Page 2 - Bunul_Econom_1900_12
P. 2
Pag. 2 - V ____ _ B U N U L E C O N O M Nr. 12
Urmează deci, că în asămănare cu lele pentru lăptărit şi 21 la şcoalele A întona aici însemnătatea, mer
numărul Românilor din ţară, din 2784 pentru gornici. sul şi isprăvile exposiţiilor de poame,
este a reîmprospăta spusele ziarelor
şcolari ar trebui să fie jgo Români, şi Ce ne dovedesc toate aceste cifre
nu'abia — 72! si date ? : din toamna trecută, când cu eXposiţia
noastră de poame atât de isbutitâ, —
Si aceste cifre ne arată trist, cât Vedem din ele, că în ţara noastră adevărată exposiţie-boboc, ca şi care
suntem de rămaşi îndărăt pe acest te se află multe şcoale şi întocmiri. pen nicăiri mai mândră, mai ademenitoare.
ren, care este altfel aproape singura tru a putea câştiga cunoştinţe econo Ceea-ce nu ştiu să fi îndegetat ziarele,
noastră ocupaţie. mice temeinice. este că această exposiţie a căşunat din
seamă afară multa trudă şi umblete şi
Va trebui deci mult şi bine lucrat
Fiind însă aceste şcoale aşezate alte jertfe. Ea a fost cercetată între
pentru a îndrepta starea aceasta nefa
anume în ţinuturi curat ungureşti şi alţii de peste 1200 şcolari, mari şi mici,
vorabilă pentru noi.
limba de propunere fiind aproape în’ în frunte cu învăţătorii sau profesorii
In cele următoare voiu arăta nu toate cea maghiară, Românii, şi îndeo şi direetorii lor. Poveţe şi lămuriri, adese
mărul. caracterul şi locul şcoalelor eco sebi ţeranul român, nu se poate folosi pe larg şi în faţa a sute de inşi, s’au
ţinut aproape lanţ, zile dearândul. Şco
nomice din ţară. de binefacerile lor. Astfel se înţelege
larii şi cari i-au povăţuit scutiţi au fost
I. Şcoale superioare. numărul mic al şcolarilor români dela de plata intrării şi totuşi ne-am ales-
Şcoale economice mai înalte sunt: aceste şcoale. din exposiţie cu un venit curat de
Academia pentru silvicultori în Selmecz, Este deci o lipsă foarte simţită se peste 100 fl. Celelalte 2 exposiţii, cu-
prinzend şi ele poame, struguri şi de
Şcoala superioară pentru veterinari în se gândească şi oamenii noştri chemaţi
rivatele lor, s’au fost ţinut una în Să-
Budapesta, Academia agronomică în la înfiinţarea de şcoale economice româ
lişte şi alta în Sebeşul-săsesc Tustrele
M.-Ovâr, Şcoalele agronomice superioare neşti, fie chiar cât de modeste la început, j au îmbiat ocasiuni binevenite de a îm-
din Dobriţin, Kassa, Keszthely şi K - Numai prin întemeierea acestor fel j pintena pe unii şi pe alţii la o cultură
Mănăstur. de-şcoale vom putea cu noroc deprinde j cât mai răspândită şi înţeleaptă a po
milor de soiu ales, scoţend între altele
In anul 1898 aceste şcoale au fost şi poporul nostru la o economie mai
cercetate de 6 Români şi anume la cea raţională şi numai aşa vom putea sus la iveală eată ce:
In comunele noastre, cu puţine
pentru veterinari au fost 2, ear’ la K.- ţinea concurenţa puternică, ce zi de zi abateri, pomii isbutesc şi dau roade
Mănăstur 4 Români. ni-se pregăteşte pe terenul economic. adese îmbelşugate. Şi totuşi, puţini,
foarte puţini din ai noştri, se pot lăuda
11. Şcoale agronomice. Ear’ până vom avea şcoale pro
cu pometuri întinse şi aevea bine în
a) susţinute de stat: s’au aflat în prii româneşti, Reuniunile noastre eco
grijite Cu atât mai număroşi sunt, cari
