Page 1 - Bunul_Econom_1900_27
P. 1
Anul I Orăstie, 1/14 Iulie igoo Nr. 27
•fo:V -------------------:------ :-----,------- 1------------- :--------------------:---------- ;-------------------:------------------------------- :----:------’-----— --------:-----—-----I _ - ---- -------- — -------- —-------------------------------- ;--------:---------------------------- --------------------------------------u --------------------- --------- --
A B O N A M E N T E : !| O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii econom ice în O răştie“ se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
1’e an 4 coroane (2 fl.); jumetate an 2 cor. (1 fl.) S|
Pentru R o m â n i a 15 ffanci. li Apare în fiecare Sâmbătă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Gătră cetitori. de 45.996 mii coroane, pe un hectar i şi de sfatu l inspectorilor pentru vii,
vine în proporţie 5 hectolitri şi jume i m ai ales prim ăriile comunale sunt da-
A jungând azi i Iulie v. deschidem tate, în preţ de 220 cor. I toare a fa ce p a ş ii de Lipsă la■■ inspec
nou abonam ent la «B un ul E conom ». In comitatul nostru se cultivă viie torate, atunci, când se iveşte trebuinţa!
La data aceasta împlinim o ju pe 1711 hectare de păment, din cari De mare însemnătate este însă lu
metate de an dela întemeerea acestei
pe 1328 hectare viia este deplin rodi crarea aceea a ministrului, ce a des-
foi, şi rugăm stăruitor pe onoraţii noştri
toare, preţul mustului din comitatul voltat-o pentru p răsirea, altoirea şi îm
abonaţi cari au plătit foaia numai pe
nostru face deci la an cam 300 mii cor. p ărţirea gratuită sau cu p reţ redus, a
întâia jumetate a anului, sau la cerere
li-s’a trimis chiar fără a o plăti, se bi- F ilo x era şi peronospora sunt două viţei de viie americane, aflată de bună
nevoiascâ a-'şi renoi abonamentul, ear’ morburi, cari au. .făcut în timpul din pentru reînoirea viilor pustiite prin fi
restanţierii a-’şi plăti restanţa. loxeră,
urmă mari pagube în viile din Unga
Pentru-ca se poată fi abonat şi de
ria, pentru-câ cea dintâi unde se iveşte In acest scop ministrul a întocmit
economii cei mai seraci, dar’ ştiutori
strică viia din rădăcină, ear’ a doua îi 51 pepinerii pentru cultura viţei de
de carte, «Bunul Econom» se dă
nimiceşte rodul pe ani de zile. viie- americană. In părţile locuite de
p e u n an în treg eu 4 cor. (2 fl.)
Viile atacate prin filoxeră fac 38 Români se află asemenea pepinerii Ia
p e o jm n . a n eu . 2 cor. (1 fl.)
mii de hectare, ear’ cele atacate prin Adamuş (corn. Ternavei-fnici), Aiud şi
Drept aceea şi rugăm acum pe
peronospora 120 mii hectare. Vinţul-de-jos (corn. Albei-inf.), Zsidve
abonaţii noştri, se aibă bunătate a (corn. Ternavei-mici), Margita (corn. Bi
stărui în cercurile cărturarilor Cunos Paguba pricinuită este deci uriaşe.
cuţi, se aboneze m ai m ulţi „Bunul Uriaşe sunt însă şi lucrările sevîrşite de hor), Cehul-Silvaniei, Şimleul-Silvaniei),
Econom". ministrul ţerii pentru delăturarea aces Tăşnad (corn. Sătmar), Recaş şi Biserica-
Dacă de jumătatea anului vom pri tor rele. Albă (Corn. Timiş).
mi din toată comuna în care merge, «Bu In aceste locuri se face prăsirea
Pentru a înlesni reînoirea viilor
nul Econom», macar unu-doi abonaţi
pustiite prin filoxeră, ministrul a întoc viţei pe un teritor de 953 jugere ca-
noi, am fi mulţumiţi şi foaia ar lua un
mit mai multe cursuri, unde oamenii tastrale, ear altoirea pe un teritor de
nou avânt, ce s’ar simţi numai decât!
capătă învăţătura de lipsă, astfel în anul 393 jugere. Numărul viţelor produse
Vestim ş i aceea, că fiin d dricul
lucrului de câm p şi ţăranului fiin d u -i 1898 s’au ţinut 119 cursuri, la cari l i an face 10 milioane, din cari s’a
în aceste vrem uri tot banul scump, — 5452 de oameni au primit înveţătura împărţit gratuit cam 2 milioane de
ne-am hotărît, că la cărtu rari rîvnici şi cum trebue p ră sită viţa nouă, ear’ vite în anul 1898.
j
d e treabă, cari a r dori se o aboneze 4468. persoane au fost învăţaţi a altoi Soiurile de viţe americane cul
de nou, le dăm fo a ia şi p e aşteptare
p â n ă de p ild ă după secere ori m ai în ■viia. Asemenea cursuri se ţin în fie tivate de stat sunt: Riparia Tomentosa,
toam nă, când aju ng la parale. care an. Riparia Portalis, Yitis Solonis, Rupestris
Editura foii Mai departe s’a făcut îngrijire, se Monticola.
„ B unul E conom" fie în toate părţile ţerii oameni price Statul nu se mărgineşte numai la
puţi, chemaţi a da sfaturile de lipsă şi renoirea viilor, pustiite prin filoxeră,,
a controla mersul lucrărilor pentru re cu viţe americane, ci stărue şi pentru
Dare de seamă despre înoirea viilor. In acest scop statul sus prăsirea de vii noue cu viţe de ale
ţine şi plăteşte 59 inspectori anume, noastre. Spre acest scop se creşte viţă
lucrările ministrului pentru agricultură. ear’ ţeara este împărţită în 27 inspec de viie la şcoala din Checichemet, de
n. torate. In părţile locuite de Români se unde în anul 1898 s’au dat la 384
Cultura viilor. află asemenea inspectorate la A iud, proprietari de ^viie 6 milioane de viţe
Cultura viţei de viie a fost şi este Turda, D ic io - Sâ n - M ă rlin, Biseric a- A lb 4, gratuite.
un însemnat isvor de venit în ţeara M iniş şi Gehul-Silvaniei. Aceste inspec Toate acestea învederesc îngrijirea
noastră, pentru-că vinul produs în Un torate dau sfaturile şi îndrumările de ministrului pentru cultura viilor şi aju
garia este şi mult şi bun. lipsă ori-şi-cui gratuit. toarele mari, ce le dă proprietarilor de
Cultura viilor se face în 5770 co Cunoscut fiind, că fără cunoştinţe vii. A nu ne folosi şi noi, unde se
mune din ţară, pe un teritor de 208 temeinice nu poţi face nici un lucru poate, de aceste ajutoare ale m inistrului,
mii 477 hectare. cum se cade, R om ânii noştri încă ar a r f i pecat econom ic!
In anul 1898 s’a produs cu totul trebui se se folosească în caşurile de Tot în scopul de a veni în aju
1138 de mii hectolitri must, în preţ lip să de cursurile întocmite de m inistru tor la reînoirea viilor s’a înfiinţat
