Page 7 - Bunul_Econom_1900_33
P. 7

Nr.  33                                              BU  NUL  ECONOM                                                  Pag.  7

         plecare  spre  „fericire11,  şi  corăbiile  au dobânzi   asupra-le.  Intr’aceea  a  venit  ursoaica  pântru   l l i l
        că  au  pe  cine  duce,  şi  agenţii  capătă  parte   a-şi  apăra  puii,  s’a  aruncat  asupra  copilului
                                                    şi  trântidu-1  jos  i-a  tras  pielea  de  pe  cap.
        pentru-că  lerau  adunat  mulţi  „călători'1.                                                Generalul  şi  mazerea.  Contele  de  Es-
                                                    Copilul  a  trebuit  dus  la  medic, ca  să-i  aşeze
                                                    înapoi  pielea  şi  să  i-o  coasă.  In  aceeaşi  zi   pana,  ministrul de resbel  al  Regelui  Ferdinand
             Petrecere  în  Zlatna.  Tinerimea  română   ursoaica  a  atacat  şi  pe  un  om  din  comuna   VII.  al  Spaniei  şi  totdeodată  guvernatorul
        din  Zlatna  .  Invită  la  ptoditcţiunea  teatrală   Ardan.                            Cataloniei,  era  un  om  foarte  ingenios,  dar’
                                                                                                şi  foarte  original.  El  era  un  mâncător  cu­
        împreunată  cu  declamaţiuni  ce  o  va  arangia
                                                                                                noscut  şi  avea  întotdeauna  o  masă  bogată,
        Marţi  în  15/28  August  1900  în  pavilonul  de                                       cu  toatercă  în  celelalte  ale  sale  afaceri  era
                                                              Preţul  bucatelor.
        vară  al  ospătăriei comunale. După producţiune            f                            econom.  Mâncarea  lui  aleasă  însă  era  ma­
        joc.  Venitul  curat  e  destinat  spre  folosul  ce­                                   zărea  boabe,  ce  se  găseşte  în  Spania  în  tot
                                                             Piaţa,  din  A.-Julia.
        lor  2  biserici  române  din  loc.                                                     cursul  anului.
                                                               —  la  18  August  1900.  —           Intr’o  zi  porunci  bucătăresei  sale,  să-'i
             Programul:  1.  „La  oglindă",  poesie  de                                         gătească  mazăre.  întâmplarea  însă  făcu,  ca
                                                    Grâu  frumos,  ferd.  de 20  1.  cu  .  .  1'—   cr.
        G.  Coşbuc,  predată  de  dşoara  Neţi  Cristea.                                        soţia  lui  să  rătăcească  prin  bucătărie,  tocmai
                                                    Săcară,  ferdela  cu  .  .  .  .   .  . .  — -70  cr.
        2.  „Dormi  iubito",  poesie  de  A.  Vlăhuţă,   Orz  ferdela  cu  .  .  .  .  .  .   .  . .  — •—   cr.  când  bucătăreasa  era  ocupată  cu  curăţirea  ei.
        predată  de  dl  Io an  Montani.            Ovăs, ferdela  de 30  litre  cu  .   .  . .  — -45  cr.  Contesa  nu  putea  să  sufere  această
                                                    Cucuruz,  ferdela de 20  litre cu   .  . .  — 90  cr.  mâncare ;  vederea mazărei îi  producea  scârbă,
             j .  „ Soare  cu  ploaie",  comedie  într’un                                       nu  voia  nici  să  o  vază,  dar’  s’o  mănânce,  şi
                                                    Fasolea, ferdela  de 20  litre  cu   .  . .  — 90  cr.
        act  de  Iosif  Vulcan,  jucată  de  persoanele:                                        porunci  deci  bucătăresei,  să nu o  mai gătească.
                                                    Cartofi (grumpene) nouă ferdela  cu  .  — 40  cr.
        Dşoarele  Elena  Olar,  Agaftia  Olar,  Valeria   Vin  nou,  litrul  cu   . . . . . . .   — ■—  cr.  La  ora  obicinuită  se  aşezară cu  toţii  la
        Albini,  Aneta  Paul,  Neţi  Cristea,  şi  Domnii   Mere  ferdela  cu   .............................. — -50  cr.  masă.  Generalul,  dupăce  mâncă  din  mai
        Ioan  Montani,  Aurel  Mircea,  Iosif  Paul,  Emil   Nuci,  ferd.  cu  .  .    ......................— •—  cr.  multe  feluri,  aşteaptă  înzadar  mâncarea  lui
                                                    Carne  de  vită,  1  klgram  cu  .   . .  — '40  cr.  favorită;  trimise  un  servitor  ca  să’i-o  aducă.