Ada, Geoagiu, Ciacova, Dobriţin, Iiod- nomice şi Asociaţiunile culturale, ce le
lasă pomi şi grădini în grija sorţii. Pe
mezo-Vasârhely, Jâszbereny, Kecskemet, avem, se îngrijască din tot adinsul a când în alte ţări ştiu oamenii să facă
Lugoj, Pipa, Sânt-Imre, Rima-Szombat, pune la îndemână poporului scrieri eco câştiguri însemnate din poamele multe
Szt.-Miklos. nomice,, întocmite la înţelesul lui şi amă- şi bune ce prăsesc, economii noştri
adese le cumpără dela precupeţii străini
b) Comunale şi private: în Bekes- surate trebuinţelor lui, ear’ inteliginţa
cu bani scumpi. Pe când Nemţii şi alte
Ciaba, Bistriţii, Feldioara, Mediaş, Sza- noastră se stărue cu toată ocasiunea a
popoare ştiu să scoată din poame vi
badka, Sibiiu şi Csâkvâr. lăţi în popor cărţile şi foile noastre nuri din greu, lictaruri şi c. 1., mulţi
In aceste şcoale au fost în anul economice. din ai noştri fac »mere-pere«, adecă
1898 cu totul 24 Români. Ear’ cei-ce doresc a studia mai de aruncă poamele la rîmători sau le vând
parte dintre tinerii noştri, se nu rîv- pe mai nimica sau le lasă de să strică,
III. Şcoale pentru vinţeleri neştiind cum ar trebui culese şi păs
nească toţi la domnie, adeseori rău plă
şi viierit. trate, pe când aiurea se folosesc până
tită, ci să cerceteze în număr mai mare
Erau în Balaton-Fiired, Eger, Dio- şi miezuinile, rozoarele şi alte bucăţele
şcoalele înalte de economie, pentru-că
szeg, Mini:, Muncaci, Aiud^ Pecs, Po- de pământ aproape sterp, grădinile
astfel şi lor şi neamului, mai mult bine noastre, nu arareori întinse cât cuprind
jon, Szegszărd, Gyork, Tapolcza, Tar-
vor face. ochii, de câte-ori nu servesc ca adăpost
czal, Budapesta.
. D r. I. M ihu şi cuib pentru burueni, murdării şi tufe
Acestea au fost cercetate de 8 netrebnice!
Români. Adevărat că pe alocarea întâlnim
IV . Şcoale speciale. R e u n i u n i E c o n o m i c e grădini, cari gem aşa zicând sub po
vara pomilor, cari însă nu aduc mai
Şcoale populare economice au fost nici un venit, fiind-că economii noştri
în Gyergyo,, Halml, c'aj6-G6mor, Pecica. Lămuriri la conducerea Reuniu nu-i ştiu cultiva. Pomii fiind adese prea
nilor econom ice,
Pentru lâptărit în Sârvâr, N.-Sze- îndesuiţi şi deci neavând lumină de
cseny, Muncaci, Tapio. V. ajuns nici hrană şi nici loc, în care
să-’şi întindă rădăcinile şi crengile, ei
Pentru gornici de păduri în Gor- Stârniri pentru pomărit.
să istovesc şi capătă boale, dând ast
geny-St.-Imru, Kirâlyhalma, Lipto-Ujvâr In scopul de a înainta pomăritul, fel poame mărunte şi rareori. Şi de câte
şi Vadâszerdo (corn. Timişoara). cârmacii Reuniunii noastre au ţinut se ori nu vedem lighioane de omide des-
Pentru grădinărit în Budapesta şi aplice felurite mijloace şi îndeosebi: golind pomii de frunze şi de mlădiţe
exposiţii de poame, cursuri de altoit, chiar. Un alt neajuns este, că economii
Istvântelek.
sădirea de pomi în grădinile membrilor, noştri mare minune să-’i vezi gunoind şi
La aceste şcoale au fost înscrişi în
împărţirea de surcei şi pădureţi, şi, se apoi şăpând pământul dintre pomi,
anul 1898 j>y Români, şi anume 11 la înţelege, poveţe şi lămuriri, prin graiu tăind cu îngrijire crengile uscate şi de
şcoalele populare economice, 2 la şcoa- viu şi în scris. prisos, curăţând scoarţa moartă şi c. 1.
