Page 6 - Bunul_Econom_1900_32
P. 6

Pag-  6                                            BUNUL      ECONOM                                                   Nr.  32

        Ioan  Radu,  Dr.  Pavel  Oprişa,  Const.  Costm,   mănăstirei,  în  care  calitate  a  funcţionat peşte  Cucuruz, ferdela 'de 20  Iiţre cu  .  .  75-—85  cr.
        medic  al  institutului  Ioan  Rusu.        20  ani.                                    Fasolea, ferdela de 20 litre cu  .  115 —120  cr.
             Biblioteca  gimnasiului  are  2399  opuri,   El  ştia  aşa  de  bine  a  se  acomoda  cu   Cartofi (grutnpene) nouă ferdela  cu 30— 40  cr.
                                                    lumea,  da  poveţe  aşa  de  plăcute  şi  folosi­  Vin  nou,  litrul  cu   . . . . . .  . —•—  cr.
        cari.  împreună  cu  revistele  representă  o  va­
                                                    toare  celor-ce  aveau  nevoe  de  ele,  avea atâta   Mere  ferdela  cu  '..  . .  .  .   .  .  25— 40 cr.
        loare  de  11.671  cor.                     milă  şi  consideraţie  îp  distribuirea  canoane­  Nuci,  ferd.  cu  .  .   ... .  .:  .   .  .  .  —•-— cr.
             Fonduri  înfiinţate  şi  administrate  de   lor,  încât  chiar  din.  oraşe  foarte  depărtate   Carne  de  vită,  1  klgrain  cu   . .  . —-40 cr.
        corpul  didactic:  1)  Fondul  bibliotecii  gimn.   alergau  la  el  femei  şi  bărbaţi,  de  toate   »   »  porc,  »   »   cu  .   . .  . — 48 cr.
        înfiinţată  în  1871/72  cu  sacrificiile  corpului   stările  şi  vîrstele,  spre  a  se  împăca  cu   Slănină proaspetă  1 kl. cu  .  .   . .  . — 50 cr.
        profesoral,  care  are o avere de 8212 cor. — 2)   Dumnezeu  prin  mărturisire  şi  a  primi  cu­  »   svântată  »  »  cu  .  .   , • 66—'72  cr.
                                                    minecarea  din  inânile  alesului  seu.     Brânza,  nouă  1  kl.  cu  .  . . .   .  .  —-40 cr.
        „Fondul  elevilor  morboşi"  înfiinţat  în  1885   Negreşit,  pe  cât  cuviosul  Gherasîe avea   Brânză  în  burduf cu  . .  .  ,   .  .  . —'— cr.
        ajuns  la  6847  cor.  3)  Fondul  convictului  în­  consideraţie  cătră  clientela  sa,  pe  atât  şi   Ouă,  6—7 cu  .  .  .   . .  ,  .  ' .  .  .  .  10 cr.
        fiinţat  la  1896  ajuns  la  2820  cor.;  4)Fondul   dînsa  se  arăta  mai  darnică.  De  altfel,  traiul   Pui  de  găină  părechea  cu  .  .  .  25—'65  cr.
        pentru  masa  studenţilor  înfiinţat  la  1894   părintelui'  duhovnic  era  toarte  modest,  lo­
                                                    cuinţa  lui  de  o  simplitate  riguroasă.       P iaţa  d in   Jieghinul-Săsesc.
        ajuns  la  780  cor.
