Page 10 - 1933-07

ŞTEFAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SAVA 393

Vodă Caragea întăreşte această anafora prin hri­ Lazăr încă din primăvară, preda mai întâi « cele
sovul din 24 Martie 1818. gramaticeşti * cum spunea hrisovul, apoi toate cele
Astfel se aşează Gheorghe Lazăr în chiliile dela prevăzute în prima tagmă, Eufrosin Poteca, pro­
mănăstirea Sf. Sava după ce prin porunca dom­ fesor de geografie, pe lângă Lazăr, fusese pro­
nească au fost alungaţi caretaşii («căruţaşii sau fesor la şcoala grecească la începători; Ion Eliad
fierarii») nemţi ce le ocupau. încă tânăr de tot, tot ca ajutor al lui Lazăr, preda
Nu fără înverşunată opoziţie din partea vechilor aritmetică şi geometrie; Ladislau Erdeli dela şcoala
dascăli a ieşit Lazăr biruitor. Deşi Veniamin, das­ grecească, propunea limba latină şi limba franceză,
călul grec, striga sus şi tare înaintea Divanului, că apoi din filosofie, logica, lăsându-i lui Lazăr, din
« filosofie în româneşte nu se poate *, Lazăr « do- această disciplină metafizica, şi în sfârşit Arhi­
vedia în fiecare zi că se poate *. In adevăr, « acest mandritul Grigore Rămniceanu pentru religie (teo­
om încă tânăr, oacheş, cu ochii negri focoşi, aspru logie).
in graiu, fanatic în credinţă, se descoperi un mare Cei dintâi elevi ai lui Lazăr, fugiţi dela şcoala
cuvântător, cum nu mai avuse neamul până atunci grecească, vreo 20, au fost viitorii profesori: Ion
pentru asemenea lucruri. Adevăruri înalte se des­
făceau ca prin farmec de pe buzele lui şi cuce­
reau. Faima-i merse repede în oraşul întreg şi
chiliile se umplură de ascultători neaşteptaţi»*).
Din primăvară până 'n toamnă, Lazăr îşi pre­
gătise materialul lucrând, scriind, traducând ca
să fie gata la începerea cursurilor. Şcoala se des­
chide în August 1818. In « înştiinţarea * tipărită
atunci, către « de toată cinstea vrednica tinerime *
Lazăr arată foloasele învăţământului naţional: « Pa­
triei nu-i poate fi tot una măcar ce fel de creştere
vor primi mădularele următoare *. Acum când
toate popoarele « se află bine împodobite cu şcoli
mari şi Academii de ştiinţe strălucitoare chiar în
limbile lor, pentru procopsirea tinerilor. cu ru­
şine vine unui popor şi neam ce este aşa vechiu,
aşa vestit, proslăvit şi înzestrat cu toate rodurile
pământului, precum şi cu toate darurile duhovni­
ceşti, cu un cuvânt, neam împărătesc... să nu
aibă şi el o şcoală mai de treabă, o Academie cu
ştiinţă, chiar în limba maicii sale, ci să se lase
mai slab, mai scăzut şi mai batjocorit decât toate
celelalte limbi şi popoară ale feţii pământului».
Chiamă pe tineri să vie «toţi de toate părţile şi Profesorul George Ioanid
de toată starea la izvorul tămăduirii, la muzeul
? — 1888
înfloririi *. « Vremea trece iute, nu se mai întoarce, Portret in uleiu de Sava Henţia, la Colegiul Naţional
ne fură şi anii vieţii cu sine şi noi rămânem toţi
lipsiţi şi neciopliţi; pentru aceea, grăbiţi-vă, nu
întârziaţi a vă arăta şi a vă trece la condica şcoalei *. Eliade, Eufrosin Poteca, Ion Pandeli, Simion Mar-
Aici Lazăr dă planul organizării întregului în­ covici, Costache Moroiu şi Petrache Poenaru, apoi
văţământ, care era împărţit in patru tagme sau Nănescu, Teodor Palade, Măinescu Răducanu, Da-
cicluri, dela cele mai elementare până la cele mai niil Tomescu *).
înalte fikLoficeşti şi juridiceşti. înştiinţarea se Din August 1818 şi până în 1823, deci cinci
încheie: ani şcolari consecutivi a durat şcoala lui Gheor-
« Cu blagoslovenia prea Sfinţiei Sale Părintelui
Mitropolit Kiriu Kir Nectarie, s'au dat întru în­ ') Eliade mai numeşte pe Cernovodeni, Orefti, Darvari,
temeierea Şcoalei dela Biserica Sfântului Sawa, Merişeşti, Stefanopoli, CrAsnari, MAlineşti. Sunt citaţi tot
prin al dumneavoastră prea plecatul şi gata spre ca elevi ai lui LazAr şi Mihail DrAghiceanu (din TArgovişte).
2
slujbă: Lazăr* ). Gheorghe Ioanid, profesorul. Ion Palama, vestitul Grigore
Cei dintâi profesori ai Academiei româneşti au Pleşoianu, profesorul; Christian Teii, Scarlat Rosetti. Poteca
fost: Gheorghe Lazăr, care preda matematice şi aminteşte şi pe DAnicA, Iosif Kinopsi şi Gheorghe al IşlicA-
filosofie; Popa Pavel, care i se dase ca ajutor lui resei. Pe lAngA aceştia trebue sA mai adAugim şi pe cci şase
bursieri moldoveni trimişi aici de Mitropolitul Veniamin. Se
*) Iorga N., o. c., 56, 73. citeazA intre şcolarii lui LazAr şi Anton Pann, Marin Serghiescu.
*) G. B. Duici şi Popa-Lisseanu, c. c., 21. (Vezi şi G. B. DuicA, o. c., 106 sc,.).