Page 2 - Bunul_Econom_1900_33
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 33
cia nici chiar în regiunea cea mai producă de poame să ne stee dulce până în Partea II. 6 însemnătatea gunoiului, 7
toare: Odesa. toamnă la cel de struguri, şi asta o gunoiul animalelor de casă, 8 gunoiul de
paseri, de oameni şi compostul, 9 gunoiul
In Germania, cu toate-că nădejdile s’au dobândim, turnând în 100 litre de
verde, 10 gunoaie minerale.
îmbunătăţit în privinţa săcârii, recoltele vor must un litru de »;■ spirt rafinat (la 50 Partea III. 11 clima, 12 agenţii vegeta-
fi sub mijlocii; recoltele de grâu vor fi bune. litre must, '/a litru spirt etc.) Aşa stă ţiunei.
In Belgia şi Olanda, săcara şi rapiţa mustul dulce şi storcendu-să strugurii, Partea IV. 13 vieaţa cerealelor, 14
S’au recoltat în condiţiuni favorabile. vom pune apoi măsura (V3) de must originea cerealelor, 15 grâul, 16 inimicii şi
boalele grâului, 17 secerişul, 18 îmblătitul,
In Anglia, căldurile mari au grăbit coa de struguri. De aci încolo, vinul acesta
19 sâcara, 20 orzul, 21 ovăsul, 22 alte să-
cerea cerealelor, astfel că secerişul s’a înce se îngrijeşte tot ca cel de struguri, să mănături.
put mai de timpuriu ca de obiceiu; sunt tragă la timp de pe drojdii, şi se are Partea V. 23 cucuruzul, 24 sapatul cu
însă temeri, că această coacere prea grabnică, grijă să nu se strice. curuzului, 25 culesul şi păstratul cucuruzului,
poate să aibă urmări slabe cu privire la că- Da, va zice unul şi altul, se bagi 26 napii.
Partea VI. 27 plante oleoase, 28 plante
tăţimea recoltelor. must de struguri pe cel de poame, de tors, 29 plante comerciale, 30 plantele
In State le-Unite, recolta se socoteşte în dar’ de unde să bag eu şi altul, care veninoase.
tre 157,500.000 şi 192,500.000 hectolitri. n’am must de struguri? Eatâ de unde: Partea VII. 31 lucerna, 32 trifoiul, 33
In Republica Argentifia, dela 1 Ianuarie iei dela cine are struguri nişte trevere, măzărichea, 34 alte plante de nutreţ.
s’au exportat 21,254.000 hectolitri faţă cu le pui în o bute şi torni peste ele Partea VIII. 35 fânaţe naturale, 36
14 milioane hl. exportaţi în acelaşi timp al mustul de poame. Le laşi aşa 2— 3 grăpatul fânaţelor, 37 facerea fânului, 38 otava.
Partea IX. 39 despre comasare, 40
anului trecut. săptămâni, până mustul ferbe, apoi se lucrarea pământului comasat, 41 administrarea
Ziarul englezesc „Evening Corn Trade“ trag în butoi şi umbli cu el mai de câmpurilor, 42 computul în economie.
ajunge la următoarea preţuire a recoltei de parte ca cu alt vin. Butea în timpul Partea X. 43 animale folositoare agricul-
grâu din Europa: producţiunea totală 522 ferberii să fie bine astupată. turei, 44 animale stricăcioase agriculturei, 45
milioane hl. Prin urmare, pentru a putea încolţirea sămânţelor.
D e n a i nici trevere (că poate Partea XI. 46 legumile rădăcinoase, 47
preîntâmpina trebuinţele sale, Europa va tre
nu-’s deloc vii în sat nici pe aproape), cultura verzelor, 48 cultura sâlatelor, 49 cul
bui se mai aducă din celelalte părţi de pă-
pune în must o porţiune mai mică de tura cepelor,, 50 legumile bortănoase, 51 le
ment 84,100.000 hl. de gr au. gumile păstăioase, 52 cultura altor legumi.
vin curat, (sub jumătate din cât ar
Partea XII. 53 creşterea pădureţilor, 54
trebui must) şi vei ajunge acelaşi scop.
nobilitarea pădureţilor, 55 răsăditul şi gunoitul
Tragerea de pe drojdii la vinul
Un sfat de aur. de poame, nu e lucru de mare-mare pomilor, 56 descrierea pomilor, 57 inimicii
şi boalele pomilor.
însămnătate. Dacă îl bei mereu, şî crezi Partea XIII. 58 cultura viţei de viie,
Luna de faţă August, apoi Sep că o să-’l gaţi în V2 an ori chiar în- 59 inimicii şi boalele viţelor de viie.
