Page 4 - Bunul_Econom_1900_33
P. 4
Pag- 4 B U N U L E C O N O M Nr. 33
ear' pe locurile avute în accid-fosforic Pomilor tineri, cam până pe la 14 riilor organice şi a humusului, mijloceşte
şi caliu (potasa), cresc pomii mai încet ani, nu e numai decât a li se da gunoiu şi fertiliseâzâ descompunerea ’ părţilor
în lemn, înse rodesc foarte bine. Deci, fluid. Pentru'astfel de pomişori e dea- minerali ce ale pământului, . cimentează
de arată pomul o desvoltare prea buiacă juns dacă se sapă împrejurul lor un strat (egală) o parte de oxigen stricăcios
în lemn, înse nu prea aduce fructe cam de 1.60 m. în diametru şi se aco rădăcinilor plantei, încălzeşte pământul
cum se cuvine, atunci se află pus pe pere regulat primăvara şi toamna stra şi sprigineşte foarte mult lucrarea / ce
un loc, unde are prea mult azot. Aces tul acesta cu o pătură de o grosime luilalt gunoiu deja aplicat.
tui pom trebue să i-se dea gunoiu de de 5 — 6 centimetri de gunoiu putred, In ori-ce privinţă gunoirea aceasta
acela, ce conţine accid-fosforic şi caliu scormonindu-se mai întâiu ţărîna îm cu var este de mare folos pentru po~
de-ajuns. prejurul pomului cu o sapă. Acesta e mete, şi cine a practicat-o deja odată
Dacă însă pomul dă floare multă, cel mai bun fel pentru gunoirea pomi- şi s’a încredinţat despre folosul ei, acela
ear’ fructele nu se desvoaltâ bine, atunci şorilor, până la vîrsta zisă mai sus. nu o va mai părăsi nici odată.
locul pe care se află are lipsă de azot. Acoperirea stratului cu gunoiu aduce
Mai adesea însă se poate întâmpla, ca folos îndoit: întâiu, prin aceasta se gu- Gimnasiul nostru din Brad. .
pomii să nu se desvoalte cum se cu noieşte pomul cu încetul, şi al doilea,
vine şi să stea sterpi; în caşuri de gunoiul acesta scuteşte rădăcinile po Apel câtrâ onoratul public român
acestea e locul de tot sterp şi sec, şi mului primăvara şi vara contra secetei/ pentru
trebue gunoit de o potrivă cu toate ear’ iarna contra gerului. Cel mai bun „masa studenţilor" în Brad.
materiile nutritoare numite. pentru treaba aceasta este gunoiul dela Prin ajutor reciproc întări-
vom murii sfintei noastre cetăţi.
Timpul cel mai bun pentru gunoi- vite cornute.
Onorat public român! După-cum am
rea pomilor este timpul dela Februarie Şi gunoiul măestrit a dat la po-
arătat şi în anul trecut în ziarele: «Tribuna*
pâtiă la finea lui Octomvrie; ear’ cel mete sfârşituri foarte bune pe unde a
şi «Telegraful Român», basa fondului „masa
mai bun gunoiu pentru pomi este muş- fost folosit. Că cât astfel de gunoiu e studenţilor'' dela gimnasiul român gr.-or. sus
tereaţa (gunoiul licuid). Deoare-ce însă de lipsă pentru fiecare pom, îndeosebi ; numit, s’a pus la 1894 şi anii următori prin
muştereaţa nu conţine accid-fosforic toc se îndreaptă după mărimea şi după pe darea de câte o representaţiune teatrală îm
mai de-ajuns, este bine a se adăoga la riferia mlădiţelor coroanei. La un metru preunată cu petrecere de dans.
muştereaţă cam câte un kilogram de pătrat de pământ de prin prejurul po Sprigiiiul înse din partea publicului ro-v
mân, a lost de atunci şi până anţerţ foarte
superfosfat de fiecare pom. Muştereaţa mului, trebue să se dea în fiecare an
modest.
se amestecă mai întâiu în părţi de-opo- 100 grame sgura lui Thoma, 100 gr.
