Page 7 - 1933-07

ŞTEEAN POP: COLEGIUL NATIONAL SF. SAVA 389

material*. Clădirea începută pe un plan mare, Epitropia supraveghia bunul mers al şcoalei. Doi
cuprinzând vreo 60 de camere pentru şcoală, in­ intendenţi sau administratori vor îngriji de hrană
ternat şi locuinţele profesorilor, a fost gata în 1779 '). şi îmbrăcăminte, dând socoteală epitropilor. Se
In Ianuarie 1776 Alex. Ipsilante dă hrisovul reglementa întreaga activitate a internilor:
său, care este un preţios document, nu numai prin « Peste fiecare clasă va fi un efor sau pedagog,
amănuntele reformei, cât mai ales prin deosebitul bărbat modest şi serios*.. Dimineaţa scularea la
simţ pedagogic ce-1 caracterizează. Se prevăd la ora fixată, mersul la biserică şi înapoierea în salcie
Sf. Sava, 9 profesori (în loc de 2 câţi aflase la de meditaţie, unde fiecare ceteşte în parte până
venirea lui): 2 specialişti pentru cele gramaticale, la începerea lecţiilor. Apoi elevii « studiind şi con­
2 pentru matematice (aritmetică, geometrie, astro­ vorbind între ei, să meargă la masa de obşte.
nomie), din aceştia unul va preda şi istoria, 1 de Iar după masă, elevii fiecărei clase, adunându-se
ştiinţele naturale, 1 de teologie şi 3 de limbile cu pedagogul lor să vorbească între sine ori să
latină, franceză şi italiană. facă un exerciţiu serios de întrebare în curs de
învăţământul era întocmit pe 4 clase sau ci­ un ceas şi apoi să mediteze fiecare în particular
cluri de câte 3 ani: 1. Un învăţământ elementar
(primar) şi numai la carte, cetire şi gramatică gre­
cească, pe urmă «vor începe şi cu limba lati­
nească *. 2. Un fel de gimnaziu inferior, în care
elevii « să aibă destulă cunoştinţă de limbile greacă
şi latină, dându-li-se de învăţat pe cei mai în­
semnaţi din autorii acestor limbi».
După încheierea acestor şase ani, urma: 3. Un
gimnaziu superior: dimineaţa poetica şi retorica,
cu teme de limba elină şi latină, şi studiul moralei
lui Aristotel, iar după amiază limba franceză sau
italiană. 4. Ciclul studiilor superioare (universitare)
iar de trei ani, cu aritmetică şi geometrie, istorie
şi geografie, filoiofia cu fizica şi astronomia, şi
limbi modeme. Se prevedea in special că matema­
ticele şi alte ştiinţe, dacă profesorul respectiv nu
cunoştea bine limba grecească, se puteau preda
într’o altă limbă: latinească, franţuzească sau ita­
lienească, adică «în aceea pe care o cunoaşte mai
bine ». Prin aceasta Ipsilante voia să creeze o şcoală
aşa ca «cei ce se vor învrednici de apele ei să
nu mai fie siliţi a căuta setoşi alt izvor ».
Internatul adăpostea 75 de bursieri, copii privi­
legiaţi, dar « lipsiţi şi săraci» întreţinuţi de şcoală. Gheorghe Lazir
Se primeau şi elevi cu plată, solvenţi, pentru cei 1879 — 1823
cu dare de mână. Li se da casă, masă şi toate cele Portret La Colegiul National
trebuitoare, precum şi îmbrăcăminte « la fel pentru
toţi * (uniformă), de două ori pe an. Şcolarii in­ până la vremea ascultării ştiinţelor, când adunân­
terni nu vor fi mai mici de 7 ani, nici prea înain­ du-se iarăşi, să asculte pe dascălii lor. Iar în Du­
taţi în vârstă, « mai moi şi mai înceţi > fiind în mineci şi sărbători.. să mediteze asupra ştiinţelor
stare « să slăbească râvna celorlalţi *.« Să fie « nobili * pe cari le-au învăţat *... • Dar în acele zile, ori
adică fii de boieri ce se zic mazili, ori străini să­ şi în mijlocul săptămânii, odată sau de două ori
raci şi nu ţărani, cărora li s’au dat lucrul pămân­ să iasă, cu supraveghetorul lor, ba chiar uneori
tului şi păstoria, şi li se cuvine grija de acel lucru şi cu dascălul lor, la unele locuri de aproape,
al pământului şi de acea creştere a vitelor. Iar pentru exerciţii corporale» .. După dna comună
copiii negustorilor şi meşterilor, dacă vreunii din ♦ care trebue să fie simplă *, ♦ trecând un ceas,
ei o doresc, fiind instruiţi numai la gramatică, în care nu trebue să vorbească în deşert, d lu­
să se scoată apoi din şcoală şi să meargă fiecare cruri serioase, să se adune cu toţii în sf. biserică
la meşteşuguri, pe cari le vor alege părinţii lor, şi rugându-se împreună, să meargă fiecare la lă-
cătând la puterea lor trupească»*). cuinţele sale şi să se odihnească în pat, ori de
Pentru aceşti interni privilegiaţi, ultimul ciclu, vrea să doarmă, ori ba. Iar acestea toate să le facă
cel superior, putea fi făcut numai în doi ani. la ceasuri anumite, cu clopot. Iar cine vrea, poate
să mediteze în pat, o luminare şi două candele
') N. Iorga, o. c., 104; Urechia, o. c., I, 38, IV, 54. fiind aprinse în fiecare casă (cameră) toată noaptea.
*) N. Iorga, o. c., 105, 107; Urechia, o. e., IV, 67 sq. Şi asupra tuturor acestor lucruri să supravegheze