                                                         Intr’o  dimineaţă,  lipsa  părintelui Ghera­
             La  şcoalele  normale  funcţionează  ca   sie  dela  serviciul  divin,  miră  pe  toţi  pă­  [   — la  9  August  ts.  n. 1900,—
        învăţători:  George  Pârău,  Ioan  German  şi   rinţii,  drept  care  la  eşirea  din  biserică  o   Grâu  Inimos,  fer.  de  20  lit.  . fi.  :  —-90
        Mihail  Stoia.                              comisiune,  trimisă  de  sfanţul  mănăstirei,  se   Săcară  ferdela  cu  ,  .  .  .  . .  fi.  —•72
                                                    presentâ  la  domiciliul  seu.              Orz,  ferdela cu  .  .  .  .  .  . .  fl.  -•58
                                                         După-ce  a  bătut  de  trei  ori  în  uşe,   Ovăs,  ferdela  de  20 litre cu  .. .  fi.  —■35
             Fotografia  cu  colori-  Lippman,  celebrul
                                                    repetând  cuvintele  sacramentale:  „Pentru  ru­  Cucuruz,  ferdela de  20 litre  . .  fl.  —•87
        inventator  al  unui  tel  de  fotografie  cu colori,
                                                   găciunile  sfinţilor  noştri,  binecuvintează  pă-,  Fasolea,  ferdela  »  »  »   , .  fl.  ---•---
        anunţă  într’o  conterenţă,  că  metoda  sa  s’a   rinte“;  ne-primind  răspunsul  convenţional,   Grumpile  nouă ., fer.  de  20 1. .  fl.  —•20
        simplificat  aşa  de  mult,  încât  nu  mai  e   „Domnul",  au  pătruns  în  chilie,  sforţând  uşa  Vin  nou,  litrul  cu  .  .  .  .  . .  fl-  —•—
        departe  vremea,  când  ori-ce  iubitor  va putea  care,  contra  usului  tnonachal,  era  încuiată  pe   Mere,  ferdela  de  20 litre  .  . .  fl.
        fotografia  lucrurile  şi  fiinţele  aşa  cum  sunt,   dinlăuntru  şi  unde  au  găsit  pe  părintele   Nuci,  ferdela  de  20  litre  .  ,' . fl.  ..  --
                                                    Gherasie,  mort  ca  toţi  morţii.         Carne  de  vită  1  kl.  .  .  .  . .  fl.  —•36
        cu  colorile  lor   adevărate,  cumpărându-'şi
                                                         Tot  după  autorisâţia  sfanţului  şi  con­  »   »  porc  1  kl.  .  .  .  . .  fl.  —•40
        simplu  o  maşină  de  fotografat.          form  regulamentului,  s’a  procedat  la  cata-   Slănină  proaspetă  1  kl.  cu  . .  fl.  —•44
                                                    grafisirea  averei  călugărului,  cu  care  ocasie,  Slănină  svântată  1  klgrm  cu ,  fl.  —•60
          .  Urcarea  vămilor  in  Rusia.  Se  scrie  din   intr’o  ladă  s’a  găsit  între  altele:  O  carte   Brânza  nouă  1  kl.  .  1  .  .  . .  fl.  —•48
        Budapesta,  că  acolo  a  sosit  dela  ambasada   ovrească  de  rugăciuni,  2  coarne  cu  curelele   „  în  burduf  cu  .  .  .  . .  fl.  -->---
        din  Petersburg  si  dela  corespondentul  minis­  lor,  (le  pun'Jidovii  când  se  roagă)  cămaşa,  Ouă,  5 cu  .  .  .  .  .  .  .  . .  fl.  —TO
        terului  r.  u.  de  comerciu  următoarea  tele­  cea  de  moarte şi 1000 galbeni austriaci în aur.  Pui  de  găină  părechea  cu  .  fl.  —•55
        gramă:  „Pentru  acoperirea  speselor provocate   Decedatul  părinte  Gherasie,  respectatul
        prin  evenimentele  din  Asia-orientată, guvernul   preot  şi  duhovnic,  venerat  de lumea  întreagă,
        rusesc,  în  înţelesul  ucazului  împerâtesc  dela   era  jidan !..                         F e l u r i t e    P o v e ţ e
       4  1.  c.  a  poruncit  pe  cale  telegrafica  urcarea   El  nu  încetase  a  se  închina  în  legea
        unei  părţi  mari  din  tarifele  de  vamă.  dela   strămoşilor  lui,  când  nu  era  supravegheat,  şi
