Page 5 - Bunul_Econom_1900_12

şi de şoareci, cari cu deosebire în tim­ La gimnasiul din Făgăraş, dda anul
Ş t i r i d e t o t f e l u l
pul iernii pricinuesc mult reu albinelor. şcolar viitor, se va propune şi limba română
ca studiu facultativ, Ceea-ce până acum nu era.
Ear’ ivindu-se vr’o scădere, în astfel de . A 7-a--prelegere economică se ţine mâne,
coşniţe uşor 'se poate îndrepta Duminecă la / Aprilie n., in comuna Şibişel. Legile politice-bisericeşti, îşi arată tris­
Stuparul bun lasă de cu toamnă har Dumineca viitoare a 8-a prelegere tele urmări mai ales printre Unguri. Se vede
(eu care se şi înehee seria îmcpută iarna
numai stupi cu matce tinere, bogaţi în asta din adunările lor bisericeşti, ţinute de
astaJ, ia l'nrdaş. curend. Episcopul reformat Bartok dela Cluj
albine şi cu miere din greu.
se p’ânge foarte de lipsa însufleţirii fiilor sei
In zile aevea frumoase şi căldu­ Starea să m ă n ă tu rilo r pe Ia IIia e pentru cariera preoţască: are peste 300 de
roase (cum anul acesta am avut în Fe­ bună, au iernat bine şi făgăduesc roadă bo­ sate în tare n’are pe cine aşeza de preoţi.
bruarie) albinele s’au lăsat se-’şi facă sbo- j gată. Nici gerul nici ploile n’au stricat, nu­ Şi scăderea asta se simte mai ales în timpul
rul de curăţire; cu cât mai de timpuriu mai pe locuri mai ridicate, s’au ivit şoarecii mai nou. O altă căpetenie. protestantă, An­
cari au rărit 'grâul. De altfel pe aci oamenii drei Gyorgy s’a plâns amar la Ugocia asu­
se face acest sbor, cu atât mai bine
samănă prea puţin grâu, iar’ secară aproape pra nepăsării credincioşilor peste tot pentru
pentru sănătatea albinelor.
de loc nu. Reu fac; grâul trebue să înceapă biserică, — mai ales de când legile nouă le-a
Deodată cu sborul de .curăţire tre- i a ocupa şi la poporul nostru mai mult loc deschis uşile de ieşire din biserică.
bue scoase murdăriile şi albinele moarte între bucatele cu care se hrăneşte.
de pe poliţă sau de pe fundul coşniţei. — Peste tot luată, starea sămănăturilor Toţi preoţii sunt scutiţi prin o circulară
Sbiceşte de umezală poliţa sau fundul este, în ţară, mulţumitoare. ministerială, de a face serviciul de juzi în
nouele «curţi cu juraţi» de pe lângă tribunale.
coşniţei. — La Kcteag, precum se scrie, holdele
Nu merge tot aşa de uşor la stupii j de toamnă au ieşit bine din iarnă, nutreţul
„D upă comasare". Sub acest titlu
din coşniţe cu păreţi subţiri neîmblojiţi, ţ vitelor are mare căutare şi vitele sunt foarte începem azi publicarea unui tractat mai
bine plătite. Preţul bucatelor e tot ca pe
în cari au putut întră cu înlesnire şoa­ lung asupra economiei ce trebue urmată de
aici, grâu de 20 cupe (30 litre) 1 fl. 60 cr.,
reci, în cari matca a fost betrână, ear’ ! plugari după comasare, aşa ca să aibă folos
secara, ovesul şi cucuruzul 1 fl. cu mult mai mare decât ar crede şi de la
albine şi miere puţină. In coşniţe fri­
— In România starea rapiţei rra foarte cât s’au aşteptat dela moşia veche. Dl preot
guroase albinele capetă uşor boalele:
bună, dar’ gerul zilelor din urmă ’i-a stricat din Lancrăm 1. Blaga ne-a pus lucrarea la
cufoarea şi putrezirea puilor. Matca
mult, în vre-o 3 judeţe. încolo se ţine bine. îndemână. E o prelucrare după o carte foarte
betrână a putut pieri peste iarnă, mie­ bună germană şi noi atragem toată atenţia
rea poate fi pe gătate şi albinele în i Sâmbăta viitoare s i va ţinea şedinţa cetitorilor noştri din comunele cu hotare co­
i
>
>
partea cea mai mare moarte de frig. i masate, asupra ei. Cuventul ei de ordine e:
lunară (pe Afrrilie) a comitetului Reu Vite în loc de bucate! Bucatele nu prea au
Aceste rele trebue aflate şi vindecate.
ni uni noastre economice. preţ, vitele aproape totdeauna: deci întocmi-
Spre acest shrşit e a se face cercetarea
ţi-ve moşia aşa ca să puteţi ţinea vite multe,
stupilor acum în Martie şi Aprilie.
