Page 7 - Bunul_Econom_1900_12
P. 7

Societatea  pentru  valorisarea  poamelor,   Carne  de  vită,  1  klgram  cu  .  .  36—40 cr.  —  Pisică,  cum  să  se  cheme...
        ce  să constitui:  la  Deva,  pai b Ii că  un apel căt.ră   »   »  porc.  »   >   cu  ,  .  44^-52 cr.  —  As!  Păcat  nepoate  că  ai  prăpădit
        locuitorii  comitatului.  II  vom  da  în  numărul   Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  .  .  .  50—52 cr.  atâţia amar de ani!  asta se chiamă  sgărietoare.
        viitor  şi  noi.                                                                            —  Dar’  ăsta  cum  se  chiamă?  arătân-
                                                   Ouă,  5  cu  .  .  .   .  . . .   . . . .  10  cr.
                                                                                               du-’i  focul.
                Calea  îmbogăţirii.                                                                 —  Foc,  cum  să  se  cheme?...
                                                            M ulţumită  publică.                    —-Aş!  ăsta  se  cheamă  mângăere.
             „Foaia  Poporului”  din  Sibiiu,  scrie  în                                            —  Dar’  ăsta  ce  nume  are?  arătându-i
                                                        Cu  ocasiunea  concertului  arangiat  de
        numărul  seu  de  Duminecă  următoarele  des­                                          o  şiră  de  grâu.
                                                    • Reuniunea  română  de  cântări  din  Orăştie»   —  Grâu,  ce  nume  să  aibă ?
        pre  articolul  «Duhul  Cruţării»  apărut  în  nu­
                                                   la  12/24  Februar  a.  c.  a  incurs  suma  de   —  Aş!  ăsta  e  rodul  pământului.
        mărul  nostru  9:                          289  cor.  30  fii.  plus  2  cor.  52  fii.  rămaşi   —  Dar’  asta  ce  este?  arătându-i  apa.
             • Fruntaşul  scriitor  poporal  dl  loan   dela  colinda  coriştilor.                  —  Apă,  ce  să  fie?,..
        Moţa,  preot  şi  redactorul  foii  „ Bunul  Eco­  Din  această  sumă,  după  detragerea    —  Giaba  îmi  perd  vremea  văd  că  ai
       nom“  din  Oră^tie,  face  în  numerul  mai  nou   speselor  în  sumă  de  131  cor.  80  fii.  resultă   uitat  limba  părinţilor,  asta  e  stingetoarea.
                                                                                                    Toţi  riseră  de  făcură  haz  de  şiretenia
        al  acestei  foi  o  propunere  prea  folositoare.  un  venit  curat  de  160  cor.  2  fii.  bătrânului,  şi-’şi  dădeau  ghionţi  că-1  înfun­
             • Dupâ-ce  dl  Moţa  spune  cum  în  alte   Această  sumă  se  va  depune  la  bancă   dase  pe  boer.
        ţări  să  nisuesc  oamenii  se  înveţe  pe  copii   şi  va  servi  ca  basă  la  înfiinţarea  fondului   Doctorul,  om  înţelept,  nu  se  supără  de
        de  mici  se  cruţe  şi  să-’şi  adune  avere,  dă   reuniunii.                        loc, ci  rîse  şi  el  de-a  valma  cu  ceialalţi,  dar’
       sfatul  ca  şi  noi  Românii  se  luăm  pilda  bună   Cu  suprasolviri  au  binevoit  a  contribui   îşi  făgădui  în  sine  că^-şi  va  îăsbuna.  După-ce
        şi  se  dedâm  pe  copiii  şi  pe  tinerii  noştri  se   următorii  P.  T.  Domni:     plecară toţi  pe la  casele  lor  şi se  linişti  toată
       cruţe  şi  să  se  împrietenască  eu  aşezarea  su­  Adam  Roşu  1  cor.,  A.  Lupşor  40  fii.,   lumea,  doctorul  se  sculă,  prinse  o  pisică,  îi
                                                                                               legă  de  coadă  o  cârpă  unsă  cu  gaz  şi  merse
        melor  întrccetoare  la  bănci  şi  la  casse  de   Ios.  Dumitru  1  cor.  40 fii.,  N.  Roman  2  cor.,   apoi  la  casa  bătrânului  mucalit,  dete  foc câr­
        păstrare.  Eată  cum  ne  învăţă  dl  Moţa.  Ios.  Heius  1  cor.  20  fii-,  I. Stefanescu  50  fii.,   pei  dela  coada  pisicei  şi-i  dădu  drumul  în
             Şi  reproduce  aci  din  articlul  nostru   Const.  Olariu  50  fii.,  N.  Tanasă  60  fii.,  Dr.   şira  cu  grâu,  apoi  aleargă  la  fereasta  odăii
        partea  cu  propunerea,  apoi  încheie:    A.  Muntean  10  cor.,  N.  Voina  20  fii.,  R.'   unde  dormea  bătrânul  şi  începu  a  striga:
             • N’avem  vorbe  deajuns  ca  se  îndem­  Nicoară  1  cor.  20 fii.,  Schuller  Moritz  2  cor.,   • Scoală  iute  moşule,  căci  sgăriitoarea
                                                                                               cu  mangăerca  în  coadă  a  întrat  în  rodul
        năm  poporul  nostru  să  primească  sfaturile   A.  Dubleş  2  cor,.  Ilie  Popoviciu  2  cor.,  Ioan  !   pământului,  de  nu  sai  cu  stingetoarea  s’a
        spuse  mai  sus,  cu  atât  mai  mult,  cu  cât  nu­  Mihaiu  4  cor.,  X.  10  fii.  şi dl  Ioan  Vulcu  un  j  sfirşit  cu  rodul  pămentului.
