Page 2 - Bunul_Econom_1900_27

Pag- -2________ ' : ___ BU N U L ECONOM _______ ■■ - , , '• Nr. 27

Banca Agrară din Budapesta, care dă întregi au căzut în urma temperaturii reci sesc e aşa făcut, că să dai 4 fi. pe an un
ce le strică nu de mult, încât abea de sunt
împrumuturi eftine pe anuităţi anume şir de ani, şi 4 fi. e cam mult cerut de­
de gustare. Comunele în cari să fie prune
pe lângă hipotecarea viilor. Favorul odată, ear’ noi voiam ca şi cei mai săraci
multe, sunt rare. :
mape al împrumuturilor date de Banca - * : să poată fi membri, să se ajute la năcaz,
agrară în acest scop, este şi acela, ca Grâul în România, In Ţară grâul a ear’ felul nostru de însoţire, îl ţineam de
replătirea împrumutului se începe nu­ început se fie secerat şi cel mai copt e cel potrivit pentru toţi, — precum s’a şi
sămănat din Septemvrie, tui cel din Augusti
mai după 5 ani, când viia de nou adeverit. Dacă am văzut că avem la
din causă că pe cel din luna August ’l-au
prăsită începe a da rodul seu 300 de inşi aplicaţi a intra în însoţire,
stângenit în creştere: pureceii »Aphis cerealis»
Vinderea cu preţ potrivit a vi­ i -am ehemat odată pe toţi laolaltă se
şi sCecydomik, aşa că în multe locuri a fost
nurilor din ţeară încă este de mare nevoie a se cârpi ogoarele din cari perise facem începutul lucrului, să ţinem „adu­
însemnătate, mai ales acuma, când grâul. Cel mai bun grâu, şi care ar trebui să narea ' generală de constituire", de
vinurile artificiale şi cele aduse din fie întins în toată ţeara, e grâul român alcătuire a însoţirii.
înbunătăţit de toamnă, cu spicul alb şi bobul
Italia fac o concurenţă aşa mare vinu­ Ne-am adunat dar’ de nou Ia
roşu, ca şi drămiul, grâu ce nu se scutură
rilor noastre. şcoală şi aci un domn a deschis adu­
nici-odată, deşi. dâ boabe foarte mari.
Este bine ştiut, că îngrijirea vinu­ narea arătându-’i rostul, arătând folosul
rilor este o lucrare gingaşă, care re­ lucrului căruia avem să-’i punem azi
clamă cunoştinţe şi îngrijire specială. însoţirile de înmormântare. fundamentele, şi a cerut alegerea unui
Asemenea este ştiut, că vinul numai in. preşedinte adhoc şi un notar al adu­
aşa se poate, desface cu preţ, dacă se Eată cum am încercat noi înfiin­ nării, care să iee protocol despre ce
află ,o cătăţime mai mare de vin la ţarea „Reuniunii rom âne de înmorm ân­ să va petrece aici. Alegându-se aceştia,
un loc. tare din Orâştie" şi prin câte am preşedintele a arătat că noi azi, - ca
Drept-aceea s’a înfiinţat prin mi­ trecut până am avut-o. „adunare generală de constituire", avem
nistru o pivniţă centrală de model în Intr’o Duminecă oamenii au fost să ascultăm planul de Statute (legi)
Budapesta, care îngrijeşte vinurile după poftiţi se vină după biserică în şcoală, a însoţirii, şi se ne dăm părerea
toate regulele ştiinţei şi unde se pot spre a li-se vorbi despre un lucru nou paragraf de parapraf şi se primim ori se
câştiga cunoştinţele de lipsă în cursu­ ce am dori se-’l pornim aici. cu ei şi schimbăm paragraf de paragraf; în urmă
rile, ce se ţin la acest loc. pentru ei. Au venit oamenii. Li-s’a se alegem comitetul şi conducătorii
Asemenea s’au înfiinţat cu ajuto­ spus aşa pe scurt cum am scris noi însoţirii.