        10  până  la  5O°/0!  Urcarea  vămii,  fireşte,  nu   nu  se  despărţia  de.  semnul  vechii  lui  reli-   Desclocirea  păsărilor  de  curte,
       atinge  vămije  stabilite  prin  înţelegeri  anume   giuni:  Coarnele  şi  cămaşa  de  moarte!..  Timpul  cel  mai  convenabil  de  a  scoate
        încheiate.  Cu  privire  la  monarchia  noastră
                                                         Indignarea  mănăstirei  era  la  culme.  S’a  |  şi  de  a  creşte  pui,  este  fără  îndoială  primâ-
        observă  ambasadorul,  că  urcarea  vămii  pri­  adunat  marele  sobor  şi  în  urma  decisiunei  I  vara,  căct  atunci  puii  es  mai  viguroşi  şi  pot
       veşte  numai  poamele  dela  Mează-zi,  vinul  de   sale  unanime,  cadavrul  Evreului  s’a  îngropat   avea  ca  hrană  o  mulţime  de  ierburi  fragede
       butoaie  şi  importul  de  lemne.  Nouăle  taxe   afară  de  mănăstire,  ear’  cartea,  coarnele  şi   şi  bune  şi  deosebit  de  aceasta  puicele  pot
       sunt  introduse  din  6  August.  In  cercurile   cămaşa  de  moarte, s’au  ars.  Chilia s’a dărîmat   oua  chiar  în  toamna  anului  curent,  cam  prin
       comerciale  ruseşti  consternaţia  e foarte  mare.  de  n’a  mai  rămas peatră  pe  peatră,  ear’  miia   luna  Septemvrie,  Vara  nu  ne  dă  aceleaşi
                                                   de galbini a  fost  destinată  exclusiv  ia  cumpe   avântagii,  din  causă  că  puii  eşind  târziu,  nu
             Queensland (în Australia)  adevărata gră­  rarea  de  frânghie  şi  păcură  pentru  carele   vor  avea  timpul  se  crească  înainte  de  a
       dină.  In  jurul  capitalei  Brisbane  se  înteme­  mănăstirei.               ,         întră  în  iarnă.  Singură  clocirea  artificială  e
                                                                                               care  se  pretează  tot  aşa  de  bine  şi  iarna  ca
       iază  pomet  după  pomet,  mari  dela  2000
                                                         Ştirea  despre  omorîrea  A.  S.  Carol  şi  vara,  căci  avem,  bine  înţeles,  în  acest  cas
       până  ia  6000  de  morgheni.  Mii  de  lucrători
                                                    Ferdinand,  dată  de  noi  în  numărul  trecut   şi  sere  unde  puii  pot  fi  crescuţi  fără  a  simţi
       se  întrebuinţează  la  ele  pentru  a  le  întemeia   după  o  foaie  din  Cluj,  nu  s’a  adeverit.  A   intemperiile  ierneî.
       şi  sute  pentru  a  le  lucra.  In  curând  Italia  şi   fost o fantasie a cutărui  posnaş. Dar’  în  aceste   Acum  fiind  timpul  când  păsările,  mai
       Spania  vor  fi  învinse,  dacă  nu  iau  măsuri.   zile de surprinderi anarchişte, atari ştiri uşor  le   ales  găinile,  au  multă  poftă  de  clocit  şi  cum
       In  Queensland  se  coc  portocalele  într’o   crezi,  şi  mai  bine  se  le  crezi  şi  apoi  să  se   timpul  e  înaintat  de  a  mai  putea  cloci,  plus
                                                   vestească  de  neadevărate.                 că  timpul  preţios  de  ouat  este  perduţ,  plus
       vreme  când  lipsese  cele  din  sudul  Europei
                                                                                               că  găinile  clocind  slăbesc,  obosesc  şi  rămân
       de  pe  pieţe,  aşa  că  San-Francisco, New-York                                        chiar  cam  plăpânde  aproape  toată  vara,  cel
                                                        „Revista  Viticola  şi  Horticolă"  din
       şi  Londra  primesc  din  ce  în  ce  mai  mult                                         mâi  bun  mijloc  e  de  a  le  împedecade  a
