Page 6 - Bunul_Econom_1900_12
P. 6
Pag. 6 BUNUL ECONOM Nr. 12
Ioan Şerban. proprietar mare iri Deva, vinars şi s’au obligat de bună voie a-se care trimite in fie-care săptămână peste 300-
virilisl al comitatului Hunedoara etc. etc. supune unei pedepse de 10 fl. în favorul măji metrice de ouă?»
după un morb greu, a răposat Ia 26 Martie bisericii la cas când ar călca acest legă
n. în etate de 34 ani, la Deva. Odichnească Funcţionar de tun în România, nu
în pace. mânt. Legământul a fost subscris de 130 mai poate fi în vi tor nici un străin. S’a.
capi de familie, adecă de toţi locuitorii ro-
„A rdeleana(i şi-a ţinut Joi în 29 Martie ^mâni, afară de câţi*va servitori de pe la adus lege în privinţa asta. Ear’ unele ziare
n. adunarea generală anuală. S’au luat la cu curţi. Au trecut de atunci două luni şi bravii sdun că sub «străini» ar fi a să înţelege şi
noştinţă şi aprobat raportul general al Direcţiu Români şi-au ţinut cuvântul. Jidanul cârciu- Românii cari nu-’s cetăţeni ai României. Să
nii şi bilanţul, s’a trecut prin adunare regula ştie că pân’acum mulţi tineri ardeleni treceau
mentul pentru comitetul de supraveghere, re mar, care până aci nu-’şi mai încăpea în dincolo şi se aplicau la trenuri, unde erau.
gulamentul pentru funcţionari şi s’a ales Di piele de îngâmfat ce era, a început să
recţiunea şi comitetul de supraveghere. umble la colindat pe la preotul şi pe la foarte mulţumiţi de dânşii.
In direcţiune, au fost aleşi: Dr. Ioan Mihu alţi fruntaşi ăi comunei* rugându-se de
Nicolae Vlad, Iosif de Orbonaş, Ioan Mihaiu, iertare, ba făcând chiar si un ofert de 160 ' Concurs literar. Asociaţiunea pentru
Dr. St. Erdelyi, Daniil David, Ioan I. Vulcu,
Nicolae Andrei şi Ilie Popovici. coroane în favorul bisericii numai ca «să literatura şi cultura poporului român, publică
Cele peste 2000 voturi ce au partici- se facă pace». Oamenii însă sunt cuminte un concurs de 500 coroane pentru o lucrare
cipat la adunate prin vre-o 50 acţionarii că ştiu ei ce îrisamnă «pacea» dorită de Ji diu istoria aşezămintelor culturale ale Româ
s’au grupat astfel: dan şi nici prin gând nu le trece să-’şi calce nilor din Transilvania şi Ungaria şi anume
Dr. I. Mihu . . . . . . . 2097 legământul, ear’ Jidanul îşi strânge catrafu istoria aşezămintelor de învăţământ ori a so
Dr. St. Erdelyi, . . . . .1903 sele ca să se ducă! cietăţilor şi întreprinderilor culturale române.
Nicolau Vlad . . . . '. . 1799
Iosif de Orbonaş . . -. . . 1893 Lucrarea trebue se fie de cel puţin 10
Ioan Mihaiu . . . . . . . 1765 Inrîiirirea îngheţurilor mai târzii asu coaie tipărite, având a fi înaintată spre cer
Daniil David . . . . . . . 1766 pra grânelor. Din toate părţile Francieî să cetare comitetului Asociaţiunii cel mult până
Ioan I. Vulcu . . . . . . 1765 vestesc pagube mari pricinuite sămănăturilor, la 30 Iunie 1901. Lucrarea care, între câte
Ilie Popovici . . . , . . . 1646 nu de gerul cel mare de iarnă, ci de înghe vor întră, va fi găsită vrednică de premiare,
Nicolau Andrei . . . . . 1940 ţurile mai târzii urmate după-ce vremea se
Iosif Dumitru • • . . . . 352 se va tipări cu cheltuiala Asociaţiunii.
Dr. Aurel Muntean . . . . 337 primăvărase niţel.
Simion Corvin sen. , . . . 325 S’a băgat de samă, ca sâmănăturile de
Vasile Domşa . . . . . . 309 nainte de 25 OctQmvrie au putut trece tea- R euniunea agronom ică din Ca-
Ioan Lazaroiu . .. . . . . 304 ransebeş, în sinul căreia Românii sunt nu-
Dr. Ioan Pop . . . . . . 295 fere şi prin aceste îngheţuri. Pentru-că fiind măroşi, şi ca funcţionari, şi-a ţinut la 11
Dr. Silviu Moldovan . . . 245 ele timpurii şi avend rădăcinile binişor des- Martie adunarea generală, arătând că Reu
Ioan Marian . . . . . . . 150 voltate pe când dă gerul, acelea nu mai pot niunea avea la sfîr.şitul anului trecut avere
Procopiu Herlea . . . . . 48 fi aşa uşor nimicite de el, ear’ cele târzii,
Laurian Bercian . . . . . 6 abia desvoltate şi "prinse de ger, să potop învestită în pământ, mobiliar, bibliotecă, ma-
George Baciu . . . . . . 5 şine şi vite, laolaltă 3446 fl. 86 cr. Reuniu
In comitetul de' supraveghiere: Dr. Ioan mai uşor. nea are o bibliotecă cu 10 opun româneşti,
Pop, Dr. Romul Dobo, Ioan Branga, Pro 69 ungureşti şi 127 germane; a cultivat
copiu Herlea şi A. P. Barcianu. N egoţul Cli oue. «Gazeta Transilva mai multe jugere de grâu, cucuruz şi ovăs,
Voturile s’au grupat astfel: niei» primeşte din Uotoan o scrisoare în care a dat loc de păşune în arândă, a avut în
Dr. Ioan P o p ................. . 1724 1- să spun următoarele lucruri vrednice de grădina de pomi 1554 pomi nobili şi 1945
Dr. Romul Dobo . . . . . 1915 oprit şi gândit asupra lor: |
Ioan Branga . . . . . . . 1771 pădureţi, a ţinut 12 capete de vite: 1 taur
Procopiu Herlea . . . . . 1737 «In comuna noastră, precum şi în al de Pinzgau. 2 boi, 4 vaci, 6 viţei şi 1 cal, a
Aurel P. Barcian . . . . . 1449 tele, veneau în toată săptămâna doi copii de avut felurite maşini agricole a susţinut pe
Ioan Lazaroiu . . . . . . 380 Jidan cale de 12—14 chilometri, de câte un elev (Iosef Kunz) lă şcoala agronomică
Laurian Bercian . . . . . 450 dOnă-ori.... Des de dimineaţă începeau a din Lugoj. — Realegându-’şi comitetul, a
Constantin Baicu . . . . . 176 culege oue, şi cătiă ameazi, se întorceau cu fost ales de secretar în locul dlui Dr.
