lor.
             tate  monstruoasă.  Printre  al­  contra  şi  19  abţineri  această   Pămînt,  pâmlnt...         Cererea  de  a  se  pune  capăt  feudalismului  se
             tele  această  constituţie  preve­  rezoluţie.
                                                                      Ca  să  cunoşti  bine  viaţa  acestor  oameni  îţi   face  auzită  şi  la  oraşe,  unde  sindicatele  şi
                                                   'Cti  ajutorul  Im­  trebuie  ani  şi  ani  de  zile.      aripa  de  stînga  a  Partidului  progresist   din
                                                   perialiştilor,   emi­  La  sate  ţărani!  îţi  vorbesc  despre  pămînt.  Ei   Niger,   care   este  partidul  de  guvernămint,
                                                                                                              stăruie  pe  lingă  guvern  să  ia  măsuri  hotărîte
                                                   rul   Hassan   în­  îşi  aduc  aminte  de  pricinile  îndelungate  cu   pentru  a  dezrădăcina  rămăşiţele  trecutului.  In­
                                                   cearcă  să  se  în­  satele  vecine.  Unii  dintre  ţărani  îşi  amintesc   fluenţa  căpeteniilor  scade,  cu  toate  încercările
                                                   scăuneze  imam  al   cu  amărăciune  de  trecut,  de  vremurile  acelea   feudalilor  de   a-şi  redobîndi  prestigiul   de
                                                     Yemenului      cînd  bătrînii  împărţeau  pe  dreptate  pămîntul   altădată.
                                                                    ce  aparţinea  întregii  obştii.   Alţii,  care  sînt
                                                                    mai  tineri,  îşi  împărtăşesc  visul  lor  de  a  do-      *
                                                                    bîndi  un  petic  de  pămînt  care  să  fie  al  lor,   Intr-o  seară,  unul  din  prietenii  mei  m-a  pof­
                                                                    un  petic  de  pămînt  sărac,  bătut  de  vînturi.  Şi   tit  să  facem  o  plimbare  cu  barca  pe  fluviul
                                                                    tot  satul  îşi  arată  indignarea  faţă  de  căpetenia   Niger.  Am  vorbit  atunci  despre  viitorul  aces­
                                                                    care  nu  renunţă  la  încercările  de  a-şi  însuşi   tei  ţări,  despre  greutăţile  uriaşe  pe  care  le
                                                                    pămînturile  obştei  pe  care  i  le-a  încredinţat   întîmpină  opera  de  înnoire  a  ei.
                                                                    tradiţia.                                   —  Republica  se  află  într-o  totală  dependenţă
                                                                      Pămînt,  pămînt...  Bătrînii  se  întreabă  uneori   economică  faţă  de  Franţa  —  mi  s-a  spus.  Şi
                                                                    miraţi  de  ce  înainte  vreme  era  destul  pămînt   nu  numai  economică.  Bazele  militare  franceze,
                                                                    pentru  toţi,  pe  cînd  acum  pămîntul  parcă  s-a   companiile   comerciale   franceze,  funcţionarii
                                                                    îngustat,  s-a  micşorat  încins  de  arşiţă.  francezi  sînt  o  adevărată  plagă.
                                                                      Tinerii  nu-şi  aduc  aminte  de  anii  aceia.  Ei   —  Dar  principalul  sprijin  al  colonialismului
                                                                    văd  cum  mai  marii  satului,  căpeteniile  şi  oa­  —  mi  s-a  spus  —  este  feudalismul,  cu  teama
                                                                    menii  lor  acaparează  ogoarele  cele  mai  bune,   lui  faţă  de  prefacerile  care  se  produc  in  ţară.
                                                                     iar  lor  nu  le  rămîne  altceva  decît  să  ia  dru­  De  aceea  lupta  ţărănimii  pentru  pămînt,  îm­
                                                                    mul  pribegiei  spre  litoralul  oceanului,  în  cău­  potriva  asupritorilor  băştinaşi,   e   îndreptată,
                                                                     tare  de  lucru.                         după  cum  se  vede,  şi  spre  deplina  eliberare
                                                                      După  multe  şi  îndelungi  discuţii  cu  ţăranii,   naţională  a  tării.