                                                   Bucureşti,  reproduce  în numărul  seu  mai  nou   cloci,  având  avantajul  că  în  scurt timp,  după
       portocale  şi  lămâi  din  Australia.  Portocalii
                                                   articolul  d-lui  Dr.  Ioan  Milm  despre  „Cul­  10—15  zile,  pasărea  începe  să  oue,
       cresc  mult  mai  repede  de  cât  în  Italia;  în
                                                   tura  viilor"  din  numărul  nostru  27  (seria  de   Eată cum ne  învaţă  „Gazeta Săteanului"
       zece  ani  ajung  la  rodnicie  şi  desvoltare,                                         că  e  a  se  purcede  la  împedecarea  unei  pă­
                                                   ardeii  ce  încheem  astăzi).  Este  6  bucurie  a
       Măslinilor  le  merge  de  asemenea foarte  bine                                        sări:  se  scoate  afară  din  coteţ la aer, lăsând-o
                                                   noastră  aceasta,  că  diferite  foi,  de  aici,  ca
       şi,  deşi  în  Europa-sudică  cresc  foarte  încet,                                     în  libertate,  se  afundă  cu  totul  în  apă  rece
                                                   Ca  şi  din  România  şi din Bucovina,  reproduc
       acolo  se  desvoaltă  aşa  de  repede,  ca  răchita                                     de  3—4  ori  pe  zi  timp  de  câteva  zile,  apoi
                                                   adesea  articli  din „Bunul  Econom",  aflându-’i  îi  mai  dăm  în  fiecare  dimineaţă  un  leaC,
       la  noi.  Pe  coastele  muntelui  Darling  sunt
                                                   vrednici  să-’i  facă  cunoscuţi  în  cercuri  cât   făcând-o  să  înghiţâ  câte  o  linguriţă  de  unt
       adevărate  păduri  de  măslini,  încât  ai  crede                                       de  ricină.  In  fine  Se  sileşte  să  se  culce afară,
                                                   mai  largi  de  cetitori  şi  de  popor.
       că  eşti  în  Italia-de-mează-zi.                                                       dândui-se  foarte  puţină  mâncare  şi  această
                                                             . t
                                                                                               să  constea  mai  mult  în  verdeţuri,  apă  însă
            Un Evreu, călugăr la mănăstirea Neamţu.          Preţul  bucatelor.                să  aibă  destulă,  rece  şi  proaspătă.
       Ziarul  „A.  N."  istoriseşte  următoarea  întâm­          j                                 Un  alt  mijloc  practicat  în Nordul  Fran-
       plare,  care  dovedeşte  că  Evreii  tot  Evrei                                         ciei  constă  în:  a  închide  cloşca  într’un  coş
       rămân,  chiar  călugăr  creştin  de  s’ar  face.        P iaţa  din  Blaj.              de  trestie,  pus  în  mijlocul  curţii,  astfel  ca  ea
            Sunt  30  de  ani  de  atunci,  Era  în  mă­    : ■  —  Ia  9  August'1900,  —     se  poată  urmări  cu  ochii  toate  mişcările
       năstirea  Neamţu  un  cuvios  călugăr,  cunoscut   Grâu  frumos,  ferd.  de 20  1.  cu  .  80—’92  cr.   celorlalte  pasări  din  curte ;  o  lipseşte  de
       sub  numele  de  părintele  Gherasîe.  Venerat   Săcară,  ferdela  cu  .  . . . .   .  . —•—-  cr.   mâncare  vre-o  două  zile,  dându-i  numai  apă.
       de  colegi  şi  iubit  de  superior,  părintele'  Ghe­  Orz  ferdela  cu  .  .  . . .   .  .  .  .  —‘—^ cr.   După  două  zile  cel  mult,  ea  îşi  arată dorinţa
       rasie  fu  hirotonisit  ca  preot  şi  duhovnic  al  Ovăs. ferdela  de 30  litre  cu.  .  .3 5 —'45  cr.  de  a  eşi  şi  de  a  fi  cu  soaţele  ei.
   1   2   3   4   5   6   7   8