Page 9 - 1933-07

392 B O A B E D E G R Â U

Se vede că această stare nu ţine mult, căci cu­ învăţătura, iar la vechea şcoală de româneşte şi
rând şcoala trece prin grele încercări. Numeroase slavoneşte dela Sf. Gheorghe să se adauge un al
intrigi pornesc chiar din sânul dascălilor greci. treilea dascăl, care să predea, dimineaţa aritme­
Se provoacă un mare scandal: Neofit Duca e bătut tica şi geometria, dar după amiază să facă măsu­
de un elev, aşa de rău, încât e nevoit să zacă la rători de pământ cu elevii in jurul Bucureştilor.
pat mai multă vreme. Zadarnic dascălul se plânge De sigur că pentru acest al treilea dascăl, eforii
la Patriarhie şi domnitorului, căci spiritele nu se aveau în vedere pe « inginerul * Gheorghe Lazăr.
liniştesc. Având de luptat acum tot mai mult şi La 15 Decemvrie, Vodă Caragea întăreşte propu­
cu indiferenţa boierimii româneşti, Duca demi­ nerea boierilor. Dar şcoala, aşa cum se proiec­
sionează în Ianuarie 1818. Se încearcă o nouă tase, nu putea mulţumi nici pe boieri şi nici mai
îndreptare a lucrurilor şi la 9 Febr. 1818 se re­ ales pe Lazăr, ai cărui elevi ar fi trebuit să de­
deschid cursurile prin cuvântarea noului «proto- pună examen la şcoala grecească înaintea dască­
didascal * Veniamin din Lesbos. Curând, în urma lilor de acolo. Curând, şcoala românească de sine
raportului Banului Brâncoveanu se dă la iveală stătătoare se impune.
nu numai lipsa de capacitate a lui Veniamin, care Anaforaua Eforiei din 6 Martie 1818 este ade­
a înşelat toate aşteptările, dar şi purtarea lui ne­ văratul act de întemeiere a şcoalei naţionale dela
demnă e arătată ca o pricină a tuturor neorân- Sf. Sava ').
duelilor. Ca urmare, Veniamin e alungat din ţară
în Octomvrie 1818 *). Nici ceilalţi dascăli nu mai * Prea înălţate Doamne, După laminata porunca Măriei Tale
pot ţinea cursurile. La chemarea lor, nu mai răs­ ce s’a dat la anaforaua dumnealor boierilor orânduiţi a face
pundeau nici şcolarii; aceştia fugiră să asculte pe alegerea dascălilor încă dela 15 ale trecutei luni Decemvrie cu
Gheorghe Lazăr, la Sf. Sava. Şcoala grecească ră­ leatul 1817, prin care am fost rugat pe înălţimea ta, ca pe lângă
masă în localul dela Schitu Măgureanu, cu cel celelalte să i se dea voie să întocmească şcoala românească cu
din urmă al ei director, Dimitrie Ştefanopolitul dascăli iscusiţi şi epistimoniki (de ştiinţe) spre a se putea înde­
(şi dascălii Commita, Canela şi Vardala), abia mai letnici şi această învăţătură, atât la cele bisericeşti, cât şi la
dă semne de vieaţă, până în Martie 1821, când cele filosoficeşti, precum au şi celelalte limbi, la care următori
îşi încetează pentru totdeauna orice activitate. aflându-ne, n’am încetat cercetând, ca să găsim pe vreunii din
dascălii români cari să aibă această ştiinţă şi să poată învăţa
pre ucenici chiar In limba noastră cea românească şi altul mai
IL ŞCOALA NAŢIONALĂ destoinic n’am putut găsi fără pe un Lazir, inginer, ce a venit
1. Epoca lui Gheorghe Lazăr şi a lui Eliad acum de curând din părţile Transilvaniei, aici Intr’acest pământ,
(1818—1830). pe carele mai întâi l-am cercat ca să vedem la cari învăţături
Un puternic «duh naţional * cuprinsese boie­ poate fi destoinic a le învăţa, şi măcar că numitul dede făgăduială
rimea românească dela începutul veacului al că la orice meşteşug filosoficesc este destoinic, dar mai intâi zice
XDC-lea. Dreptul la vieaţă al limbii româ­ ca să le tălmăcească din limba latinească pe cea românească şi
neşti se impunea tot mai mult şi acum trebuia apoi să le poradosească ucenicilor; ci fiindcă acum mai întâi
să cucerească şi şcoala. Printr’o «binecuvântată neavând nici ucenici destoinici de aceste meşteşuguri, am chibzuit
întâmplare * trăia, de câtăva vreme, din 1816, ca deocamdată să se orânduiască numitul dascăl a paradosi
printre boierii bucureşteni, ca profesor particular aritmetica cu geografia istoricească pe harţe şi apoi geometria
al copiilor lor, fugit din Ardeal, eroul purtător teoretică şi geometria practică, dimpreună cu geomesia practică,
al celui mai aprig suflet românesc, mândru şi cu care intrând In tocmeală s'a mulţumit pe an cu taleri 3500
dârz, care prin vorba şi prin cultura lui, se afirma fără să i se mai dea altcevaş pentru ale mâncării sau altele, i taleri
ca dascălul providenţial al neamului: Acesta era 1200 unui popă Pavel, ce-l cere numitul, ajutor pe lângă dânsul,
Gheorghe Lazăr. In marea lui voinţă de a-şi rea­ la ale gramaticii. Şi fiindcă această şcoală am găsit cu cale să
liza gândul, a prins alături de el pe boierii ro­ se aşeze In Mănăstirea Sf. Sava, In nişte odăi ce sunt la altarul
mâni din Eforie, cari devin înşişi cei mai buni bisericii, unde a fost mai ’nainte şcoală elinească, in care odăi
susţinători ai învăţământului naţional *). Prin ana- fiindcă se află nişte carălaşi nemţi, cu ordinul egumenului mănă­
foraua din 10 Decemvrie 1817 eforii cer să se stirii, care fund supuse şi la oarecare stricăciune, rugăm pe
orânduiască învăţători români in toate oraşele din înălţimea Ta, ca despre o parte să se dea luminată poruncă a
cele 12 judeţe; şcolarii cei buni puteau veni la înălţimii Tale, mai întâi a se pane această învăţătură In lucrare,
Şcoala cea mare din Bucureşti ca să-şi termine făcându-se şi Intr’adins pitacul Măriei Tale, către egumenul
mănăstirii a scoate pe acei Nemţi din aceste odăi şi apoi să avem
luminată poruncă ca mai In vreme să putem pune a le meremetisi
') N. Bincscu, o. c., 15 sq.
spre a aşeza şi a pune la orânduială această şcoală românească.
*) N. Iorga, Cel dintâiu învăţător de ideal naţional, Gheorghe
1818, Martie 6. (Semnaţi): Nectarie Mitropolit, Gr. Ghica,
Lazăr, Buc., 1916.
Const. Bălăceanu, Alexandru Mavrocordat, lordache Go-
G. Bogdan-Duici şi G. Popa-Lmeanu, Vieaţa ţi opera lui
lescu *.
Gheorghe Lazăr, Buc., 1924.
G. Bogdan-Duicâ, Gheorghe Lazăr, Buc., 1924-
I. Georgescu, Gheorghe Lazăr, Sibiiu 1923. *> Urechia, o. c., IV, 198.