Simion Corvin sen. . . . . 289 teleaga încărcată.
George Banciu . , . . . . 157 «O femeie glumeaţă, zice, anul trecut Barbu care a abzis, dl Filip Bria.
George Baciu . . . . . . 173 cătră un Jidan: Să ştii, de-aici încolo nu Ji
Nicolau Ivan . . . . . . 68 danii vor culege ouăle. Pentru-ce? — Pentru-
Dr. Aurel Muntean . . . . 16 că le vor strînge Românii şi Ungurii. — Asta Zidul chinez, vestitul zid chinez, ridicat
Dr. Silviu Moldovan . . . 30 nu va fi, Ungurul e sumeţ, Românul neis- acum 2000 de ani în jurul uriaşei împărăţii
Vasile Domsa . . . . . 5 teţ, tot numai Jidanii le vor culege, fu răs a Chinei (împărăţie cu 400 milioane locui
punsul 1 Nu odată am auzit printre poporenii- tori* acuşi cât Europa întreagă!) şi care apă
Omor fără voe în casarma din Qrăştie mei voci, cari îi îndemnau să facă de min rase pe vremuri împărăţia chineză de nă
In 28 Martie n, un corporal stând la masă ciună pe Jidănaş.
şi jucându-se cu un revolver pe care îl ştia «Cam la începutul anului acestuia, doi vălirea Tătarilor, acum se dărîmă. Zidul
gbl, mişcând mereu trăgaciul, deodată se auzi oameni mai tineri, Români, se decid a aduna e foarte gros: jos de 25 urme, sus de 15 urme.
o detunătură şi un soldat ce sta în faţa lui ouă. Inciripează 40—50 florenaşi şi adună
căzu mort la pământ. Corporalul de spaimă 2— 3 mii de ouă.. Merg în Careii-mari la R ăzboiul între Buri şi Englezi stă lo
că ce-a făcut, că a omorît uri om, şi-a per- unul dintre Ovreii liferanţi (trimiţători mai cului. Numai icncolea mici ciocniri. Englezii
dut firea, a ameţit şi a căzut jos şi el 1 departe) şi fac tâigul cu el. Acesta le anti îşi adună hrană şi cele de lipsă, ca să poată
Pe nenorocitul flăcău l’au îngropat azi, cipează banii, îi asigură a cumpăra ouăle porni asupra Burilor.
Vineri, cu mare asistenţă militară. Nenoro dela ei în tot timpul şi ori-câte vor putea
citul corporal e pus sub priveghiere ca Tsă aduna! De atunci, liferantul trimite în toată Din tabăra Burilor vine veste tristă:
nu-’şi facă ceva în mustrarea şi durerea su săptămâna carul său în depărtare ca de întâiul lor general, genialul Joubert. ar fi mu
fletească ce l’a cuprins. Se crede că pedep 15—20 chilometri, pachetează ouăle si le rit in 27 Martie noaptea. Era de 66 de am
sit nu va fi, nefiind aceasta decât o întâm duce, ear’ oamenii noştri primesc o dobândă şi avea o veche boală de stomac, ear’ stra-
plare fără noroc, dar’ fără nici un gând rău. de câte 12—14. fi. în toată septemâna după
capitalul de una sută floreni băgat în acel paţele acestui răsboiu şi desnădejdea lui, l’au
0 comună,, care s’a lăsat de beutură. negoţ/ Lucru firesc, cu cât vor putea băga sdrobit pe marele general. Sărmani Buri,.
Din părţile Târgu-Murăşului «Gazeta Tran mai mare capital, în aceeaşi măsură va creşte Cronje prins, Joubert mort. Şi ei, punân-
şi dobânda săptămânală! du-’şi acum văl negru pe flamuri, vor trebui:
silvaniei « primeşte îmbucurătoarea ştire, că
»Un adunător de ouă dar’, cu un ca să lupte încă greu pentru apărarea patriei.
locuitorii români din comuna Tirimia-mare
pital numai de una sută floreni, poate se
încă în ziua de Bobotează a acestui an au facă la an câştig de 4 — 5 sute floreni.
făcut legătură în scris, că nu vor mai bea «Oare va fi dobânda îiierantului direct,
