Page 3 - Bunul_Econom_1900_33
P. 3
Nr. 33 -BUNUL ECONOM Pag. 3
tora şi a umplea acest gol, am Compus „Le timpul Când odichneşte digerarea, şi rează înaintarea materiilor, şi fiind di
gendarul'1 preşent, la compunerea căruia ea atunci nu întră în maţe, ci se adună latate preservează organele din abdome
m’am nisuit a ţinea cont de nouăle desco în beşica ferei, de » unde apoi se varsă (foaie) când s’ar întâmpla lovitură sau
periri economice, precum şi de finii aceta
de propunere, de care m’am împărtăşit şi eu în maţe când e lipsă. altă lesiune care ajunge foalele.
la ascultarea unor asemenea cursuri de Ficatul se află în partea dreaptă a Materiile ajunse în maţul gros, prin
ecoooBwe. foalelui, ajungând până la marginea mişcarea acestuia sunt împinse în sus
Metodul de eoastektf, mai întâi, apoi cătră stânga, şi în fine
dar economic" este fiBtişh'ear fărei e de a topi mate
obiecte de învăţământ. învăţătorul alege în jos; deoare-ce maţele groase sunt
partea şi numărul respectiv, pe care voeşte riile grase din mâncări, în modul acela, aşezate în jurul intestinelor subţiri. Ajun
a-’l tracta, apoi ii ceteşte, explică şi mai precum fac muierile fabricând laptele gând materiile cari compun rămăşiţele
adaugă şi dela sine unde e de lipsă, după de amigdale, adecă5 mestecă oleul de mâncărilor la capetul intestinelor, de
aceea îl cetesc şi explică pe rînd şi şcolari!. amigdale cu o materie solubilă (topitoare) acolo vin expulsate îndată-ce devin ge-
Cele cetite şi explicate se pot areta mai in apă, d. e. albuşul sau gălbenuşul de
târziu şi in praxă, cu odasitmea deprinde nante prin acumularea lor.
rilor practice. ou, când apoi prin mestecat, toată păr Fluidele beute se absorb prin ca
întreg materia'ul se poate împărţi în ticica cea mai mică de oleiu învâluin- nalele stomacului şi ale intestinelor, de
trei cursuri (clase), apoi pentru feciori şi du-se eu o peliţă mică de albuş, se acolo ajung în sânge. Din sânge trec
şi pentru fete, tractându-se cii fiecare curs poate mesteca cu apă. Această însuşire
acel material, pe care învăţătorul îl crede o are şi ferea; ea mestecată cu grâşi- prin rărunchi în beşică, de unde se
mai acomodat anotimpului, în care se află expulsează. Altă parte a fluidelor es
şi împrejurărilor economice şi pe care-’l or- mile din mâncări, le învălue cu o pe ca sudori prin pele şi o parte ca abore
dinează şi „ Planul11 respectiv de învăţământ. liţă mică de fere, şi aşa apoi mâncarea se mestecat al aerului expirat prin plămâni.
Recunosc, . că deocamdată am fost silit absoarbe în corpul nostru, căci altcum
a mă restrînge numai la materialul economic ar trece simplu prin maţe fără de nici D r. S t. E rdely
ce-1 prescrie numitul plan.
un folos.
In aceea firmă speranţă, că acest le Mai este în corpul omenesc încă
gendar va aduce nu numai o uşurinţă mai P O M Ă R I T
mare la propunerea ştiinţelor economice, ci un organ care-i stă ficatului întru aju
mai târziu chiar şi un folos practic, deprin- tor la digerarea grăsimilor şi a întă-
zându-se cele cuprinse în el în vieaţa de relii prin secretarei (isvorîrea) sucului Ingrăşarea pomilor.
toate zilele, doresc tuturor acelora, cari îl pancreotic produs prin pancreos, (lanţi, Dacă voim să înainteze şi la noi
vor folosi, ceh mai strălucit succes pe cariera ori ficat alb), care e un organ aşezat
economiei practice.14 cultura poantelor, ' trebue să îngrijim
după stomac şi pe timpul digcstiunei
Legendarul despre care vorbim se ex pometele cum se cuvine, în mod raţio
tinde pe 10 coaie de tipar, are 6 înfăţişare samănă cu o bucătură de carne fiind nal (după poveţele ştiinţei) în toată
foarte plăcută şi un bogat cuprins, ce va fi atunci plină de sânge. Sucul acestui <
de mult folos cetitorilor noştri economi, de organ digerează grăsimile ca ferea şi privinţa.
