Page 6 - 1933-07
P. 6

388                                B O A B E   D E  G R Â U


          lei  din  veniturile  bălţii,  asigurându-i  şi  pentru   45  taleri  pe  lună,  iar  dascălului  al  doilea,  de  în­
          viitor:  «Drept  aceea  şi  acela  care  după  Domnia   văţăturile  gramaticei,  20  taleri  «.  Dispoziţia  este  re-
          noastră  îl  va  alege  Domnul  Dumnezeu  a  stăpâni   noită  şi  de  Constantin  Racoviţă  (în  1753  Octom-
          şi  a  domni  această  ţară,  îl  însărcinăm  a  împuter­  vrie  18).  Constantin  Mavrocordat  revenit  pe  tronul
          nici  şi  a  întări  această  neînsemnată  milă  orânduită   muntean,  dă  (în  1761,  Dec.  28)  hrisovul  prin  care
          de noi pentru săracii ucenici *) *.              reorganizează  şcoala  dela  Sf.  Sava  şi  având  în  ve­
            Primul  organizator  al  şcoalei,  ca  director,  a  fost   dere  că  «  biserica  se  desveleşte,  chiliile  se  dără­
          Sevast  Chimemtul,  care  după  ce  învăţase  la  şcoala   pănă  de  ploi,  copiii  cei  ce  vin  la  învăţătură  n’au
          cea  mare  din  Constantinopol,  fusese  în  fruntea   unde  şedea  toţi  »,  porunceşte  ca  «  egumenul  şi  oa­
          celei  din  Trebizonda.  El  conduce  şcoala  până  la   menii  săi  să  meargă  să  şeadă  la  Mănăstirea  Vă­
          1702.  De  aci  'n  colo,  pentru  recrutarea  profeso­  căreşti..,  iar  în  Sf.  Sava,  prin  toate  casele  şi  chi­
          rilor,  se  stabil  se  un  fel  de  tradiţie,  izvorîtă  din   liile,  să  şeadă  numai  dascălii  şi  cu  ucenicii  ca  să
          gândul  ce  prezidase  la  fundarea  şcoalei,  ca  profe­  încapă toţi».
          sorii  să  se  aleagă  din  tinerii  cari  urmaseră  şcoalele   Un  interesant  hrisov  este  acela  al  lui  Constantin
          înalte  din  Padova  şi  Veneţia,  ca  şi  întemeietorul.   Racoviţă  (din  26  Iunie  1763),  privitor  la  asigu­
          Pentru  aceasta,  Brâncoveanu  trimite  şi  susţine  şti-   rarea plăţii profesorilor dela Sf. Sava:
          pendişti  în  Italia,  cari  să  se  pregătească  a  deveni   «...  înştiinţându-ne  cu  anafora,  dumnealor  cin­
          profesori.  Se  căuta  ca  din  această  Academie  a   stiţii  şi  credincioşii  boieri  ai  Divanului  Domniei
          Bucureştilor  să  se  creeze  un  centru,  un  focar,  la   mele,  cum  că  fiind  mai  ’nainte  obiceiu  de  a  se
          care  să  vină  toţi  intelectualii  şi  iubitorii  de  cultură,   da  plata  dascălilor  dela  Vistierie,  şi  fiindcă  vi­
           nu  numai  cei  din  ţară,  dar  mai  ales  din  tot  Ori­  stieria  are  multe  şi  deosebite  cheltueli,  de  multe
           entul.  «  Mişcat  de  bun  gând  şi  de  dumnezeiască   ori  nu  le-a  fost  viind  rând  a-şi  lua  plata  câte
           râvnă  *,  spune  Brâncoveanu,  •  ne-am  hotărit  a  în­  patru,  cinci  luni,  au  fost  găsit  dumnealor  cu  cale
           temeia  o  şcoală  înaltă  de  obşte  pentru  şcolarii  lo­  şi...  Domnia  mea  încă  cunoscând  că  este  cu
           calnici  şi  străini  în  Bucureşti,  politia  domniei   cale  şi  cu  cuviinţă  făcut  acest  aşezământ,  şi  pentru
           noastre,  în  venerabila  Mănăstire  a  Sfântului  Sava  *.   ca  să-şi  ia  dascălii  plata  mai  cu  lesnire,  ca  fără
           Pentru  acest  scop,  de  sigur  nu  era  destulă  vechea   purtare  de  grijă  să  poată  da  învăţăturile  uceni­
           şcoală  românească  şi  slavonească  dela  Sf.  Gheor-   cilor.  ..  m’am  milostivit  Domnia  mea  hotărînd
           ghe  *),  care  rămâne  să  pregătească  şi  mai  departe   printr’acest  cinstit  şi  bine  închipuit  hrisov  al  Dom­
           pe  viitorii  dieci  sau  logofeţi  din  cancelarii.  La   niei  mele,  ca  să  fie  S-ta  Mănăstire  Glavaciocul
           Şcoala  domnească  dela  Sf.  Sava  nu  putea  intra   în  pace  şi  iertată  de  toate  dajdiile  şi  orânduelile
           oricine:  cei  dintâi  elevi  erau  numai  nobili,  fii  de   Vistieriei  ce  dau  alte  mănăstiri,  încât  de  nimic
           boieri  *),  precum  se  citează  între  cei  dela  începu­  să  nu  fie  supărată.  Şi  orânduim  vrednic  acestei
           turile  şcoalei,  însuşi  Iordache  Cantacuzin,  fiul  dom­  purtări  de  grijă  iarăş  pe  P.  S.  Părintele  Mitropo­
           nitorului,  şi  Matei  Creţulescu,  unchiul  lui;  se  adău­  litul  Ţării  Chir  Grigorie..  să  împartă  pe  fieşcare
           gau  şi  tinerii  trimişi  aici  la  studii  de  Patriarhul   lună simbriile dascălilor ».
