Page 3 - Bunul_Econom_1900_27
P. 3

Nr.  27                                            BUNUL     ECONOM                                                   Pag-  3

       strat  (pe  aiurea  de  protopretori)  la   luminat,  unde  snopii  se  clăesc  cu  totul   la  nutreţul  de  îngrăşare  (20  cor.)  se
       comitat  la  vicişpanul,  şi  de  aci  la  mi-   almintrelea.  O  scurtă  descriere  ajunge.   mai  adauge  nutreţul  de  întreţinere  nu­
                                                   Un  lucrător  aşază  mai  întâiu  doi  snopi
       mistrul  de  interne,  şi  noi  am stat  acum                                           mai  cu  de  2 0 X 9 0 = 1 8 0 0   bani,  adecă
                                                   în  picioare,  înclinaţi  încâtva  spre  olaltă
       şi  am  aşteptat.                                                                       18  coroane.
                                                   şi  strîngând'  spicele  între  mâni,  Un  al
                                                                                                    Ear’  de  vom  împărţi  nutreţul  de
                                                   doilea  lucrător  aşează  ceialalţi  8  snopi,
                                                   doi  şi  doi  faţă  în  faţă  şi  aşa  încât   îngrăşare  numai  pentru  60  de  zile,
             îndreptare.  In  articolul  despre  „însoţirile
       de  înmormântare".  din  numeral  trecut,  s’a  făcut  în   spicele  să  se  vină  strînse  spre  olaltă,   vom  cheltui  peste  tot  numai  32  cor.;
       şirele  8-9-10  dela  urmă  numărate,  o  confusie Ia  pa­  ear’  partea  din jos  a  snopilor  la  o  mică   căci  la  nutreţul  de  îngrăşare  cu  20
       ginare.  Proposiţia  are  se  sune  astfel:  depărtare;  al  10-lea  şi  cel  din  urmă   cor.  se  mai  adauge  de  2 0 X 6 0 = 1 2 0 0
             „De  doi  ani  şi jum.  de  când  o  avem   snop  se  frânge  peste  mijloc  şi  se  aşează   bani,  adecă  12  coroane  nutreţ  de  în­
                                                   drept  coperiş  pe  vîrful  clăii.  Pentru  de
       (Reuniunea  de  înmormintere),  a  avut  mimai                                         treţinere.
                                                   a  împedeca  chiar  şi  răsturnările  prin
       20  de  morţi  ( j — 8 pe  an),  ear  fondul  ei  a                                         Care  va  să  zică,  cu  cât  dăm  vite­
                                                   vijelii  ajunge  se  proptim   snopii  de
       crescut peste  1000 fi.  (2000 cor:),  ear  din  sub
                                                   câte  un  par  înfipt  în  pământ  şi  pe   lor  mai  mult  nutreţ  pe  zi,  cu  cât  le
        joo  membri  căii  am  avut  la  început,  azi   urmă  se  legăm  clăile  din  sus  de  mijloc   îngrăşem  în  timp  mai  scurt,  cu  atât
       avem  peste  600!"                          prin  câte  o  sucitură  de  paie,  nuele  de   cheltuim  mai  puţin,  pe  lângă i  că  şi»  os­
                                                   răchită  sau  altceva.
                                                                                              tenim  mai  puţin.