In anul 1899 tinerimea studioasă din
trivă cu apă şi apoi se toarnă fosfatul cainît şi 75 gr. salpetru de Chili. Cai- Zarand şi jur — dând eară o representaţiune
într’însa. Pentru a înlesni străbaterea nitul şi sgura lui Thoma se împrăştie teatrală şi petrecere de joc, s’au emis şi 25
gunoiului în pământ, se recomandă a toamna pe teren şi apoi se sapă pâ- colecte însoţite de un apel.
se uda înainte de gunoire locul bine mântui ea se se acopere gunoiul cu Mulţi dintre domnii colectanţi au bine
voit a retrimite colectele cu sume băneşti
cu apă şi apoi'a turna gunoiul. ţărîna. Cine arfe însă de gunoit un te
însemnate, ceea-ce se poate vedea în «Tri
Gunoirea aceasta însă să nu se ren mai mare, pe care se află pomi
buna* nr. 231/1899 ş i' «Telegraful Ro
facă nici-odată aproape de tulpina po deja bătrâni, acela poate împrăştia gu mân « nr. 109.
mului, pentru-că acolo gunoiul nu are noiul în măsură de-opotrivă peste toată De aci încoace publicul român şi so
nici o urmare bună, deoare-ce rădăci grădina de pomi. La un pomăt de mă cietăţile de credit româneşti au început a se
nile sugătoare, cari nutresc pomul, nu rimea unui hectar de pământ trebuesc : interesa tot mai cu inimă de această insti-
tuţiune atât de salutară, şi în urma acestui
se află pe lângă tulpină, ci pe la vîr- 400 kilograme sgura lui Thoma şi 300
interes fondul pentru «masa studenţilor* prin
furile rădăcinilor celor mari, ce se în kilograme nitrat (salitra) de Chili. Acest
contribuirile marinimoase incurse dela domnii:
tind într’o depărtare de tulpină până din urmă gunoiu se împrăştie pe gră Dr. Z. Chirtop 200 coroane; Vasilie Chirtop
pe unde ajung vîrfurile crăcilor coroa dină în luna Februarie şi Martie fără 20 coroane; Dr. V. Fodor 5 coroane; To-
nei, ear’ câte-odată şi mai departe. De de a mai săpa locul spre a-1 acoperi dor Pop 20 coroane; doamna Sab. Preda
aceea pe aici trebue se se toarne gu cu ţerînă, fiindcă nitratul acesta se 20 coroane; Maria Manoviciu 6 coroane; dela
societăţile de credit româneşti: «Ardeleana*
noiul, dacă voim să folosească. descompune cu uşurinţă prin umezelile
100 coroane; „Albina" 200 coroane; «Doina*
şi ploile de primăvară şi se strecură
Cel mai nimerit lucru este a se 40 coroane; «Victoria* 500 coroane etc.
foarte lesne în pământ.
săpa la depărtarea amintită un şanţ — prin contribuirile acestea — zic, fondul
cam de vre-o 3 0 — 40 centimetri de De foarte mare însămnătate şi numit s’a ridicat la suma de aproape 1600 cor-
adânc împrejurul pomului, a se umplea folos este în fine, pe lângă cele amin Interesându-se onoratul public tot aşa
cu inimă şi de aci înainte de «masa studenţi
şanţul acesta mai întâiu cu apă şi du- tite, gunoirea pometelor cu var. Pome-
lor* dela giîhnasiul din Brad, care încă împli
pă-ce se va fi strecurat- apa în pământ, telor îngrăşate bine în felul descris mai
neşte o misiune culturală românească, atunci
să se toarne apoi muştereaţa, şi îndată sus, să li-se aplice tot câte la trei ani e speranţă firţnă, că acest fond unit — după-
după-ce va fi străbătut şi muştereaţa odată şi o gunoire cu vâr. Spre scopul cum are să se şi întâmple — cu fondul nu
în pământ, să se astupe gropile cu acesta trebue date câte 1000— 1200 mit al «convictului*, încă din anul şcolar
ţărînâ. kilograme var de fiecare hectar. Această 1900/1 se va pune în activitate, întrebuinţând
numai interesele capitalului pentru alimen
Pometele s i se gunoiască totdeauna gunoire nu are aci menirea de a în-
tarea deocamdată măcar a 2—-3 studenţi se-
pe timp ploios şi se se repeţească de grăşa numai pământul. In caşul acesta
toşi de carte românească, dar’ lipsiţi cu totul
câtfeva ori peste vară în restimpul amin varul ne face alte servicii însemnate:
de mijloacele materiale necesare.
tit mai sus. El grăbeşte aci descompunerea mate- Această instituţiune unitară trebue sus-
