Page 1 - Bunul_Econom_1900_33

Anul I Orăştie, 12/25 August . 1900 Nr. 33

O R G A N U L I N S E R Ţ I U N I :
A B O N A M E N T E : 1!
„R euniunii e co n o m ice în O răştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. . (1 . fi.) |i
Pentru R o m â n i a 15 franci. || Apare în flecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
porţiunea a fost prea puternică sau timpul. Mai e o fată; ea e slabă şi ,a
Pustiirile beţiei. dacă e repetată, el moare. avut atacuri de nebunie.
Absintul e cel mai periculos din­ Altă familie. Bunicul era beţiv, ta­
tre «apetitive» ; dar' toate beuturile tari, tăl «beutor învechit». Copii 12. Opt
Trei sferturi din lumea civilisată
fă ră deosebire, vai8mă organismul ome­ au murit în vîrstă fragedă, de zgâreiuri.
face în timpul de faţă o mare sforţară
nesc, pentru-că sunt făcute cu spirt, şi Au rămas doi băieţi, unul vagabond,
pentru a scăpa de alcoolism (patimă
fiindcă spirtul atacă toate organele. epileptic şi vicios, celalalt pătimaş cu
beuturei).
Ficatul, rinichii, vinele, inima, creerul, «accidente», şi două fete, una isterică,
In Europa, Englezii au văzut pri­ şi cealaltă o stricată.
toate sunt vătămate. Dacă mai vine şi
mejdia mai dintâi şi au combătut-o dela
o boală întâmplătoare, un sfîrşit trist S’ar putea însă zice că piedicii
început.
e foarte de temut. aleg pildele lor. Să mărim dar’ cerce­
Acum 60 de ani, un Englez, anume In timpul unei boliri de colerâ, un tarea : Un doctor elveţian a luat 20
Robert Warner, a voit se facă o asigu­ medic scoţian a împărţit pe cei atinşi de familii, 10 de oameni cumpătaţi şi
rare asupra vieţii. Băncile nu l’au primit de coleră la Glascow în «beutori în­ 10 în cari beau de pîrîia de mai multe
însă, pentru-câ el n’avea obiceiu se vechiţi» şi în «oameni cumpătaţi». rînduri de oameni. Cei cumpătaţi avu­
bea de cât apă sau ceaiu. Warner s’a Dintr’o sută beutori atinşi de coleră seseră 61 copii, dintre cari 5 au murit
pus atunci şi a înfiinţat el o bancă de mureau 91, dintr’o sută de bolnavi în vârstă fragedă. Din cei rămaşi în
asigurare, unde nu se primia nici o cumpătaţi ori chiar nebeutori, mureau vieaţă, doi erau urîţi, doi înapoiaţi
persoană, care bea beuturi spirtuoase. 19. Un beutor atins de coleră poate doi erau epileptici; ceialalţi 50 erau
S ’a văzut la urmă, că Warner a făcut să-şi facă testamentul, căci norocul de sdraveni, sănătoşi. Din partea celor be­
o treabă minunată. Asiguraţii săi mu­ a scăpa e foarte mic. ţivi au fost 57 copii, dintre cari 12
reau mai puţin de cât ai concurenţilşr Un alt medic a dovedit, că dintre morţi de mici şi 9 sănătoşi. Toţi ceia-
şi banca sa (pe care o dirige încă) beţivi atinşi de variolă nu scapă nici laţi 46 erau idioţi, cocoşaţi, surdo-muţi,
are astăzi un capital de 150 de mi­ unul. «Totul e grav pentru un rănit epileptici, etc.
lioane. alcoolic», zice un al treilea medic. Un Din 83 copii epileptici (cu boală
Bine înţeles, că Warner a avut al patrulea, medic de spitale, face zisă ,,nevoie“) cercetaţi la Salpâtriere, 60
următori atât în Anglia, cât şi în Am e­ aceeaşi observaţiune pentru «pneomo- aveau părinţi dedaţi la beutură.