rul ministrului mai multe societăţi pen­ în numărul trecut, ce sunt însoţirile de Notarul ales a cetit apoi Statutele,
tru valorisarea vinurilor, cari au che­ înmormântare, de ce folos sunt ele La fiecare paragraf îşi spun eau oamenii
marea a aduna must mai mult la un pentru case în care a venit îngerul părerea că e bun, sau că ar fi a se
loc şi a-1 îngriji după regulele reeerute, rece al morţii şi a lovit cu aripa sa schimba şa ori şa, până s’au gâtat.
pentru a-1 putea apoi vinde cu preţ. fruntea cutărui membru al familiei. Li- Declarând preşedintele prin asta Statu­
Când vom ajunge şi noi a ne fo­ s’a arătat în ce chip uşor se pot ajuta tele însoţirii , de statorite şi primite, s’a
losi de învăţăturile şi întocmirile de p e 1 la atari întâmplări, ca cel puţin grijile trecut la alegerea slujbaşilor şi comi­
acest teren, viile lucrate de oamenii materiale, grijile cheltuelilor şi înda­ tetului însoţirii, atâtia câţi s’a hotărit
noştri singuri, vor aduce foloase îndoite toririlor, se nu le mai mărească lacri­ în Statutele primite mai nainte. S’a
ca acuma, când toate le facem cum mile ales 1 Director, 1 cassar, 1 secretar
le ştim dela moşii şi strămoşii noştri. Şi a plăcut oamenilor, şi când la şi 12 membri în comitet.
(Continuarea urmează). urmă li-s’a pus întrebare că dori-re-ar S’a dat apoi îndrumare „biuroului
şi denşii să aibă aici în Orăştie o atare adunării" (preşedintele şi notarul), ca
D r. I o a n M ihu
Reuniune?, au răspuns însufleţiţi că da> Statutele azi votate să le înainteze pe
negreşit, Dumnezeu să vă trăiască, calea sa la minister pentru întărire,
Roada câmpurilor. numai s’o faceţi! Si fiind noi cari am diqnpreună cu protocolul despre adu­
»
j
făcut acest început, pregătiţi la toate, narea de azi, care le-a primit.
Săptămâna asta s’a început seceratul,
îndată am scos o coală de hârtie şi Preşedintele apoi a declarat adu­
dar’ abia s’a tăiat icî-colea câte o holdă,
am scris pe cine din cei de faţă ar narea de constituire de încheiată.
câte o jumătate de holdă, şi ploile ce au
intrevenit au împedecat urmarea. Grânele dori să fie membru al însoţirii plănuite, După astea preşedintele şi notarul
sunt, peste tot luate, mari în paiu şi în spic ca o zălogire a făgăduinţa de a au pregătit. Statutele în 3 exemplare,
dar’ nu. sunt puţine holdele cari la secerat, intra de fapt în Reuniune atunci când scrise în două limbi: româneşte şi
dau snopi prea uşori în asemănare cu mări­ vom avea drept a o începe.
mea lor, dau mai mult paiu mare decât boane ungureşte, apoi protocolul adunării ase­
Şi s’au scris mulţi aci, ear’ în menea în cele. 2 limbi, şi în sfîrşit o
mari, căci jocul de-a ploaia şi soarele din
zilele următoare coala de subscriere s’a rugare cătrâ magistratul orăşenesc (în
săptămânile de formare a boabelor şi de
pârgă, au avut urmările rele ale pălirii. purtat mai departe, astfel ca se vedem alte comune fără magistrat ori în sate,
Cucuruzcle, unde au fost puse de tim­ căpătăm făgăduinţa alor 300 de inşi, câţi ne rugarea asta se adresează protopretorului,
puriu şi săpate la vreme, sunt frumoase, chiar trebuiau pentru a putea înfiinţa însoţirea. fisolgăbireului) în care îl rugăm se înain­
foarte frumoase, înspicate, dar’ cele în lo­
Mulţi ne respingeau zicând că în teze spre întărire Statutele. Le-au sub­
curi slabe şi poate întârziate ori nelucrate
Orăştie se află un „Verein (,,fărain“) scris toate: şi statute şi ’ protocol şi
la soroc, sunt slabe, pipernicite, de puţină
nădejde. săsesc" şi cine-’s oameni mai de-aşa, rugare, şi le-au dat drumul.
Poamele, prunele mai ales, pe hotare sunt scrişi acolo. Dar’ „Verein“-ul să­ Statutele au fost trimise de magi-