Page 5 - 1933-01
P. 5

V. VÂTA3IANU: COLECŢIILE DE ARTA DELA INSTITUTUL DE STUDII CLASICE DIN CLUJ              3

         mai  îngrijită  din  faza  realistă  face  loc  petelor  de   sionismului,  un  maestru  întotdeauna  preocupat  de
        culoare  aşezate  nemijlocit  una  lângă  alta,  posedăm   elementele  constructive  din  tablou.  In  fiecare  tablou
        iarăş  o  serie  de  zece  lucrări  *),  dintre  care  câteva   găsim  un  plan  bine  determinat,  care  delimitează
        semnate  şi  datate.  Dar  două  din  ele,  ambele  din   priveliştea,  fie  o  îngrijită  conturare  a  corpurilor,
         1896,  cuprind  de  pe  atunci  caractere  care  arată  o   iar  linia  conturului  obiectului  izolat  sau  a  grupului
        nouă  şi  ultimă  fază  în  pictura  lui  Grigorescu.  Dela   de  obiecte  e  întotdeauna  linia  de  expresie  artistică.
        impresionism  Grigorescu  păstrează  de  ari  înainte   In  tablourile  din  pinacoteca  «Virgil  Cioflec» )
                                                                                                      1
        tehnica,  dar  dintre  valori  elimină  —  în  limita  posi­  putem  urmări  evoluţia  acestei  concepţii  artistice.
        bilităţii  —  pe  cele  coloristice,  căutând  numai  efec­  In  lucrările  din  1903  până  prin  1906  Luchian  ne
        tele  de  gradare  a  luminii.  Pânzele  lui  devin  palide,   apare  încă  într'o  anumită  măsură  aparţinător  şcoalei
        aproape  monocrome,  dar  câştigă  în  putere  vizio­  realiste,  cu  care  făcuse  întâiu  cunoştinţă  prin
        nară.  Toată  opera  lui  Grigorescu  după  1896  e  un  primul său maestru, N. Grigorescu. Dar realismul





































                                            Aspect din sala I (Grigorescu)

        imn  închinat  peisajului  românesc  scăldat  însoare.   lui  e  de  pe  atunci  sintetic,  neglijând  toate  detaliile
        In  aceste  lucrări  pe  Grigorescu  nu-1  mai  intere­  posibile  şi  concentrând  atenţia  mereu  asupra  gru­
        sează  obiectul  ca  atare,  ci  desfăşurarea  luminii   pării  maselor  (mai  ales  în  peisaje)  ale  căror  con­
                                                     s
        intr'un  mediu  dat.  Cinci  tablouri  ale  pinacotecii  ),   tururi,  dominate  de  linii  crispate  verticale,  sau
        dintre care unul datat, ilustrează această fază.  linii  orizontale  greoae  denotă  mereu  exteriorizarea
          Sala  Luchian  (II)  adăposteşte  11  tablouri  în  uleiu,   unui  suflet  când  trist,  obosit,  când  cuprins  de  o
        7  pasteluri  şi  un  desen  în  cărbune  şi  peniţă.  Toate   pasiune  tragică.  In  ultimele  lui  peisaje  care  se
        lucrările  aparţin  epocii  mature  a  lui  Luchian.   găsesc  în  pinacotecă  *),  şi  care  aparţin  anilor
        Primul  e  un  pastel  din  1903,  «Spre  cimitir  *.  Lu­  1908—1909,  tendinţa  spre  sintetizare  merge  mereu
        chian  apare  dela  început  ca  un  antagonist  al  impre-  crescând,  accentuând  tot  mai  mult  gruparea  com­
                                                         pactă  şi  neglijând  până  la  ultima  posibilitate  deta­
          l )  1.  Fecior  bocresc  (1881);  2.  Ţigani  cu  ursul;  3.  Răpi   liile. Cele 2 portrete, de altfel destul de apropiate
        pe  valea  Prahovei;  4.  Peisaj  de  toamni;  5.  Peisaj  din  Vitre;
        6.  Casa  teslarului;  7.  Livadâ  înfloriţi;  8.  Pe  valea  Buziului;   *) 1. Brâdet; 2. Spre cimitir (1903); 3. Silcuk (1906).
        9. Clae de fân (1896); 10. Peisaj la Posada (1896).  *)  1.  Peisaj  la  Brebu  (1908);  2  Peisaj  la  Moincşti-Bacâu
          *)  1.  Dimineaţa  la  munte;  2.  Lumini*;  3.  Peisaj  de  pri-   (1909);  3.  Bucâtârie  la  Mânâstirea  Brebu  (1908);  4.  Zarzavat;
        mivari (1897); 4. Car cu boi; 5. Ulcica cu flori de munte.  5. Naturâ moartâ; 6. Crizanteme.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10