Page 6 - Bunul_Econom_1900_27

Pag.' 6________ BUNUL E C O N O M _________ Nr. 27

silit prin nesfîrşitele aplause sg repeteze La această sărbare se învitâ cu toată care tămâiază tare la guvernul pe care
aproape fiecare cântare. Preştaţiunea a plăcut onoarea on. public, fără deosebire de naţio­ „Patria" îl certa. In faţa acestei stări de
aşa de mult, că la ora â 1/* când programul nalitate şi confesiune, atât din loc, cât şi din lucruri e vorbă ca „Patria" sg apară de nou
s’a terminat, publicul departe de-a fi obosit, localităţi mai departe. Invitări separate în spre a Spune la adeveratele simţeminte ale
nu voia se plece, şi la rugările lui, dl Bran- scopul acesta nu se vor face. inimilor româneşti.
ga a trebuit se mai cânte înafară de program Pentru această, Ocasiune solemnă, comi­
vre-o trei piese. tetul nostru par. a âtatorit, cu aprobarea Ex­ Cruţarea soldaţilor. Comandantul cor­
Declamarea poesiei «Pe pământul Tur­ celenţei Sale dlui Archiepiscop şi Metropolit, pului 7 de armată cu reşidenţa în Timişoara,
cului» ca punct 4 al programului prin dl următorul program: L mareşalul Schwitzer, a dat zilele acestea o
S. Safta a produs haz, pagubă numai că 1. Sâmbătă în 8/21 Iulie cu trenul de poruncă în care disbune, ca pe timpul căl­
In pavilon, ca în liber, vocea dsale să perdea, 9 ore sara va sosi Excelenţa Sa cu o suită durilor mari trupele se fie scoşse la exerciţiu
încât înapoi se plângeau că nu pot înţelege. în gara din Petroşeni, unde va fi bine- numai dela 5 Ore dimineaţa până la 9 ore
Dl Safta e altfel bun declamator. A plăcut ventat prin parochul loca! Avram Stanca, înainte de ameaz. După aceea feciorii să fie
şi Cuartetul de bărbaţi (preoţii S. FilimOnescu, în numele poporului şi al binevoitorilor cau- duşi la scaldă ear’ după ameazi să li-se dea
D. Pop, O. Săbău şi A. Glodean) condus de sei noastre, adunaţi cu acea ocasiune Ia repaus.
dl Ntc. Todea (punct 3. din progr.), care a gară. 2. De aci va fi Condus la cuartirul pregătit
cântat două piese scurte, fiind viu aplaudat. în locuinţa parochului amintit. Jumgtate de Naţionaliştii, preţuiţi de francezi. Să
oră mai târziu i-se va face conduct Cu ştie că Cehii şi Irlandezii sunt între po­
Printre numeroşii Români, inteligenţi
lampioane şi cu musica societăţii „Şalgo- poarele căzute sub stăpânire streină, care mai
şi popor, erau foarte număroşi streinii presenţi
tariană". Aci va ţinea un discurs dl Petru brav îşi duc lupta lor naţională, lupta pentru
la Concert, cari aplaudau şi ei bravul cor
Iacob, oficial la băile de cărbuni de aici. drepturile ce se cad neamului lor. Şi acum
dela Orăstie, si au rămas eu cele mai bune
3. Duminecă dimineaţa în 22 Iulie la 9 ore se vine din Paris o veste însufleţitoare pentru
impresii despre înaintarea ce o facem şi
va începe serviciul divin împreunat cu luptătorii naţionali, anume că naţionaliştii
noi Românii pas de pas şi teren de teren.
sfinţirea bisericei. 4. La 1 oră d. a. presen- francezi arangează o primire demonstrativă
După Concert, pavilonul a fost prefăcut
tarea deputaţiunilor. 5. Eventualele visite a şi strălucită Cehilor şi Irlandesilor cari vor
în „sală de joc“. S ’a ’neins o horă frumoasă,
Excelenţei Sale, 6. La 2 ore p. m. banchet visita exposiţia.
s’a jucat un vals, apoi, păşind pe eroicul
în hotelul Wâgner (Barcsay), coverta 5 cor.
marş a lui Mihai-Viteazul, au intrat 8 Călu-
7. La 8 ore sara Concert cu dans în.„acelaşi Chica Chinezilor. Să ştie că Chi­
şeri (Orăştieni din corul dlui Branga) şi pur­
hotel pe lângă preţul de intrare: de familie nezii au obiceiul de a şe rade pe cap şi a-’şi
tând brâuri tricolor, au jucat eroicul joc
4 cor., de persoană 2 cor. ear’ galeţja de lăsa numai în vîrful lui o chică lungă. Acest
naţional cu vioiciune, mlădii şi uşori ca
persoană 1 coroană. Programul concertului oBiceiu nu e aşa de vechiu în China cum
pui de şoimi. Publicul sta îndesuit în jurul
şi a dansului se va publica în invitările ce s’ar putea crede: abia e de două veacuri,
lor admirându-i, şi i-a aplaudat şi i-a aclamat
se vor face în scopul acesta. 8. Luni ex- Mangiurii (Tătarii) cucerind China au silit pe
la încheere.
