Page 4 - 1933-01

a B O A B E D E G R Â U

precumpănitor. Singura problemă ce rămâne de re­ Cioflec *, adăugându-se şi cumpărările din ultimii
zolvat pe cale de organizare e crearea tradiţiei româ­ ani, a ajuns să cuprindă azi un total de 109 picturi
neşti, corespunzătoare noului aspect etnic al oraşului. (în uleiu, tempera sau acuarelă) şi desene şi 3
Dar acţiunea puterii organizate a Statului, căruia îi sculpturi, precum şi câteva stampe. Operele expuse
incumba în prima linie această misiune, nu a putut aci îmbrăţişează ca epocă jumătatea a doua a seco­
lului al XlX-lea şi secolul al XX-lea până în zilele
noastre, sau cu alte cuvinte epoca clasicismului
tardiv, realismul, impresionismul şi mişcarea mo­
dernă complexă expresionistă (în sensul cel mai
larg al accepţiei acestei noţiuni, adică al unei ten­
dinţe constructiviste diametral opusă impresio­
nismului).
Pinacoteca « Virgil Cioflec » e adăpostită în edi­
ficiul Institutului de Studii Clasice al Universi­
tăţii, unde se mai găsesc între altele şi colecţiile de
arheologie şi artă ale Muzeului Ardelean, întreaga
instituţie fiind condusă de un colegiu de profesori.
Pinacotecii «Virgil Cioflec » i s’au destinat pentru
moment două săli mai mici şi o sală mai mare, iar
materialul a fost aşezat cu concursul pictorului
Catul Bogdan, după cum urmează: Sala I s’a
destinat operelor lui Grigorescu, sala II operelor
lui Luchian, iar în sala III (cea mare) au fost în­
trunite celelalte lucrări.
Sala Grigorescu (I), cuprinde 21 de picturi în
uleiu, 2 acuarele, 1 sepia şi 8 desene în creion sau
cărbune. La îndemâna acestor lucrări putem urmări
pe Grigorescu în toate fazele evoluţiei lui. Prima
lucrare e o iconiţă, reprezentând pe sfinţii împăraţi
Constantin şi Elena, şi e semnată «Nicu Grigo­
rescu, 1856 ». Grigorescu era pe vremea aceea un
pictor de icoane bizantine clasicizante, sub in­
fluenţa curentului creat de Constantin Lecca. Ur­
Institutul de Studii Clasice din Cluj mează apoi epoca de formare în Franţa, la Barbizon,
unde Grigorescu ia contact cu realismul, căruia îi
să se manifeste decât lent şi anemic, din cauzele rămâne credincios până după 1877. Caracteristică
postbelice in deobşte cunoscute, astfel încât mări- e acum modelarea obiectului prin lumină şi umbră
nimoasele intervenţii din iniţiativă particulară (valoarea liniei tinzând tot mai mult să dispară) şi
dobândesc o îndoită importanţă. Ele dovedesc exi­ un colorit redus foarte sobru. Cinci tablouri *),
stenţa vie a spiritului românesc de jertfă şi abne­ între care un autoportret şi cele mai multe desene,
gaţie şi apoi împlinesc goluri extrem de dureros fac parte din această epocă. Dar călătoriile lui Gri­
simţite. Din aceste puncte de vedere trebue apre­ gorescu prin Franţa îl pun în curând în legătură
ciată întemeierea pinacotecii «Virgil Cioflec*, dacă intimă cu tehnica şi cu concepţia artistică a impre­
năzuim să înţelegem în toată amploarea ei impor­ sionismului, cu care de altfel făcuse cunoştinţă încă
tanţa faptei «pe care o proslăvim şi în faţa căreia, înainte de 1877, încercând să se apropie de el în
recunoscători, cu toţi ne închinăm », cum scria în lucrările lui din Vitre. Putem acum urmări cum se
prefaţa primului catalog d-1 Emil Panaitescu.. modifică treptat stilul lui, cum valorilor de lumină
Actul prin care luă fiinţă pinacoteca « Virgil Cio­ şi umbră li se adaugă cele coloristice, fără ca Gri­
flec » poartă data de 26 Iunie 1930. Prin el d-1 gorescu să urmărească însă vreodată problemele
Virgil Cioflec dărueşte Universităţii « Regele Ferdi- optice de descompunere şi compunere a culorilor
nand »din Cluj 77 de tablouri şi desene şi 2 busturi, în sensul impresionismului evoluat al lui Renoir
iar Universitatea depune o sumă de trei milioane sau mai ales al pointillismului. O timidă încercare
lei, din dobânzile căreia urmează să se cumpere excepţională de a compune un tablou numai din
anual noui lucrări importante ale pictorilor şi sculp­ valori coloristice reprezintă pânza «Ţiganiicu
torilor români. Totodată se mai adaugă colecţiei ursul *. Din epoca aceasta, în care coloritul întot­
«Virgil Cioflec * şi darurile făcute Institutului de deauna sobru ajunge totuş maximul de intensitate
Studii Clasice de către d-1 Anastasie Simu, cuprin­ ce a putut atinge Grigorescu, şi în care modelarea
zând 8 tablouri şi desene, apoi donaţia Ministerului
Cultelor şi Artelor (3 tablouri) şi cea a Ministerului •) 1. Autoportret; 2. Oţelul pictorului; 3. Capete de vite;
de Interne (1 tablou). Astfel Pinacoteca «Virgil 4. Opete de cai; 5. Tura prizonieri.