        Montani,  Nicolae  Olar.                                                               Servitorul  însă  veni  spunându-’i  că  contesa
                                                      »   »  porc,  »   »   Cu  . . .   .  — '40  cr.
                                                    Slănină proaspetă  1  kl.  cu  .  .  .   . .  -—■—   cr.  a  oprit  porunca  dată  de a ferbe şi  mazăre.  Ge­
             împlinirea  de  70  de  ani  dela  naşterea   »   svântată  »  »  c u ................. — •-—  cr.  neralul  nu  răspunsă nimic şi rămase ca  înainte
        14.  S.  împăratului  a  fost  serbată  Dumineca   Brânza,  nouă  1  kl.  c u ......................— ‘48  cr.  în  voia  cea  mai  bună.
                                                                                                    După  masă  însă  chemă  pe  oficerul  de
        trecută  cu  frumoase  ceremonii  în  bisericile   Brânză  în  burduf cu  .  .  .  ,  .   .- .-----■—   cr.  serviciu  şi  îi  porunci  ca  în  seara  aceea  să
        noastre  româneşti.  In  comitatul  nostru  în   Ouă,  5  cu  .  .  .  . . . .   ... .   . .  .1 0   cr.
                                                    Pui  de  găină  părechea  cu  .  .  .  30—'50  cr.  nu  dee  voe  la  nici o  damă  se  iese  din  palat,
        deosebi  la  Deva  a  fost  serbată  cu  pompă în                                      fie  ori-cine  ar  fi.
        biserica  gr.-or.  română,  participând  la  servi­                                         Oficerul,  care  ştia  că  generalul  n’are
        ciul  divin toţi funcţionarii comitatului  în frunte                                   obiceiul  se  glumească,  ci  cerea  o  supunere
                                                                                               oarbă,  aşeză  la poartă, care era  singura  intrare
        cu  vicişpanul  Bcthlen,  tribunalul,  oficerii  de   F e l u r i t e    P o v e ţ e
                                                                                               pentru  toată  casa  şi  unde  se  afla  şi  paza,
        honvezi,  direcţia  finaneiară,  corpul  profesori­
                                                                                               doi  grenadirt,  şi  înăspri  încă  şi  mai  mult
        lor,  trimişii  oraşului,  etc.  şi inteliginţa română.
                                                         Untul  rânced  se  poate  îm pros­    porunca  generalului.
        P.  O.  D.  protopresb.  George  Romanul  a  ser­  păta.  Eată  o  reţetă   pentru  a  putea   Contesa  cu  fiica  ei  erau  invitate  pentru
        vit  asistat  de  părintele  George  Nicoară  şi  la                                   seară  la  un  bal  dat  de  Contele  Santa  Calonna.
                                                   readuce  la  gustul  lui  bun  şi  proaspet
        sfîrşit  părintele  protopresb.  a  ţinut  o  vorbire   un  unt  ce  a  fost  dat  pe  râncezît:  Ii   Amândouă  îmbrăcate  cu  rochii  luxuose,  erau
        ocasională  urând  M.  Sale  încă  mulţi  ani.                                         gata  să  plece,  când  la  poartă  au  fost  oprite
                                                   spălăm  bine-bine  în  apă  proaspătă  şi   de  strigătul  sentinelei:  «înapoi,  doamnelor.»
        După  prânz  a  fost  mare  banchet.       rece,  apoi  îl  tăiem  în .  fâlioare  subţiri.   «Sunt  soţia  generalului»,  strigă  contesa
                                                   Aşa  îl  punem  într’un  blid  curat  şi  îl   şi  înfuriată  alergă  la  conte  ca  să  se  plângă
            Mare  fundaţiune  pentru  muncitori.  Din  amestecăm  cu  niţel  lapte  proaspet  şi  îl   de  purtarea  soldaţilor.
        Pilsen  se  anunţă,  că  de  curând  răposatul                                              Generalul   îi  răspunse   foarte   rece:
                                                   batem bine  cu  o  lingură  de  lemn.  Scur­  «Linişteşte-te,  scumpa  mea,  totul  e  foarte
        mare  fabricant  de  fierărie,  cavalerul  Emil   gem  apoi  earăşi  laptele  de  pe  el,  şi   natural.  Tu  porunceşti  bucătăresei  tale,  eu
        Skoda,  a  lăsat  prin  testament  o  fundaţiune   untul-  va  rămânea  proaspet  ca  dintru   soldaţilor  meii».
        de  40.000 cor.  pentru  ajutorarea  muncitorilor   început.                                De  atunci  contesa  nu  mai  opri  nici­
        bătrâni,  cari  au  lucrat  în  fabrica  sa.  Skoda            *                       odată  porunca  contelui,  când  el  doria  să
        a  mai  dispus  fiiului  seu,  că  tâmp  de  zece                                      mănânce  mazăre...