P. S- S. Episcopul Popea, ales mem­ din care faci uşor bani! Şi dă sfaturile tre­
Cercetarea trebue se se facă ne­ bru al Academiei Române, se află la Bucu­ buincioase spre aceasta. Cei-ce vor urmări sfa­
greşit în zilele călduroase de primăvară. reşti (dimpreună cu P. C. Sa archimandritul turile şi vor purcede astfel, de bine le va fi!
Din pricina, că stupii nu se cercetează Filaret Musta), şt a fost primit în audienţă
în Martie şi Aprilie, mulţi pier din lipsa de M. Sa Regele Carol I., care s’a întreţinut f George Pogâny, fostul comite-suprem
cu venerabilul prelat bănăţean aproape 3ji (fişpan) al comitatului Hunedoarei, a încetat
de miere, din lipsa de matcă ş. a.
de oră. din vieaţă Sâmbăta trecută dimineaţa în Deva.
R omul Simu
III. Creapâ ghiaţa de pe rîuri, podul hâdului duşman,
Se dusese veste ’n lume că Zeiţa a plecat, Şi numai în fuga mare scapă oaste şi tiran.
Şi sosise vorba mare şi la > Codrul împărat. E bătut. — Codrul înviie, voia bună ţărmuri n’are
El zăcea legat în lanţuri şi de Crivăţ sdruncinat, Şi e plină lumea toată de rîs, glume şi cântare.
Când deodată tot poporul se iveşte înarmat. (Va urma.)
Epuri, vulpi, dihori şi ezuri, cerbi şi caprele de munte,
Urşii, lupii cu grămada, aduceau oştiri mărunte. R ÎS NE Î N C E T A T
Paserile toate ’n cârduri trimbiţau alarma ’n ţară In căutarea doctorilor dela spitalul Comte din Chicago, se
Si eşise din bâtfoage cea mai slăbânoagă fiară, află un bolnav rar în felul său. E un muncitor cu numele Mattas,
«înălţate împărate, este timpul se plecăm care rîde mereu, fără se se poată opri, şi care a rîs atât de mult,
»De tiranul fără suflet ţara noastră s’o scăpăm! încât şi-a perdut ştiinţa de sine, urmând cu toate acestea a rîde.
»Jos cu lanţul de robie, capul sus, duşmanul piară! Personalul spitalului nu înţelege nimic şi se întreabă ce a putut
«Moarte vrem, mai bine moarte, decât jugul de ocară! pricinui această veselie nesfîrşită la bolnav.
«Ne-a făcut destul duşmanul în neştire să trăim — Mattas se afla în mijlocul a lor săi, seara, când deodată
«Acum jos cu tirănia — silă nu mai suferim! a început să rîdă cu hohot. La început s’a crezut că aducerea
«Uite-aici, întreg poporul slugitor Măriei-Tale, aminte de oglumă îl face să rîdă, dar’ după ce trecu o jumătate
«înarmat până la creştet, năvăleşte deal şi vale! de oră şi Mattas nu încetă de a rîde, nevasta sa se nelinişti şi dete
«Nu vrem ca stăpâna mândră, fata Soarelui, să vie de ştire vecinilor. Aceştia natural, n’au putut face nimic. A fost
«Să ne afle ’n astă stare de ruşine şi urgie!» vestită poliţia care a dus pe Mattas la spital. El urma a se
Astfel cuvintează ursul, ce era conducător. strîmba de rîs, şi când Ta examinat doctorul, i-a pufnit în nas
«Da, aşa e, împărate!» strigă ostile în cor. de rîs. Medicii spitalului cred că Mattas a înghiţit o otravă oare­
Strigă ostile şi eată, sus o rază străluceşte care, dar’ ei nu cutează să se pronunţe asupra acestui bolnav cu­
Şi, ca fulgerul de iute, lanţurile nimiceşte. rios, care e în stare să moară rîzănd.
Codru-i liber, saltă, sare, tremură de bucurie
Şi pe dată mare pleacă, cu oştirea ’n bătălie.