Page 5 - Bunul_Econom_1900_32
P. 5
Nr. 32 BUNUL ECONOM Pag 5
f Dr. loatt David, advocat, secretar al Meţian ar avea de gând se cerceteze în cu dia-Mare a hotărît să înfiinţeze o bibliotecă
„Albinei" în Sibiiu, şi-a tras în noaptea de rând Orăştia. in Oradea. Cele multe înaintel
13 spre 14 August un glonţ şi-a tnuiit în
dată, în locuinţa sa. Sinucisul era un; tinăr Din „fundaţiunea Şaguna“ pen L a şcoala civilă de fe te a A so
c ia ţiu n ii (lin S ib iiu fi în internatul ace*
din o familie bună şi în stare bună din tru ajutorarea bisericilor şi şcoalelor,
leia, se primesc: In clasa I eleve a) cari au
Munţii-apuseni, şi să legau frumoase speranţe s’a votat la 27 Iul. v. 800 cor. ajutor
de, dînsul. De ce s’a omorît, nu să ştie. împlinit cel puţin vîrsta de 9 ani; b) cari
parochiei gr.-or. din Petroşeni pentru au absolvat IV. clase elementare (poporale
coperirea datoriei ce parochia a făcut sau primare), ori fac un examen de primire.
Părăsirea patriei începe se pună In celelalte clase se .primesc eleve, cari
pe gânduri şi pe cei mai zvăpăiaţi ga cu zidirea bisericii, apoi parochiei Deva au absolvat vre-o clasă premergătoare dela
zetari unguri, cari pân’acum tăcend 800 cor, ajutor la repararea bisericii altă şcoală asemenea. In lipsa unui astfel de
par’că se bucurau că se duc mulţi ce sale mari şi frumoase, pe care n’a pu- atestat, sau pe lângă atestat, de pe clasa V. şi
tăţeni, mai ales dacă ei erau Slovaci, tut’o termina deplin,— dar’ despre care,
VI. dela şcoală elementară-poporală, primirea
Români, Saşi, etc. Acum însS a ajuns cum am scris, e nădejde a o vedea în în ori-care clasă a şcoalei civile, ce corăs-
se scrie şi ei, că nu vreau se-’şi creadă curând terminată şi reparată, căci con punde vîrstei eleve», se poate face după un
ochilor ce le arată numerarea oficioasă, ducătorii ei în frunte cu dl protopres- examen de primire, depus înaintea corpului
că de pildă âstan în jumătatea întâie profesoral al şcoalei. Examenul acesta e scutit
a anului, din ig comitate ale terii, s’au biter s’au pus serios pe acest lucru.
de taxă.
dus peste graniţe cu gând de-a nu se Scoale pentru candidaţii de voluntari Elevele, cari se înmatriculează pentru
mai întoarce, mai mulţi cetăţeni decât Se scrie, că voluntari la miliţie pot să fie azi prima-dată la şcoala noastră, au să producă
e numărul nou născuţilor în acele co
nii numai cei-ce au trecut toate clasele unei atestat şcolar, atestat de botez şi certificat
mitate I Şi aşa în acele comitate popo-
şdoale medii, ci şi aceia, cari fac un examen de revaccinare.
raţia scade tare: Numărul naşterilor e înaintea unei comisiuni militare anume pen In cursul complementar (supletor), îm
ţinut cam pe loc prin cel al morţilor, tru scopul acesta. Pentru pregătirea la de preunat cu şcoala civilă de fete a Aso
ear’ cu cât poporul emigrează, cu atâta
punerea acestui examen să află şi la Cluj ciaţiunii se primesc eleve, cari au absolvat
scad acele comitate.
o şcoală. Cursul se va deschide în Septemvrie cele patru clase ale şcoalei civile. Să pct
E trist, dar’ ce se-i faci, căci cei şi va dura 6 luni. însă primi şi eleve, cari au absolvat cu cal-
chemaţi a lucra la îmbunătăţirea sorţii cilii buni numai două clase civile, dacă au
poporului ca el, mulţumit, se stee aci, Tineritnea comercială din Orăştie aran- trecut de 15 ani şi sunt împedecate a ab
au alte gânduri, alte dureri, întemeiate gează la 1 Septemvrie o petrecere cu joc în solvă toate cele patru clase civile. Elevele
pe dorinţe deşarte. sala la „Transilvania11, în favorul bisericii absolvate de patru clase civile, pOt" face exa
evang. A 13. mene private de pe cursurile pedagogice, în
C oncertul şl convenirea socială termine anumite la institutul pedagogic din
Un non omor politic a avut loc în Ro
ilin Selişte, ţinute Dumineca trecută, au Blaj sau Sibiiu.
mânia: tot un Bulgar revolaţionar a ucis pe un
avut un succes foarte frumos, mulţumită per înscrierile pentru anul şcolar 1900/1901
fruntaş cetăţean român C Petcu, trăgând
soanelor diletante: d-şoara Maria Cristin, se pot face din 1—6 Septemvrie 1900
asupra lui 2 focuri de revolver. Indignarea
Anuţa Oniţ, Mariţa Oniţ, Igi şi Hermine stilul nou.
