Page 3 - 1933-01
P. 3

06o






































                                       Şt. Luchian: Bucătirie mânistireasci (pa»tel)



         COLECŢIILE  DE  ARTÂ  DELA  INSTITUTUL  DE  STUDII
        /                               CLASICE DIN CLUJ


       $   A)  Pinacoteca  «  Virgil  Cioflcc  *.  Înfiinţarea  Pina­  în  aspectul  etnic  al  oraşului,  sau  cu  alte  cuvinte
         cotecii  *  Virgil  Cioflec  »  în  Quj,  adică  în  centrul   atâta  fluctuaţie,  încât  numai  artificialitatea  înte­
         cultural  al  Ardealului,  a  fost  şi  va  rămâne  de  o   meierii  şi  artificialitatea  desvoltării  ne  pot  da  ex­
         importanţă   educativă   nepreţuită,   fiindcă   prin   plicaţia  acestor  stranii  transformări.  O  asemenea
         această  instituţie  s’a  pus  la  îndemână  tineretului   înfăţişare  nestatornică  din  punct  de  vedere  etnic  e
         nostru  o  tradiţie  artistică  românească  de  cea  mai   caracterul  tutulor  aşezărilor  întemeiate  de  popoare,
         înaltă  calitate,  lucru  ce  lipsea  cu  desăvârşire  in   care  într’o  regiune  dată  nu  au  tradiţie,  nu  sunt
         acest  oraş,  unde,  în  decursul  ultimei  sute  de  ani,   băştinaşe  şi  nu  se  pot  menţine  decât  atâta  cât
         bântuise  cea  mai  necruţătoare  campanie  de  ma­  zidurile  de  cetate  şi  hrisoavele  domneşti  le  garan­
         ghiarizare.  Pentru  a  ne  da  seamă  complet  de  artifi­  tează,  fie  în  timp  de  războiu,  fie  în  timp  de  pace,
         cialitatea  acestui  oraş,  devenit  prin  excelenţă  ma­  izolarea  de  populaţia  din  împrejurimi.  Zidurile  de
         ghiar  în  mijlocul  Ardealului  românesc,  fiind  aşezat   cetate  din  jurul  Clujului  au  fost  nevoite  de  mult
         intre  Munţii  Apuseni  şi  între  centrele  vechi  româ­  să  deschidă  porţile,  iar  ziua  de  i  Decemvrie  1918
          neşti,  cum  sunt  Feleacul,  Nicula  şi  Cetatea  Ciceului,   a  desfiinţat  şi  puterea  hrisoavelor  şi  legilor,  care
         e  suficient  să  ne  amintim  istoria  Clujului  şi  schim-   barau  drumul  din  ţinuturile  Clujului  spre  oraş.  Şi
         bătoarea  lui  înfăţişare  naţională:  întemeierea  lui  de   e  uimitor  rezultatul  ce  s’a  produs  în  ultimii  14  ani,
         către  Saşi,  pătrunderea  lentă  a  elementului  ma­  în  cari  —  poate  pentru  prima  dată  în  istoria  Clu­
          ghiar  începând  cu  secolul  al  XV-lea,  reprezentat   jului  —  nu  a  intervenit  nici  o  putere  organizată,
          la  început  exclusiv  prin  negustori  şi  meşteşugari,   spre  a  abate  mersul  firesc  al  evoluţiei.  Rădăcinile
         aşezarea  primilor  nobili  maghiari  în  oraş  în  jumă­  însetate  ale  acestui  oraş,  care  se  alimentase  până
          tatea  a  doua  a  secolului  al  XVII-lea  şi  aşezarea   acum  ca  o  plantă  de  seră  in  ghiveciul  strâmt,  s’au
         primelor  familii  evreeşti  in  ultimele  decenii  ale   destins  deodată  în  solul  neîngrădit  din  jurul  lui
          secolului  al  XVIII-lea,  iar  apoi  maghiarizarea   si  au  supt  şi  au  inspirat  din  plin  seva  solului  arde­
          aproape  completă  şi  —  în  funqie  de  aceasta  —   lean,  românesc.  Azi  viaţa  Clujului,  care  cu  15
          evreizarea  oraşului  în  cursul  secolului  al  XlX-lea.   ani  înainte  era  încă  constrânsă  să  refuze  tot  ce
          Iată în câteva trăsături atâtea transformări radicale  nu  era  unguresc,  poartă  un  caracter  românesc
                                                         VNMae»       » ***
                                                        SALA DE LECIUttA
   1   2   3   4   5   6   7   8