                                                   Poziţia   emirului   cu  învăţătorii  şi  funcţionarii  de  la  sate,  mi-am
                                                      Hassan !...    dat  seama  că  grija  ţăranilor  şi  a  tineretului          V.  ÎORDANSKI
                                                                     de  la  sate  faţă  de  viitorul  pămînturilor  obşteşti   (Din  revista  „Ogoniok")

                          ,Urmare  din  pag.  1)            1962,  oţelarii  sovietici  au  produs  mai  mult  metal   dia  războiului  în  care  reacţiunea  a  şi  aruncat pînă
                                                            decît  oţelarii  americani...                 la  urmă  poporul.
                                                             Cît  timp  este  de  cînd  specialiştii  apuseni  sporo­  Şi  iată  că  într-un  interval  istoric  scurt,  în  cei
             bogăţia  existentă  pe  pămînt,  bogăţie  acumulată  In   văiau  despre  o  aşa-zisă  „incapacitate"  a  agricul­  18 ani  care  au  trecut de  la  eliberarea  ţării,  poporul
             mii  de  ani  de  dezvoltare  a  civilizaţiei!  turii  sovietice  de  a  rezolva  problemele  aprovizio­  nostru  a  făurit  o  puternică  industrie  socialistă,
               Chemînd  popoarele  să-şi  pună  capacităţile  crea­  nării  populaţiei  cu  cereale  şi  alte  mărfuri  alimen­  bază  a  transformărilor  socialiste  în  toate  dome­
             toare  şi  bogăţiile  în  slujba  fericirii  omului,  Uni­  tare ?  Dar  iată :  azi  nu  numai  că  Uniunea  Sovie­  niile.  In  primăvara  acestui  an,  prin  terminarea
             unea  Sovietică  dă  ea  însăşi  un  strălucit  exemplu   tică  asigură  cerealele  necesare  consumului  intern,   colectivizării  agriculturii,  poporul  romin  a  intrat
             de  ceea  ce  poate  înfăptui  un  popor  liber,  stăpîn   dar  mai  şi exportă  aproximativ  7  milioane  tone  în   într-o  nouă  fază  a  dezvoltării  sale  istorice  —  so­
             pe  soarta  sa.                               fiecare  an.  Anul  acesta,  suprafaţa  pămînturilor   cialismul  a  învins  definitiv  în  oraşele  şi  satele
               Dînd  viaţă  istoricului  Program  de  construire  a   cultivate  cu  cereale  şi  leguminoase  a  crescut  în   Republicii  Populare  Romîne.  Sub  conducerea Parti­
             comunismului,  elaborat  acum  un  an  de  cel  de-al   ţara  sovietică  cu  încă  18  milioane  hectare.  Numai   dului.  oamenii  muncii  au  trecut  acum  la  desăvîr-
             XXII-lea  Congres  al  P.C.U.S.,  220  milioane  de  oa­  acest  spor  de  suprafaţă,  recuperată  pentru  agri-  şirea  construcţiei  socialiste,  la  crearea  premiselor
             meni  sovietici  se  îndreaptă  cu  paşi  hotărîţi  spre                                     pentru  trecerea  la  construcţia  societăţii  comuniste.
             ţelul  lor  nobil :   crearea  celei  mai  bogate  şi  mai                                     In  vara  acestui  an,  poporul  romin  a avut  un nou
             fericite  societăţi   de  pe  pămînt  —  societatea  co­                                     şi  minunat  prilej  dc  a-şi  manifesta dragostea şi  re­
             munistă.                                              SUB  STEAGUL                           cunoştinţa  faţă  de  marele  popor  vecin  şi  prieten,
              In  ce  constau  principalele  planuri  ale  oamenilor                                      care  acum 45 de  ani a  înfăptuit  cea  dinţii  revoluţie
             sovietici  pe  drumul  construirii  desfăşurate  a  co­                                      socialistă  din  lume  şi  acum  construieşte,  primul,
             munismului ?                                                                                 comunismul  pe  pămînt.  Acest  minunat  prilej  l-a
              E  vorba  înainte  de  toate  ca  în  viitorii  şase  ani   MARELUI  OCTOMBRIE              constituit  vizita  în  ţara  noastră  a  delegaţiei  de
             volumul  producţiei  industriale  să  crească  în  Uni­                                      partid  şi  guvernamentale  a  Uniunii  Sovietice  în
             unea  Sovietică  de  aproximativ  două  ori  şi  jumă­                                       frunte  cu  tovarăşul  N.  S.  Hruşciov.  Oriunde  a  că­
             tate,  iar  în  viitorii  20  de  ani  “   de  cel  puţin  6  ori.                           lătorit  prin  ţară,  la  întîlnirile  cu  oamenii  muncii
             In  felul  acesta,  va  fi  depăşit  cu  mult  actualul  vo­  cultura  sovietică,  depăşeşte  de  aproape  o  dată  şi   de la  oraşe şi  sate,  delegaţia  sovietică  a  fost întîm-
             lum  global  al  producţiei  industriale  a  Statelor   jumătate  suprafaţa  totală  ocupată  de  culturile  ce­  pinată  cu  aceeaşi  dragoste,  caldă,  frăţească.
