Page 9 - Albina_1962_11

La început de an

în învătămînlul

agrozootehnic de masă

Intr-o corespondenţă sosită recent la redacţie,
REVISTA S A P T A M ÎN A LA A A 5 EZA H IN TELD R CULTUBALE tovarăşul V. Cică din comuna Babşa, regiunea Ba­
nat, ne scrie, între altele, şi despre roadele apli­
cării consecvente a regulilor agrotehnice în gospo­
dăria agricolă colectivă „înfrăţirea” din comuna
Anul 65 • Seria □ • Nr. 777 Miercuri 14 noiembrie 1962 • 8 pagini — 15 bani sa. Spre exemplificare, corespondentul nostru vo­
luntar arată că brigada lui Vasile Radu a obţinut,
de pe întreaga suprafaţă cultivată de ea cu po­
rumb, o producţie medie de peste 4.700 kg. boabe
la hectar. E, desigur, o producţie bună, ţinînd sea­
ma de condiţiile de climă şi sol din această parte
a ţării.
Asemenea exemple, care vorbesc despre roadele
aplicării în practică a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii
agricole se pot da multe. Brigada lui Simion Neagu
din gospodăria agricolă colectivă din comuna Căl-
dăraru, regiunea Argeş, a obţinut, de pildă, de pe
o suprafaţă de 120 ha., cu 500 kg. mai mult porumb
boabe la hectar decît media pe gospodărie. Marin
Sîrbu, mulgător din gospodăria agricolă colectivă
„Drumul lui Lenin” din Cetate, raionul Calafat, a
reuşit şi el să obţină în primele 10 luni ale acestui
an o producţie medie de peste 3.200 litri de lapte
pe cap de vacă furajată.
Creşterea continuă a producţiei agricole a con­
stituit şi constituie unul din obiectivele de bază
ale politicii economice a partidului şi statului nos­
tru. Obţinerea de producţii mari de cereale, carne,
lapte, struguri etc. nu se poate realiza însă decît
prin aplicarea în practică a cuceririlor ştiinţei a-
gricole. Cei chemaţi să facă acest lucru sînt mun­
citorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiu­
nile de maşini şi tractoare, ţăranii colectivişti spri­
jiniţi de agronomi, zootehnişti, medici veterinari
etc. Numai prin eforturile lor unite pot fi învinse
capriciile naturii, asigurîndu-se recolte mari chiar
în anii de secetă. Pentru aceasta este însă nevoie
ca fiecare muncitor din G.A.S. şi S.M.T.. fiecare
ţăran colectivist să fie pe deplin pregătit pentru
a munci intr-un fel nou, altfel de cum se muncea
în gospodăria individuală, să-şi însuşească cunoş­
tinţele agrotehnice necesare privind diferite ra­
muri ale producţiei agricole. Lucrul acesta se poate
realiza şi prin studiul individual, dar mai ales în
cadrul învăţămîntului agrozootehnic de masă. Toc­
mai de aceea, prin grija partidului şi guvernului
au fost organizate la sate, în perioada de iarnă,
diverse cursuri agrozootehnice şi cicluri de confe­
rinţe la care lucrătorii de pe ogoare şi-au putut
însuşi multe cunoştinţe preţioase, care au contri­
buit la sporirea continuă a producţiei agricole.
Acum, ne găsim la începutul unui nou an de
învăţămînt agrozootehnic. E primul an de învăţă-
mînt deschis în condiţiile cînd este înfăptuită co­
lectivizarea întregii agriculturi a ţării noaslre. In
aceste condiţii şi învăţămîntul agrozoolennic de
masă a intrat într-o etapă nouă, superioară. E
vorba de punerea în practică a indicaţiilor parti­
dului şi guvernului ca începînd din acest an
cursurile agrozootehnice să aibă o durată de trei
ani. In felul acesta învăţămîntul agrozootehnic
se transformă într-o adevărată universitate popu­
lară, la care colectiviştii şi muncitorii din G.A.S.
şi S.M.T. vor avea prilejul să facă cunoştinţă cu
cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agri­
cole. Lecţiile sînt împărţite pe cicluri — cultura
plantelor de cîmp, creşterea animalelor, legumi­
cultura, pomicultura şi viticultura. Ele sint re­
dactate de specialişti pe înţelesul maselor şi au
un bogat conţinut ştiinţific. Cursurile se vor des­
făşura timp de 3—4 luni (între 1-—15 noiembrie
pînă la 1—15 martie) în funcţie de condiţiile spe­
cifice din regiunea respectivă. Săptămînal se vor
ţine două lecţii (o oră expunerea lecţiei şi o oră
şi jumătate se vor face discuţii şi demonstraţii
practice). Un cerc va avea între 50—60 de per­
soane, dîndu-se atenţie în primul rînd tineretului.
Redistribuirea cadrelor agricole şi trimiterea a
numeroşi specialişti la sate constituie un mare
sprijin dat ţărănimii colectiviste de partidul şi
guvernul nostru. Agronomii, zootehniştii, inginerii
hortiviticoli, medicii veterinari şi alte cadre de
specialitate cu pregătire superioară sau medie so­
siţi în gospodăriile agricole colective, in gospodă­
riile agricole de stat sau S.M.T.-uri, vor conduce,
în acest an cursurile agrozootehnice, ca lectori.
Aceasta înseamnă o serioasă îmbunătăţire calita­
tivă a corpului de lectori, dat fiind că toţi aceşti
specialişti au o temeinică pregătire protesională
şi multă experienţă practică. Pentru buna desfă­
şurare a învăţămîntului agrozootehnic, lectorii au
fost instruiţi dîndu-li-se indicaţia să adapteze con­
ţinutul lecţiilor la condiţiile concrete economice
şi de producţie ale gospodăriei colective respective
şi să folosească exemple convingătoare izvorîte din
experienţa de producţie din comuna respectivă şi
a unităţilor agricole fruntaşe din comunele înve­
cinate. In afară de aceasta, pentru însuşirea de
către cursanţi a metodelor de lucru folosite de sta­
ţiunile experimentale, unităţile fruntaşe şi frunta­
şii în producţie se vor organiza vizite cu caracter
de schimb de experienţă la unităţile fruntaşe
(G.A.C., G.A.S., S.M T., staţiuni experimentale).
Pentru ţăranii colectivişti care nu au fost cu­
prinşi în cursurile agrozootehnice de masă cu
durată de trei ani (e vorba mai ales despre co­
lectiviştii în vîrstă de peste 45 de ani) se vor or­
ganiza în cadrul căminului cultural cicluri de con­
ferinţe agrozootehnice. Fiecare ciclu va cuprinde
10—12 conferinţe, ale căror teme vor fi stabilite
de către conducerea gospodăriei agricole colective
împreună cu lectorii şi directorii căminelor cultu­
rale. La alegerea temelor se va ţine seama de te-
maticile conferinţelor trimise de Consiliul Supe­
rior al Agriculturii, putînd fi completate cu alte
teme, specifice gospodăriei respective.
Experienţa anilor trecuţi ne arată că folosirea

(Continuare în pag. a 2-a)