.Partea XIV. 60 pădurea, 61 adminis
temvrie şi Octonvrie, până la culesul tr’un an, îl poţi lăsa şi pe drojdii, mai
trarea pădurilor.
viilor, sunt luni cari îmbie ori-cărui ales de ai strecurat prin sîtă deasă de Partea XV. 62 calul, 63 creşterea calu-
econom ce-’şi voeşte binele, prilegiu a nu-’s prea multe, că nu să acreşte cum lului, 64 boalele calului, 65 grajdurile.
urma unui sfat de aur, pe care îndepli- să acreşte cel ,de struguri lăsat pe Partea XVI. 66 rassele vitelor cornute,
nindu-’l, multe rele, multe neplăceri, 1 drojdii. E bine să-’l tragi de pe drojdii 67 creşterea vitelor cornute, 68 vitele roşii
(Pinzgau), 69 iernatul vitelor, 70 îngrăşatul
multă sărăcie va fi alungată din casele 1 în butoaie mici-mici, bine astupate, şi
vitelor, 71 mulsul vacilor, 72 însuşirile şi
oamenilor. I aşa pe rend să desfaci şi să-’l foloseşti.
scăderile laptelui, 73 coşii vitelor, 74 boalele
In lunile acestea se coc rînd pe Căci aşa nu e primejdie să ţi-să strice vitelor cornute, 75 creşterea oilor.
rînd feluritele soiuri de poame, şi în ca atunci când îl ai în vas mare şi din Partea XVII. 76 creşterea porcilor, 77
lunile astea avem prilegiu zi de zi a acela tot iei câte puţin. îngrăşatul porcilor, 78 boalele porcilor.
Partea XVIII. 79 creşterea galiţelor.
fabrica aşa numitul vin de poame, una
Acest vin însă, nu ţine mai mult Partea XIX. 80 descrierea albinelor, 81
din beuturile cele mai sănătoase şi ief
ca 1— 2 ani. De ţinut ca să se facă „vechiu roitul albinelor,, 82 coşniţele.
tine, şi totuşi plăcute, prin care am pu vechiu şi bun“, nu se poate. Cu el în Partea XX. 83 cultura vermilor de
tea, spre fericirea noastră, isgoni de mătasă.
tâmpinăm însă trebuinţele zilnice ale
tot, ori macar in parte, din casele casei, până la alt rend de poame. Eată ce cetim în introducerea acestui
noastre, urîta holercă şi beuturile otrăvi legendar:
Probaţi, probaţi, şi oameni cuminţi „Propunerea economie11 în şcoalele po
toare ale crâşmarilor.
veţi fi cari veţi cerca şi veţi mai alunga porale este ordonată chiar prin, „Planul de
Eatâ cum se face vinul de poame: învăţământ11 al înaltului Ministru de culte
prin aqest vin, rachia cea rea şi vinul
Culegem mere căzute pe jos, deci în- şi instrucţiune publică dto 29 Iunie 1879 Nr.
cel stricat ce altfel îl beţi!
deplin coapte, şi anume dotiâ părţi de 17.284, care se refereşte la executarea art.
Accis încă plăteşti cu mult mai de lege 38 din 1868 si art. de lege 18 d n
cele dulci, nobile, şi o parte de cele
puţin ca pentru celalalt vin, o nimica 1879.
acre, chiar pădureţe, şi le lăsăm se stea
toată. In scopul propunerii aceleia am şi fost
3— 4 zile, ca se se svente (spre a mai compus un manual, care s’a . bucurat de o
Const. B aicu
scădea apa de pe ele şi din ele), apoi primire călduroasă în şcoalele noastre popo
Ie spălăm de gunoi şi tină, şi le pisăm. rale, deoare-ce a apărut până acum în câte
va ediţiuni.
Pisate le stoarcem în teasc bine.
După-ce însă înaltul Ministru de culte şi
Mustul dobândit, îl strecurăm prin A g r i c u l t u r a
instrucţiune publică cu datul de 16 Noemvrie
o sîtă cât mai deasă şi îl punem în 1896 Nr. 60.764 a început organisarea aşa
„Legendar economic".
butoi. Dacă sîta e tare deasă, nu se numitelor scoale economice de repetiţiune,
vor face drojdii mai de fel în vas, pentru şcoalele economice, de repetiţiune şi m’am convins, că atât manualul meu, cât şi
încât nici nu-’i mai lipsă să-’l tragi de adulţi, de loan Georgescu, învăţ, dirig. comu celelalte, cari au mai apărut până acum, nu
nal, — este titlul unei noue cărţi economice, conţin material de ajuns pentru amintitele
pe drojdii ca altfel.
ce a apărut acum în Blaj, în tipografia semi- scoale economice.
Ca se se facă vin bun din acest nariul gr.-cat. cu preţul de 80 fii. Acest le Afară de aceasta exhauriându-se mate
must, e de lipsă se amestecăm mustul gendar economic, a fost aprobat de comi- rialul acelor manuale întreg în şcoalele po
de poame cu must de struguri, şi siunea şcolară archiedecesană de Blaj, şi porale, în cele economice ar trebui să-’l
conţine următorul material: petăm din nou, tot pe acela, Aceasta chiemare
anume doue părţi de poame şi a treia
Partea I. I formaţiunea pământului, însă nu o pot avea şcoalele economice, ci
de struguri.
2 composiţiunea pământului, 3 împărţirea ele trebue se continue înmulţirea cunoştin
Dar’ cum acum vara n’avem must pământului, 4 lucrarea pământului, 5 instru ţelor economice.
1
de struguri, trebue se facem ca mustul mentele pentru lucrarea pământului. Pentru a veni încâtva in ajutorul aces-