rica şi Australia. Băncile la fel cu a sa nie, friguri tifoide, erisipel, toate mala­ S’a pus să se clocească ouă de
primesc cu 2 5 % mai ieftin ca celelalte diile acute, accidente mari.» Cu rănitul găină într’o casă închisă şi încărcată cu
în care întră ori-ce beutor, şi sunt cu s’au bolnavul alcoolic se întâmplă tot­ aburi de beuturi, şi n’au ieşit din oue
toate acestea înfloritoare, ceea-ce do­ deauna ceva neprevăzut care-’l doboară. de cât pui monştri sau bolnavi.
vedesc că beutorii de apă au vieatâ De altfel, e tot ce i-să poate în­ S’a dat spirt căţelelor, şi căţeii
mai lungă ea beutorii de spirtuoase. tâmpla mai bine. Beţivul nepocăit e au murit de mici sau au devenit epileptici.
S ’au făcut apoi cercetări şi socoteli, şi supus la delirium tremens, la tîmpire
s’a vezut că în mijlociu, adecă peste şi moleşire, la nebunie, şi la multe alte Se poate înţelege acum spaima
vieţi întregi socotit, beutorii de apă rele, pe cari medicii le repetă totdeauna. care a cuprins pe capii şi binevoitorii
sunt i j zile şi 12 ore bolnavi pe an, Moartea e lucrul cel mai bun şi ea ţerilor, unde beutură a crescut peste
ear beutorii de spirtuoase 65 zile nici nu prea lasă să fie aşteptată de ei. măsură, populând pământul cu pătimaşi,
şi 15 qre. nebuni, fiinţe diforme, nenorociţi de
Englezii au găsit că dintre doi in­ tot felul, pentru cari ar fi fost mai
In Francia medicii au căutat se divizi de 20 de ani, dintre cari unul bine să nu se nască nici-odată.
pună şi ei pedeci iubitorilor de bea şi celalalt nu, cel din urmă e cu
Si aci nu sunt descrise lucrurile
beutură. Ei .au început se facă cerce­ putinţă să trăiască 14 ani mai mult >
tări asupra clienţilor lor beutori, şi s'a ca cel dintâiu. Aceşti 14 ani vrednicesc de cât pe jumătate. De cei cari mor,
putut vedea vinovăţia spirtului, îndeosebi să-’i dorim şi noi, deci s’o mai slăbim de câţi sunt închişi în casele de nebuni
a absintului şi a celorlalte amestecături. cu glăjuţele, ca să-’i putem avea! sau înfundaţi în asile, nu s ă 1 mai ţine
socoteală, cu dînşii s’a sfîrşit. Dar’ cei
Şirul lui de rele sare în ochi. Omul Indivizii nu-şi fac însă numai lor
j
care bea de pildă absint începe se su­ rău prin dedarea la beutură. Mai sunt cari rămân, trăesc, aceştia întreţin în
fere de ameţală. Vin apoi halucinaţiile copiii, nenorociţii copii, cari n’au avut popoarele beutoare o rană deschisă,
prin care se scurg sângerând toate
(vedeniile), delirul şi, în fine, la beutorul plăcerea, şi sufer toate greutăţile. In
puterile naţionale. V. N.
nepocăit, atacuri de epilepsie (boală rea, ceea-ce priveşte pe copii, statisticele
nevoie). Un fel de tîmpire întovărăşeşte medicilor sunt înspăimântătoare.
aceste arătări. Un beutoriu învechit a avut 7
Roada câmpurilor în lume.
Luând un câne şi injectându-i în copii. Cei doi mai în vîrstă au murit
stomac câteva grame de »esenţă de de mici în zgâreiuri. Al treilea a îne-
absint», bietul animal începe se se tăvă­ bunit la vîrsta de 20 de ani, al pa­ Eată cum e situaţiunea agricolă în cele
lească în zgâreiuri, îi curg balele, latră trulea a căzut în tîmpire. Cel de al mai de frunte ţeri agricole din iume:
cu furie, ochii îi sunt rătăciţi şi perul cincilea e un smintit, al şaselea un ner­ In Rusia, timpul secerişului a fost priin-
ridicat. Cânele e ca otrăvit, şi dacă vos, care să crede că va înebuni cu cios, producţiunea înse nu va întrece mijlo­