                                                        Aceste  clăi,  cunoscute  pe  alocurea
                                                                                                   Hrănirea  îmbelşugată  însă  (cu  nu­
                 A g r i c u l t u r a             sub   numirea    de  „păpuşi‘\  vrednice
                                                                                              treţ  mult  pe  zi),  o  putem  face  numai
                                                   sunt  de  cea  mai  călduroasă  recoman­
                                                                                              întrucât  nu  trece  peste  puterea  vitelor
                    Clăitul  snopilor.             dare.  Vîrful  lor  ascuţit  şi  mai  ales
                                                   temelia  atât de largă, le asigură împotriva   de  a  mistui  şi  a-’şi  însuşi  materiile  nu-
            Dl  Demetriu  Comşa  dă  în  „Eco-
                                                   vântului.  Printre  snopii  şi  aşa  puţini  şi   tritoare.  Mistuirea  nutreţului  în  stomac
       nomul“  următorul  sfat  secerătorilor:     resfiraţi,  remân  numeroase  goluri,  care   se  înlesneşte  prin  o  măcinare  şi  dumi-
                                                   îngădue   aerului  şi  vântului  şi  chiar
            Economii  noştri  îndatinează  a  face                                            care  amănunţită  în  gură  şi  prin  ames­
                                                   soarelui  intrare  liberă.  Aerul  încălzit  şi
       clăile  din  câte 20  de  snopi,  pe  alocurea                                         tecarea  lui  cu  bale.   Un  semn  acesta,
                                                   încâtva umedos dintre snopi  se înlocueşte
       din  câte  18,  25  şi  aşa  m.  d.  Aceste                                            ca  şi  noi  să  uşurăm  vitelor  lucrarea
       clăi  se  întocmesc  aşa,  că  se  aşează   necontenit  prin  aerul  sventat  din  afară.
                                                   Urmarea  este  o  grabnică     uscare  a   aceasta  prin  merunţirea  nutreţului  aspru
       mai  ântâiu  un  snop  cu spicele  resfrânte
                                                   spicelor  cum  şi  a  buruenilor  cuprinse   şi  coturos  tăindu-’l  haşcă,  prin  tăierea
       în  sus,  apoi  se  pun  alţi  3  snopi  cu
                                                   în  snopi.  Apa  de  ploaie  se  prelinge  cu   sfeclelor  şi  a  cartofilor  bucăţele,  prin
       spicele  spre  olaltă,  formând  împreună
                                                   înlesnire  peste  snopii,  înclinaţi,  aşa  că
       un  fel  de  cruce  culcată.  Din  cei  4                                              măcinarea  grăunţelor  sau  muiarea  lor
                                                   spicele  şi  chiar  paele  mai  din  lăuntru
       snopi  următori  se  întocmeşte  crucea                                                în  apă.
                                                   rămân  svântate.  Umezeala  şi  aşa  puţină
       a  doua,  a  treia  şi  c.  1  ;  în  sfîrşit  se                                           Amestecătura  potrivită  a  nutreţu­
                                                   ce  s’ar  fi  urcând  din  pământ  în  sus,  ar
       pune  un  snop  cu  spicele  resfrânte  în
                                                   putea  strica  cel  mult  paielor,  nu  şi   lui  uscat  cu  sfecle,*  tărîţe,  apă  sărată  şi
       jos,  care  se  preîntimpine  resbaterea
                                                   spicelor,  care  se  află  departe  de pământ.   schimbai ea  nutreţului  îl  face  mai  bun,
       apei  de  ploaie.
                                                   Adăogăm  în  sfîrşit,  că  aceste  clăi  se   mai  gustos,  mai  plăcut.   La  amesteca­
            Clăile  astfel  întocmite  au  scăderea,
                                                   pot  întocmi  în  scurtă  vreme  şi  fără
       că  facerea  lor  cere  multă  deprindere   multă  deprindere.                         rea  şi  schimbarea  nutreţului  să  avem
       şi  îngrijire.  Din  pricina  temeliei  lor                                            pururea  în  vedere  scopul  ce-’l  urmărim:
       atât  de  înguste,  vântul  şi  vijeliile  le                        D e m .  C o m şa  .  vitelor  puse  la  îngrăşare  le  vom  da
       restornă  cu  înlesnire.  In  scopul  de  a                                            nutreţ  deosebit  bun  şi  hrănitor,  fân  de
       preîntimpina   resturnarea,  nu  rămâne                                                cel  mai  bun,  otavă,  tărîţe^  păsat,  lături
       decât  a  îndesa  peste  olaltă  snopii,  care     După  comasare.