contra Bulgarilor e mare. Se crede că vor fi
Kripner, şi „Reuniunea română de câr)tări“ Examenele de corigare se ţin în 3
alungaţi cu gramada din ţeară.
care s’au distins prin prestaţiuni frumoase. Septemvrie 1900 st. n. la 8 ore a. m, cu
elevele, cari s’au insinuat la direcţiune în
f Iosif Ieroieiu Beleş, archimandrit, pre
„Telegraful Român“ desminte din isvor şedinte al consistoriului dela Oradea-Mare, terminul prescris.
competent ştirea dată de „Trib. Pop11. şi a încetat din vieaţă la 10 August, în verstă In 5 Septemvrie 1900 st. n. la 8 ore
luată şi de noi, că I. P. S. S. Mitropolitul de 78 ani, fiind preot de 56 ani. a. m. se vor ţinea examenele de primire,
eară în 6 Septemvrie se vor începe prele
gerile regulat.
pe după creanga de deasupra şi trage apoi
D a r p e n tru biserică, D-nul notar Didactru e 4 cor. pe lună, şi pentru
de dînsa odată cu putere în jos, lăsându-se
cercual Csucs din Răcăşdia a dăruit bisericii elevele, ce se înscriu primă-dată la această
cu toată greutatea trupului ei. Juvăţul a scâr- române gr.-or. din Zlasti suma de 10 cor.,
ţăit fioros; un hârcăit de moarte, înfricoşitor, pentru-ce, pe calea aceasta, i-se aduce şcoală, o taxă. de înmatriculare de 4 cor.,
se ’neacă în gâtlegiul lui, curmat de spân mulţumită din partea comitetului parochial. solvită odată pentru totdeauna. Acelaşi di
zurătoare. dactru e şi pentru elevele din cursul comple
Leontin Ungur, paroch gr.-or. mentar. Ce se recere pentru-ca o copilă să
Da din picioare;şi-şi smucea mânile cu
fie primită în internatul şcoalei, vom publica
toată puterea omului în primejdie de moarte. f Iulian Neamţu, cleric absolut, fiiul
Măriuca, trăgea într’una, cât o ajungeau pu în numărul viitor.
d-lui învăţător Toma Neamţu din Dobra, a
terile. Intr'un timp, când a văzut ea că nu
avut scris în cartea vieţii lui un trist şi prea Gimnastul român din Brad. A apărut
se mai sbate, ţine juvăţu numai c’o mână
timpuriu sfîrşit. In ziua de 9 August scăl- „A 24-a programă a gimnasiului public gr.-or.
şi se dă mai alăturea, să vadă dacă a murit..-
dându-se în Murâş, a fost prins de valuri român din Brad pe an. şcoî. 1899—T900,
Faţa lui se înegrise cum îi porumbica; limba
şi înecat. Răposatul era un tinăr toarte sim publicată de George Pârău, director. In par
învineţită îi spânzura mai pân’ pe piept... patic şi iubit, şi abia în vârstă de 25 ani. tea întâiu cuprinde un studiu despre: „împă
Măriuca se uită la el cu scârbă:
Fie-’i ţărîna. uşoară. ratul Traian ca binefăcător al poporului ro
— Am scăpaţi murmură dînsa încet şi
man11, de Dr. Pavel Oprişa, prof., ear’ în
dă drumul harapnicului. Trupul lui Moisă
Biblioteci pentru popor. Comitetul des partea a doua ştiri şcolare, de directorul.
cade grămadă în genunchi. Ea îşi desface
părţământului Beiuş al Âso ciaţiunii a hotărît Gimnasiul a împlinit anul al 31-lea dela
cingătoarea şi ghirmeaua, îşi ia rochia şi înfiinţarea a două agenturi în Sombatsag- existenţa sa. Elevi înscrişi au fost 132: din
porneşte. Rogoz şi Vascou şi a două bibliotecei am tre aceştia sunt: 125 gr,-pr., 4 gr—cat;,-3 de
Când să iasă din văgăună, îşi mai aruncă
bulante. Comitetul despărţământului de cu religia mosaică. După locul naşterii: 87 din
odată ochii înapoi:
rând constituit Panciova a înfiinţat o biblio comit. Hunedoarei, 9 din comit. Turcta-Arieş,
— Tot s’o ’ndurat Cel de sus de mine, tecă şi o agentură a Asociaţiunii în Alibunar. 2 Bihor şi 2 din comitatul Sibiiului.
nu m’o lăsat să-mi spurc mirul c’un jidani
Despărţământul Timişoara are până acum o Profesori au funcţionat în anul ‘trecut:
I. ADAM. bibliotecă poporală. Noul despărţământ Ora- George Pârău director, Vasilie Boneu, Dr.