             Unite,  cel  mai  bogat şi  mai  puternic  stat  capitalist.  realiere  în  Italia  şi  aproape  de  două  ori  suprafaţa   Vizita  oaspeţilor  sovietici  a  arătat  încă  o  dată
              E  vorba  în  al  doilea  rînd  de  a  spori  volumul   semănată  cu  cereale  în  Australia...  cu  tărie  că  statele  noastre,  popoarele  noastre  sînt
             total  al  producţiei,  agricole  în  următorii  10  ani  de   Nu  e  departe  ziua  în  care  în  drumul  său  de  Ia   strîns  unite  în  lupta  lor  pentru  construirea  comu­
             două  ori  şi jumătate,  iar  în următorii  20  de  ani  de   răsărit,  soarele  se  va  ridica  deasupra  celei  dinţii   nismului  şi  apărarea  păcii  pe  pămînt.  Totodată  a
             trei  ori  şi  jumătate,  în  aşa  fel  îneît  creşterea  pro­  ţări  comuniste  din  lume.  fost  reafirmat  faptul  că  Uniunea  Sovietică  şi  Re­
             ducţiei  agricole  s-o  ia  cu  mult  înaintea  nevoilor   Alături  de  Uniunea  Sovietică,  trăiesc,  muncesc   publica  Populară  Romînă  au  aceleaşi  puncte  de
             existente.  încă  în  primii  zece  ani  Uniunea  Sovie­  şi  luptă  pentru  comunism  un  şir  întreg  de  alte   vedere  în  toate  problemele internaţionale  care  fră-
             tică  va  întrece  Statele  Unite  ale  Americii  în  ce   popoare  printre  care  şi  poporul  romîn.  mîntă  astăzi  lumea.   Cu  prilejul  vizitei  delegaţiei
             priveşte  producţia  pe  cap  de  locuitor  la  principa­  Ce  era  Romînia  pe  vremea  cînd  vechile  clase   sovietice  la  cuptoarele  de  la  Hunedoara,  prietenia
             lele  produse  agricole.                      stăpînitoare  ridicaseră  antisovietismul  la  rangul  de   romîno-sovietică  a  fost  asemuită  oţelului  celui  mai
              Cît  timp  este  de  cînd  în  apus  specialiştii  sus­  politică  a  statului,  cînd  ura  lor  împotriva  socialis­  puternic.  Da,  această  asemuire  este  cît  se  poate de
             ţineau  că  Uniunea  Sovietică  nu  va  putea  ajunge   mului  adusese ţara la  un  pas  de  prăpastie ? Depin-   potrivită.  De-a  lungul  anilor  prietenia  noastră  s-a
             niciodată din  urmă Statele  Unite  în  producţia unul   zînd  complet  de  puterile  imperialiste,  ţara  era  ţi­  călit  la  focul  luptei  şi  muncii  comune  pentru  un
             asemenea  element  hotăritor  în  viaţa  economică  a   nută  în  înapoiere  economică,  industria  şi  agricul­  viitor  fericit  şi  a  căpătat  tăria  oţelului.  De  oţel
             oricărui  stat  modern,  cum  e  de  pildă  oţelul?  Dar   tura  nu  puteau  satisface  nici  pe  departe  nevoile   sînt  legăturile  noastre  frăţeşti   în  lupta  pentru
             iată  că  în  cel  de  al  treilea  trimestru  al  anului  populaţiei,  asupra  oraşelor şi  satelor  plana  primej­  măreaţa  cauză  a  socialismului  şi  păcii.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12