                                                                                              şi  cartofi;  vacilor  de  lapte  fân,  tărîţe,
       şi  aşa  stau  lungiţi  pe  pământ.  Urmarea
                                                                                    (Urmare.)  lături  şi  sfecle.  Apoi  e  de  lipsă  să  adă-
       firească  este,  că  umezeala  din  păment
       se  urcă  treptat  din  snop  în  snop  şi      Se  facem  puţină  socoteală:          păm  vitele  cel  puţin  de  2  ori  pe  zi  cu
       din  spic  în  spic,  căşunând  astfel  jilăvirea   Luăm  earăşi  de  pilda  o  vită  de   apă  curată,  să  le  dăm  din  când  în
       clăii  şi   uneori  încolţirea  grăunţelor.                                            când  sare  şi  ţesală  din  greu.
                                                  3  măji  m.,  şi  o  punem  la  îngrăşare.
       Chiar  şi  pe  timp  altcum  uscat,  snopii
                                                  Ca  se  sporească  până  la  o  anumită          Gu  chipul  acesta  vitele  noastre
       mai  din  jos  remân  încâtva  jilavi.  In
                                                  greutate,  să  zicem  că-’i  va  trebui  vitei   vor  spori  bine  şi  ne  vor  da  foloasele
       urma  ploilor  îndelungate,  aceste  clăi
       se  jilâvesc  de  jos  până  sus  şi  de  sus   o  jumătate  de  car  de  fân,  (în  preţ  de   ce  le  aşteptăm  dela  dânsele.
       până  jos,  una  tocmai  fiindcă  umezala   20  coroane),  peste  nutreţul  de  întreţi­    In  sfîrşit  nu  va  fi  de  prisos  a  arăta
       pământului  se „urcă  prin  snopii  îndesaţi   nere.   Nutreţul  de  întreţinere  face  pe   prin  puţine  cuvinte,  cum  se  îndeplinim
       cu  repejune,   alta   fiindcă   picăturile
                                                  zi  (5  klgr.  de  fân),  20  bani.         munca  de  tras  şi  munca  cu  palma  în
      de  ploaie  resbat  uşor  printre  snopii
                                                       De  vom  împărţi  noi  acum  nutre­    moşioara  noastră  de  12  jugere.
       culcaţi.  O  altă  urmare  a  îndesării  sno­
      pilor  este,  că  spicele  şi  mai  ales  burue-   ţul  de  îngrăşere  pentru  180  de  zile,   Două  părechi  de  vaci  de  jug  prea
       nile  se  uscă  cu  mare  anevoie,  prin   vom  face  o  cheltueală  peste  tot  de  56   uşor  resbesc  munca  de  tras.  La  deose­
      ceea-ce  se  întârzie  căratul  şi  punerea   coroane;  căci  la  nutreţul  de  îngrăşare   bitele  cărături  şi  la  arăturile  uşoare  le
      bucatelor  la  adăpost.
                                                  (20  cor.)  se  mai  adauge  nutreţul  de   prindem  »păreehe«  dându-le  rând  în
            în  faţa  atâtor  scăderi  păgubitoare,   întreţinere  cu  de  2 0 X 1 8 0 = 3 6 0 0   bani,   jumătăţi  de  zile;  la  arăturile  mâi  grele
      va  trebui  negreşit  se  zicem  despre
                                                  adecă  36  cor.                            le  punem  »în  patru«.   Aşa  apoi  nici
      clăile  îndatinate  la  noi,'că  nici  pe  de­
      parte  nu    întrunesc   cerinţele  dorite.      De  vom  împărţi  insă  nutreţul  de   când  nu  le  vom  împovăra  şi  osteni
      Vom  lucra  deci  înţelepţeşte  urmând      îngrăşare  numai  pentru  90  de  zile,    peste  măsură.   Ear’  lucrările  cu  palma
      pilda  economilor  din  ţerile  apusului    vom  cheltui  peste  tot  38  coroane;   căci  le  biruim  trei  oameni  de  lucru,  bine
   1   2   3   4   5   6   7   8