cursiuni la Surduc eventual şi în alte părţi. Chinezi la acest port mangiuresc. în 1627
Reuşita materială a fost şi ea deplină: In fine adaog rugând pe toţi domnii ei au impus obiceiul acesta în peninsula
s ’au incassat peste 310 Coroane, din cari
preoţi cărora li-s’au trimis de aici liste de Liaotung tuturor iocuitorilor, ameninţând cu
detrăgedu-să spesele de vre-o 120 Coroane,
colectare, şi Cari până la datul de faţă nu moarte pe cei cari n’ar purta chică. In China
a rămas profit curat pentru biserica din au retrimis listele, se binevoească ai face propriu zise domnia Mangiurilor (Tătarilor)
Feredeu peste 190 Coroane.
aceasta cu posibilă grăbire fie cu ori ce re- se socoate de pe la 1644, după sinuciderea
sultat. celui din urmă împărat chinez din dinastia
Stipendii pentru scoale economice. Co- Pe t r o ş e n i , la 10 Iulie st. n. 1900. Ming. Cucerirea s’a făcut însă încet şi abia
misiunea economică a comitatului Sibihi a
escris concurs, cu termin până la 15 August In numele comitetului parochial. " la 1650 căzu şi Cantonul în mânile noilor
st. n., la 1 stipendiu de 1200 coroane pentru Avrapi Stanca, paroch. stăpâni. Pe lângă pedepse, mai lucrară şi res-
tinerii cari doresc sg cerceteze academia agri­ plăţile băneşti ce se dedeau celor cari purtau
colă din Magyar-Ovâr, şi la 2 stipendii de Petrecere de vară arangează inteligînţa coadă. La început darul era mare, dar’ în-
câte 200 coroane pentru tinerii cari doresc română din M.-Ludoş, la 29 Iulie st. n. 1900 cet-încet ajunse a fi numai un ou de găină.
sg cerceteze şcoala agricolă din Mediaş ori
altă şcoală agricolă din patrie! Concurenţii în pavilonul „Csâszâr" din loc. Venitul curat Pe lângă astea la examenele de mandarinat
trebue se aparţină comitatului Sibiiu. ,este destinat în favorul şcoalei gr.-cat. din (slujbaşi) reuşiau numai tinerii cu coada. Din
M.-Ludoş. vreme în vreme guvernul cel nou mai tăia
capul vre-unui învăţat care nu voia se se su­
0 companie de husari în primejdie de
„Nedeea“ dela Câmpul-Pânii a fost, din
a arde. o companie de husari din Seghedin,, pună modei celei noue.
cauza timpului nepriincios, tare ploios, mai
în trecere spre Dobriţin, a fost încuartirată Aşadar’ chica e în China semn de su­
puţin reuşită de cum se nădgjduia. S ’a adu­
la hotelul »Cerbul de aur« din Oradea-mare, punere. Numai în două provincii: Kuangtung
nat totuşi popor din comunele vecine cu
fiind feciorii şi caii adăpostiţi în grajduri. preoţi şi învăţători, şi s’au produs cu cântări şi Fokien, şi acuma poartă chica învălătucită
Peste noapte -grajdurile au luat foc. Când un şi ascunsă sub un turban; acestea sunt pro­
un cor de fete şi unul de feciori, apoi a
servitor a observat primejdia, grajdurile erau vinciile cari s’au împotrivit mai mult Tătari­
declamat drăgălaş de tot copiliţa de 9 ani
toate în flăcări. Husarii treziţi din somn, de lor. La vremi de răscoală, pe dată ei lasă să
a fostului primar Baciu din Vinerea o poesie
strigătele servitorului, au alergat toţi la cai le crească perul tot pe cap şi-’şi tae ‘chica,
cu care a stârnit admiraţia tuturor. S'a ju­
şi tăind căpestrele li-au dat drumul. Spăriaţi de-aceea în China se vorbeşte de «răsvrăti-
cat apoi şi s’a făcut o colectă în favorul
de flăcări caii s’au împrăştiat în fugă nebună tori cu perul mare*. înainte de cucerirea
fondului Reuniunii femeilor, adunându-se vre-o
spre piaţa-mare şi partea numită »peczesor«. tătărească îşi purtau Chinezii perul ca şi Co­
50 fl. Au fost de faţă şi inteligenţă din
Hornistul însă mai târziu ’i-a adunat pe toţi reenii acuma, adecă îl lăsau să crească firesc
Deva, Orăştie, Haţeg etc.
prin suflarea alarmului, la sunetele căruia caii peste tot şi-’l strîngeau numai într’un fel de
De era timp bun, se tăcea un lucru
veneau în galop de prin toate părţile oraşului. moţoc în vîrful capului.
mai frumos.
Grajdurile au ars până în temelii. Astăzi meseria de bărbier e foarte bă­
In Bucovina e mare nemulţumire în noasă în China, deoare-ce fiecare Chinez se-
Biserica cea nouă gr,-or. din Petroşeni cercurile româneşti. Oamenii guvernului sub rade pe cap de câteva-ori pe-săptămână.
se va sfinţi Duminecă în 9/22 Iulie la 9 ore cuvânt că vreau „pace“ au făcuţ sg înceteze
a. m. prin I. P. S. nostru Archiepiscop şi aprigul ziar „Patria" şi acum după vre-o 2 jLvis! Spre a ne putea orienta la
Metropolit Ioan Meţianu. luni. au scos ei o foaie noaue „Timpul", încuartirarea oaspeţilor şi acuirarea trăsurilor