Page 1 - Bunul_Econom_1900_32
P. 1
Anul I Orăştie, 5/18 August igoo Nr. 32
tura practică, tinerii trebue să înveţe formează un studiu obligat pentru can
Dare de seamă despre^
a isprăvi înşişi fiecare lucru, studiile didaţii de învăţători. Şi aceasta este o
lncrările ministralai pentru agricoli teoretice sunt reduse la minimul tre disposiţie înţeleaptă şi prea folositoare,
V. buincios Chemarea acestor scoale fiind care este vrednică să fie introdusă şi
(Fine).' creşte lucrători pricepuţi şi harnici, la preparandiile noastre confesionale,
învăţământul economic. traiul şi întocmirile din aceste şcoale chiemate a pregăti dascălii poporului
Trecând peste alte părţi ale lucrării sunt aşa, încât nu se deosebesc mult român.
ministrului, vom încheia de astă-dată, de felul de vieaţă al ţeranului. O altă întocmire folositoare pentru
arătând lucrarea ministrului, îndreptată In lunile de vară se ţin cu spe popularisarea cunoştinţelor economice,
spre şcoalele economice şi lăţirea cu
sele statului la fiecare din cele 16 este instituirea învăţătorilor ambulanţi,
noştinţelor economice la popor. şcoale economice inferioare cursuri de chemaţi a ţinea prelegeri în diferite co
Este frumoasă această lucrare, du economie şi grădinărit pentru învăţă mune, a da poveţe şi îndrumări gra
rere însă că poporul nostru nu poate torii şi preoţii, chemaţi a face ' instrui tuite în scris si cu vorba atunci si
T
j
trage foloasele adevărate nici din această rea tineretului şcolar în şcoalele popo acolo unde li-se cere. In părţile locuite
lucrare a statului, pentru-că toate câte rale de repetiţie. In anul trecut aces de Români se află învăţători ambulanţi
se fac, se fac în limba maghiară, ne te cursuri de câte 4 săptămâni au fost în comitatele Arad, Bistrita-Năsăud,
cunoscută de popor.
cercetate de 400 învăţători şi 20 preoţi. Timiş şi Sibiiu. Aceşti învăţători au
In unul din numerii „Bunului Eco ţinut în anul trecut prelegeri în 302
Este peste toată îndoiala, că cer
nom" am arătat care sunt şcoalele eco comune, la cari au luat parte 55.000
cetarea acestor cursuri de cătră învă
nomice din ţeară. Aici observ, că la ascultători.
ţătorii şi preoţii noştri, ar putea fi de
academia de la Magyar-Ovdr cursul este
folos şi pentru poporul nostru, drept I O frumoasă lucrare desvoaltă şi
de 2 ani, pentru tinerii cari au absol-
aceea în lipsa de atari cursuri proprii reuniunile economice din ţară întru lă
vat studiile gimnasiale. Aici se pune
româneşti, nu putem în destul reco ţirea cunoştinţelor economice, prin pre
preţ mare pe studiile teoretice, ear’ de
manda insinuarea şi participarea la cur legerile, poveţele şi ajutoarele ce le dau
monstrările practice se fac în econo
surile, ţinute cu ajutorul ministeriului. membrilor sei. Reuniuni economice se
mia şi aşezămintele întocmite pe lângă
academie. învăţătorii aplicaţi la şcoalele eco află în Ungaria cu totul 220, dintre
In cele 4 scoale economice supe nomice sunt îndatoraţi a ţinea şi pre cari româneşti avem numai două, anume
rioare se primesc tineri cu 6 clase legeri economice poporale la recerca- cea din Sibiiu şi cea din Orăstie, un
gimnasiale şi cursul este de 3 ani. In anul rea reuniunilor economice comitatense, număr de tot neînsemnat faţă cu tre
astfel vedem că în anul trecut s’au ţi buinţele mari ale poporului român din
prim se face mai mult instruirea prac
nut 158 prelegeri. Aceste prelegeri această ţeară.
tică a elevilor, ear’ în ceialalţi doi ani
fiind ţinute în limba maghiară, chiar Ajutorul dat de ministrul reuniu
se învaţă studiile teoretice, ce sunt de
~ dacă se ţin în comune româneşti, po nilor- a fost în anul trecut 40.000 cor.,
lipsă, pentru a conduce raţional o
porul nu are mult folos de ele. ear’ numărul comunelor în cari s’au
moşie mai mare.
Pentru a înlesni tinerilor mai să Aici trebue să amintesc, că după ţinut prin reuniuni prelegeri au fost
raci cercetarea acestor scoale, statul darea de seamă a ministrului, toate 1180.
înfiinţează pe lângă fiecare câte un aceste şcoale economice sunt îndato- In acest loc trebuesc amintite cur
convict, unde pentru preţuri moderate rite a dă poveţele şi desluşirile de lipsă, surile de pomărit, stupărit, viierit, lăp-
se proved şcolarii cu toate cele trebuin unde li-se cere. In anul trecut s’au ce tărit şi împletit, ţinute pe spesele sta
cioase. Asemenea convicte sunt până rut asemenea poveţe în 337 caşuri. tului, pentru ţerani în diferite părţi ale
acum la şcoalele din Kassa şi Kolos- Acesta asemenea este un mijloc de care ţerii, cari asemenea au menirea a lăţi
Monostor. se pot folosi oamenii noştri, cari au cunoştinţe folositoare în popor.
In şcoalele economice inferioare, asemenea şcoale în apropiere. Asemenea trebue făcută amintire
se primesc tineri ţerani, cari ştiu ceva Pentru a creşte învăţătorii de lipsă despre călătoriile, făcute de economi
carte. Cursul este de doi ani începând la şcoalele economice inferioare şi la mici din diferite părţi ale ţerii cu aju
dela 1 Octomvrie până la sfîrşitul lui şcoalele poporale de repetiţie, ministrul torul reuniunilor economice, la moşiile
August. a luat măsurile de lipsă, că la fiecare mari ale statului. Aceste călătorii, la
La aceste scoale, după firea lor, preparandie de stat se se aplice un care au luat parte în anul trecut 7890
se pune cel mai mare preţ pe învăţă- profesor pentru studiile economice, cari ţerani sunt foarte instructive/ pentru-că