           Constantinopolului.  De  bună  seamă,  această  şcoală   Ştefan  Racoviţă  Vodă  adauge  pentru  întreţinerea
           superioară  ar  fi  avut  cu  totul  altă  menire  şi  ar   şcoalei  şi  veniturile  Mst.  Tuturor  Sfinţilor  şi  ale
           fi  dat  alte  rezultate,  dacă  n’ar  fi  urmat  imediat   Mst.  Dealului,  iar  Alexandru  Sc.  Ghica  (1767)
           veacul  de  totală  înnăbuşire  a  vieţii  noastre  na­  porunceşte  Mitropolitului  şi  boierilor  din  divan
           ţionale prin Stăpânirea Fanarioţilor.            să  meargă  «la  şcoală  la  S-tul  Sava  şi  de  vreme
             Sub  cei  dintâi  domni  fanarioţi,  şcoala  dela  Sf.   ce  plata  dascălilor  se  dă  deplin  »  să  cerceteze  «de
           Sava  trăeşte  fără  vreo  marcată  manifestare;  numai   pun  silinţă  dascălii  spre  procopseala  celor  ce  nă-
           unii  din  ei  îi  dau  atenţiune,  când  e  vorba  de  o   zuesc  la  învăţătură».  Ia  măsuri  ca  toţi  şcolarii
           scădere  vădită  ce  se  constata  în  mersul  ei.  Această   săraci  «să  se  orânduiască  la  câte  o  mănăstire  a-i
           slăbire  a  entuziasmului  se  datora  mai  ales  acţiunii   hrăni» *).
           negative  a  vechilor  boieri  români,  cari  nu-şi  mai   Reforma  lui  Alexandru  Ipsilante  este  cea  mai
           trimeteau  copiii  la  şcoala  grecească;  aceştia  luau   însemnată  încercare  de  organizare  a  învăţămân­
           direct  drumul  Apusului,  în  Italia  şi  în  Franţa.  Astfel   tului  din  epoca  fanariotă.  Voia  să  ducă  şcoala
           Constantin Mavrocordat (în 1746) este nevoit a întări   «  la  starea  cea  mai  bună  care  poate  fi,  cu  dascăli
           printr'o  anafora  învăţământul  în  limba  grecească,   buni  şi  ucenici  mulţi,  cari  prin  silinţa  dascălilor
           iar  Grigorie  Ghica  (1749)  institue  purtător  de  grijă   să  se  procopsească,  atât  feciorii  de  boieri  cât  şi
           a  şcoalelor  pe  Mitropolitul  Neofit,  fixând  «das­  alţii  de  mai  jos».  Organizând  administraţia  pu­
           călului întâi al învăţăturilor filosoficeşti simbrie  blică  prin  Obşteasca  Epitropie  îi  dă  în  grijă  ca  în­
                                                            dată  să  se  ocupe  de  clădirea  şcoalei  dela  Sf.  Sava:
             *) Hurtnuzaki, XIV. 1.394 şt 760.              să  i  se  facă  planul  şi  după  ce  i  se  va  arăta  «  să
             *)  G.  Nedioglu,  Cea  mai  veche  şcoală  romanească.  Bucureşti,   se gătească felurimile cele trebuincioase pentru
           1913.
             *) N. Iorga, o. c. ibidem.                      *) Urechu, Istoria şcoalelor, IV, 35, 45, 47, 53.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11