                                                        Cunoaşterea  vinului  roşu,  de  e
        ani  se  contribue  la  capital  cu  12.000  cor.   curat  ori  falsificat,  vopsit.  De  vrem
        până-ce  fundaţiunea  va  ajunge  la  suma  de   se  prindem  credinţa  crâşmarului  care     . Com itetul  de  red a cţie:
        160000.  Fapta  generoasă  a  fost  comunicată
                                                   ne laudă  cutare  vin  roşu  ca  fiind  foarte   Preşedinte :  Dr.  Ioan  Mihu.
                                                                                                        »
        şi  muncitorilor.                (F.  P.)  „curat",  punem  din  vinul  bănuit  în  o
                                                                                                    Membri i :  Dr. St.  Erdelyi,  Ioan  Mihaiu
                                                   sticlă  lungăreaţă  nu  prea  largă  la  gură.   Daniil  David  şi  Constantin  Baicw.
             Despre  însoţirea  de  înmormântare  din
                                                   Astupând  cu  un  deget  gura  sticlei,  o
       Mada  „Foaia  Poporului"  din  Sibiiu  ia  notiţă  |
                                                   întoarcem  cu  gura  în  jos  în  un  vas  cu   Proprietar - editor:  Ioan  M ihaiu
       cu   laudă.  Poporul   din   comuna  Mada,
                                                   apă,  şi  ne  tragem  apoi degetul  cu  care
       —   zice  —  ascultând  sfatul  conducătorilor                                               Redactor  respons.:  Ioan  M oţa
                                                   astupasem. De va  fi  vinul  curat,  şi  vinul
       s’a  adunat  la  Sf.  Ilie  şi  a  alcătuit  o  însoţire
                                                   din  sticlă  şi  apa  din  vas  îşi  vor  păstra
       de  înmormântare.  Neobositul  şi  vrednicul
                                                   faţa,  căci  vinul  curat  nu  vopseşte  apa,
       preot,  scriitor  poporal  dl  Ioan  Moţa,  invitat
                                                   dar’  de-a  fi  fals,  apa  capătă  şi  ea  co­
       fiind,  a  condus  adunarea  de  constituire  şi
                                                   loare,  căci  vopseaua  din   „vin"   (mai               COPII ÎN COST
       prin  alese  cuvinte  a  lămurit  poporul  asupra
                                                   drept  zis  din  altă  apă  din  care  s’a
       însemnătăţii  însoţirilor  de  înmormântare.
                                                   făcut  „vin")  va  vopsi  şi  apa  asta  cu       se  primesc  în  O r ă ş t i e  la
            Foarte  mulţi  s’au  declarat  gata  a  întră   care  probăm.                               dzv.  Boros  Ferencznâ
       în  folositoarea  tovărăşie,  şi  întrucât  vor  încă­          *                             Strada  Fabrica  (Gyâr  utcza)  Nr.  10.
       pea,  vor  fi  primiţi  şi  membri  din  comunele   Curăţirea  trestiei  dela  scaune.          Cuartirul:  3  COI.  pe ^lună.
       vecine,  d.  p.  din  Balşa,  Ardeu,  etc.  Ca  să dăm  trestiei  îngălbenită de  scaune
                                                                                                     C o s t  cu  c  u  a  r t i  r  şi  s p  ă  1 a :
                                                                                                                                t
                                                   coloarea  albă,  o  spălăm  mai  întâiu  cu
                                                                                                     ..........   24  cor.  pe  lună.
            Păţania  dureroasă  a  unui băiat  de  păs­  apă  de  săpun,  amestecată  cu puţin  spirt
       tor.  Din  Bistriţa  se  scrie,  că  un  băiat  de   şi  o  presărăm  înainte  de-a  să  usca  cu   H a i n e l e   de  pat  trebuesc
       păstor  de  vr’o  10  ani  îşi  păştea  caprele  pe                                           aduse  de  acasă.      3_3  •
       hotarul  comunei  Budacul-român.  Deodată  îi   praf  de  pucioasă,  care  rămâne  acolo
       eşiră  doi  pui  de  urs  înainte,  dar’  băiatul   până  se  usucă  bine.  In  urmă  curăţim
       curajos  nu  se  spăriâ,  ci  îndreptă  ciomagul  pucioasa  cu  o  perie  aspră.      '
   2   3   4   5   6   7   8