aceea îl şi recomandăm celor interesaţi. transformează întăreafa din mâncări în Este o lege bine cunoscută în
zăhar. \ agricultură, că materiile nutritoare de
Sucul ' intestinal ‘este produs de plante stoarse din pământ în decursul
M e d i c i n ă mulţimea ghindareîpr aşezate în pârâţii anului prin roade, trebuesc date aces
intestinelor. O parte din acest suc ser
tuia înapoi prin gunoire.
veşte spre digerarea mâncărilor, cealaltă
- - (Urmare din nr, 23). '
parte, care e numai ca mucul, are sco Ca toate celelalte plante şi pom ii
Digerarea în intestine.
pul de a unge păreţii interni ai intesti au lipsă de gunoire, lucru, căruia până
(Mistuirea în maţe).
nelor, ca materiile cari sunt în ele se
Noi deschilinim două soiuri de in acum încă, nu i-s’a dat grija cuvenită.
poată aluneca mai uşor în jos.
testine: cele subţiri şi cele groase. Cu Urmarea acestei negriji este, că recol
Mâncările când sunt mestecate bine
stomacul surit în legătură cele subţiri. tele de fructe sunt mai totdeauna rele,
cu saliva, cu Sucul stomacului, cu ferea,
Lungimea totală a intestinelor e de pomii tânjesc, se uscă şi pier pripit.
cu sucul pancreotic şi al intestinelor,
şepte-ori atâta cât lungimea corpului
sunt propriu zis digerate, aşa încât Prin gunoirea nimerită şi regulată a
întreg, şi din acestea patru din 5 părţi
atuncia când ajung ia intestinele groase, pometelor, se ţinteşte desvoltarea pu
sunt de cele subţiri.
nu mai conţin materii nedigerate, numai ternică a pomilor, sănătatea acestora,
Digerarea în intestinele acestea se
dacă intestinele şi stomacul nu funcţio
împlineşte prin doue lucrări: prin miş să asigură recolte (roade) bogate, şi
nează bine, adecă dacă sunt morboase.
carea intestinelor în felul mişcării ver- poame frumoase pe fiecare an; aseme
melui, produsă prin materiile de hrană Intestinele groase se încep în par nea se întăreşte puterea de traiu a po
ajunse din stomac, şi prin diferitele tea dreaptă din jos a abdomelui în milor contra tuturor boaleler şi a ini
sucuri ajunse în intestine şi în atin hypocandrul din dreapta prin o formă
gere cu materiile de digerat. de legământ al intestetinelor, în formă micilor nimicitori, de cari sunt mai tot
Intestinele (maţele) sunt provezute de suc, acolo se varsă toate materiile deauna ameninţaţi, ca şi fiecare alte
cu muşchi,’ cari strîngându-se şi întin- neabsorbite ale mâncărilor de cari nu plante.
zându-se mişcă intestinele, şi ce este în are lipsă corpul omului. Precum se vede, Pentru a putea îndeplini în mod
ele le amestecă cu sucurile cari se află aici întâlnim o societate cam proastă, cuminte şi cu folos gunoirea pomilor,
acolo. deci nu ne vom ocupa mult de ea.
învaţă »Landw. Blătter» din Bucovina,
In intestine se află diferite sucuri: Mâncările digerate devin tot mai
trebue să se ştie mai întâiu cam de ce
1. ferea; 2. sucul pancreotic; 3. sucul uscate prin absorbirea fluidelor conţi
intestinal. nute în ele. Mirosul lor provine dela fel de materii nutritoare are cutare pă
Ferea e o fluiditate vîscoasă (li descompunerea, adecă putrezirea ma mânt cu pomii de pe el trebuinţă pen
picioasă) verzie-galbenă, amară; are în teriilor acestora, formând gazuri de accid tru plăsmuirea şi bună desvoltarea lor
suşirea de a topi grăsimile, deci a le carbonic, de nitrogen, hydrogen carbo
şi a fructelor.
preface în o formă în care pot fi ab nic şi hydrogen sulfuric, adecă de pu
Pe locuri ce conţin mult azot,
sorbite în trup. cioasă. Dar’ nici gazurile acestea nu
Ferea se află pe timpul digerărei sunt superflue în organismul nostru, sporeşte mai cu seamă desvoltarea
în intestine, dară o produce ficatul pe deoare-ce ele dilatând intestinele, uşu buiacă a pomilor, însă roada lor e slabă;