        mai ajunşi  la  bunăstare  putem  să  ajungem la   butoiu  de  bere  pe  seama  coriştilor.   j  Unchiaşul  buimăcit  de  somn  şi  neînţe-
       gloria  naţională.»                              In  numele  reuniunii  îmi  ţin  de  plăcută  j   legend  ce-i  spunea,  întârzie  a  esi  afară,  ear’
                                                                                               când  mai  apoi  e i,  şi  văzu  că  grâul  prinsese
                                                   datorinţă  a  aduce  şi  pe  calea  aceasta  cele
           P R E Ţ U L   B U C A T E L O R         mai  călduroase  mulţumite,  atât  P. St.  Domni,   foc,  începu  să  certe  pe  doctor  că  de  ce  nu
                   9                                                                           i-a  vorbit  ia  înţeles,  româneşte.
                                                   cari  ne-nu  onorat  concertul  cu  presenţa,  cât
                   P iaţa  d in   Bla.y.                                                            • Apoi,  nu  mi-at  spus  d-ta  că  aşa  se
                                                   şi  acelora,  cari  prin  suprasolviri  au  contri­
                  —  la  22  Martie  st.  n.  —                                                vorbeşte  româneşte,  de  ce  te  superi?.. «
                                                   buit  la  bunul  succes  al  concertului.        Lumea  care  se  adunase  stinse  focul,
       Grâu  frumos,  ferd. de 20 lit. cu  1.05—1.15 cr.
                                                        O răştie,  2  Martie  1900.            nu  arsese  decât  câţi-va  snopi,  dar’  unchiaşul
       Orz,  ferdela  cu  .  .....................  -9 0 cr.                                   nu  mai  făcu  glume  cu  aceste  cuvinte.
       Ovăs,  ferdela  c i l......................... 40--55 cr.              loan  Branga,
                                                                                dirigent.
       Cucuruz  ferd.  cu  .  .  .  .  .  . .  70--8 0 cr.
       Fasole  ferd.  c u ......................... 90—1T5 cr.  M u l ţ u m i t ă .
                                                                      >
       Cartofi  (grumpile)  ferdela  cu  . .  35--45 cr.  La  producţiunea  din  11  Februarie  a.  c.    m r   a v i 8 .  - w
       Mere,  ferdela  cu   . . . . . .  80—110 cr.  ce  s'a  ţinut  în şcoala  noastră,  au incurs  peste   M em bri  R euniunii  economice  din   loc
       Nuci,  ferdela  c u .....................1 .20—1-40 cr.  tot  22  fl.  20  cr.,  din  cari  s’au  substras  toate   pot p rim i dela  Reuniune  (fr a p a  de  m u ş c h i
                                                   spesele  cu  19  fl.  20  cr.,  a  rămas  un  venit   şi  g h ild u l  de  f e n a ţe   pentru  a -’şi  gra p a
       Carne  de  vită,  1 klgram  cu  .  .  .  40 cr.  curat  de  2  fl.                      ţelinile.
          „   „  fiore,  •   »   »  •  •  .  48 cr.     Au  suprasolvit  dnii:  Ioan  Roşu,  not.
       Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  .  .  .  52 cr.  2  fl.  70  cr.,  Szâsz  Pâl,  not.  în  Vaidei  1  fl.   =   La  comitetul Reuniunii  se  află  de­
          »    sventată  1  »  cu  .  .   .  64 cr.  ?o  cr.,  Dionise  Bobei,  preot  în  Petreni  1  fl.,   puşi  6oo  de  surcei  de  altoit,  anume  surcei
       Brânza  nouă  1  k'g.  cu  . . .   . .  56--60 cr.  George  Chita,  înv.  în  Spini  40  cr.,  Ioan   de  meri  de  cele  mai  nobile  soiuri.  Membri
                                                                                               mai apropiaţi pot cere  şi li să  vor  da gratuit
          »   burduf  cu  .....................  .  56--60 cr.  Avram,  preot  în  Spini  40  cr.,  Mihail  Suciu   până  vor  ajunge.  La  dorinţă  mai  putem
                                                   din  Pricaz  20  cr.  şi  Gruia  Farkas,  înv.  în
       Ouă  7  cil  .  .  .  .....................  .  10 cr.  Turdaş  20  cr.,  pentru-ce  şi  pe  această  cale
       Pui  de  găină,  mici  părechea  cu .  35--45 cr.  le  aduc  cea  mai  mare  mulţumită.  câştiga  încă.
                                                                                                    —  Cei-ce  s’au  înscris  pentru  sem înţă
                   P ia ţa  din   Ilia.                 T u rd a ş,  10  Martie  st.  n.  1900.  de  trifoiu,  se  vie  se  şi-o  ridice  în   tim p   de-o
                 —  Ia  25  Martie  n.  1900. —         In  numele  comitetului  arangiator
                                                                                              săptămână,  cel  m ult  două,  căci  altfel  se  dis­
       Grâu  frumos  ferd.  de 20  1.  .  . .  1  fl. 06 cr.                Adam  Theodor,    pune  asu pra  ei pen tru   alţii.
       Ovăs,  ferdela c u ......................... .  40--50 cr.               paroch.
       Cucuruz,  ferdela  c u .................  .  80 cr.
       Fasolea,  ferdela cu  . . . . . .  .  78 cr.                                                 Un  car  cu  osii  de  fer,  în  stare
       Cartofi  (grumgene),  ferdela  cu,. .30--40 cr.
       Mere,  ferdela  cu  .  .  .  .  .  .  . .  1 fl.— cr.  Ci  că  a  fost  odată  un  fiiu  de  ţăran  i   bună,  si  mai  multe  lanţuri  de  car.
       Carne  de  vită,  1  klgram  cu  .  .  .  44 cr.  care  a  învăţat  carte  multă,  atât  în ţara  noas­  se află de  vânzare  la un  proprietar din  loc.
          »   »  porc,  1   »   cu  .  .  .  48 cr.  tră  cât  şi  prin  străinătăţi.  El  învăţase  medi­
       Slănină  proaspetă  1  kl.  cu     .  50 cr.  cina  şi  eşise  un  doctor  de  frunte  Odată  se   D o rito rii a  cum pera, a  se adresa
       Slănină  svăntată  1  kigrm  cu  .  .60 cn  duse  să-şi  vadă  părinţii  în  satul  seu.  Seara   la   a d m in istra ţia  fo ii.
       Oue,  7  cu  .  . . .   .  .  .  .  .  .  10 ci\  se  adunară  toate  rudele  se  vadă  pe  boerul
                                                   ce  eşise  din  satul  lor.  O  rudă  mai  depărtată,
                  P ia ţa  din  Sibiiu
                                                   un  bătrân  deştept  şi  mucalit  de  felul  lui,   C om itetul  de  redacţie:
                —  la  28  Marţie  st.  n.  1900. —  vrând  se  ia  puţin  la  vale  pe  doctor,  începu
       Grâu  ferdela  de  20  litre  cu  .  1 06—1.08. cr.  să  vorbească  cu  el.                  Preşedinte:  D r.  Io a n   M ih u .
       Cucuruz,  ferdela  cu  .  .  .  .  . .  70--80 cr.  —   Hei 1  nepoate, îi  fi  văzut  multe  prin  l   Membrii:  D r. St  Erdelţ/i,  Ioan   M ihaiu
                                                   cele  străinătăţi?                          D a n iil  D avid  şi  Constantin  B aicu.
       Oves,  ferdela  cu  .  .  ..  .  .  ,. .  44--46 cr.
                                                        —  Multe,  moşule  dragă.
       Otz  ferdela  cu  ..................... .... .75--80 cr.  —  Ia  se  vedem  nu  ţi-ai  uitat  cumva
       Fasolea,  ferdela  cu  .  .  .  .  . .7 0 - -80 cr.  limba?  şi  arătându-i  o  pisică!     Proprietar - ed ito r:  I oan  MiHAIU
       Măzăriche  ferd.  c u .................I- 20—: 1.30 cr.  —  Cum  se  -chiamă  asta,  ştii?  Redactor  respons.:  I oan  M oţa
   2   3   4   5   6   7   8