Page 2 - Bunul_Econom_1900_34
P. 2

Pag-  2                                             B U N U L  ECONOM                                                  Nr.  34


       îşi  uită,  de  ce  numai  faţă  de  reul  ce    Inul  şi  cânepa  dau  bine.       *   Căci  nu  e  lucru mic,  de  pildă,  a  avea
       pe  fi  îi  ajunge  şă  lasă  neîngrădiţi}       Otăvurile  au  prins  putere  de  ploi   îtispre  toamnă  o ,  păşune  îrăfoelşugafeâ,  (
                                                        Viilor  le-au priit  ploile din  urmă.  Stru-;
            Recotjiandâm  tuturora,  sâ-’şi  asi­                                              cu  ajutorul  căreia  vitele  de  muncă  să
                                                   gurii  s’au  desvoltat  frumos,  şi  din  soiurile
       gure  tot ,ce  auj  casă,  şură,  nutreţul  din                                        însufleţească,  şi  s6  între  bune  în  iarnă,
                                                   mai  timpurii,  au  început  â  aduce  în  pieţe.   >)
       şură  ori  din  clăi,  vitele  din  grajd,  şi
                                                        Poame  vor  fi  puţine.   Pentru  poamele-   sau  dacă,  cosind  trifoiul  din  vorbă,  am
       tot,  căci  reul  e  între  noi,  nenorocirea,
                                                  - tomnatice,  mersul  timpului  e  priincios.  -  face  nutreţ  cu  2— 3  cară  mai  mult.
       ne  paşte  paşii,  şi  nici  nu  ştii  când  te
                                                                                                    Trifoiul   se  samSnă  de  obiceiu
       ajunge,  ear’  fiind  asiguraţi,  ea  nu  ne
       va  durea  nici  odată  aşa  cumplit  cum                                               pentru  a  rămânea  3  ani  pe  acelaşi  loc.
       azi  pe cei  mai  mulţi  din  fraţii  din  Vai-       A g r i c u l t u r a             De  aceea  unde  hotarele sunt  comasate,
       dei  îi  doare!                                                                        sau  unde  prin  bună  înţelegere  aanrieţni
            Vom  areta  în  numerii  viitori  şi  fe­          Sămenaţi  trifoiul             pot  hotărî  spre  acest  sfîrşit  un  colţ  de
       lurile  de  asigurări  ce  se  pot  face,  şi                                          hotar,  e  bine  să  se gândească  la  această
                                                     ;   Cu  economia  ce  purtăm  în  tim­
       locurile  unde.                                                                        împregiurare.  Cum însă  noi  ne  obicînuim
                                                   pul  de  faţă  nu  mai  merge  şi,  dacă
                                                                                              aproape  numai  cu  economia  schimbă­
                                                   merge,  nu  aşa  cum trebue.  Aceasta  s’a
                                                                                              toare,  trifoiul  cosit  şi  numai  odată  sau
            Roada  câmpurilor.                     dovedit  de  repetiţe-ori  în  această  foaie,
                                                  îndeosebi  în  nr.   5  unde    am  scris   păscut  de  cu  toamnă,  ne  îmbie  un  fo­
                                                                                              los  destul  de  mare.
            După  rapoartele  sosite la  ministeriul de   despre  „trifoiul  roşu“, spusesem  că  „ nu­
                                                                                                   La  un juger sunt  de  lipsă  4 1  — 6
       agricultură  al  ţerii,  în  20  August  starea  să-   mai  trifoiul  este  în  stare  a  ne  da  nu­
       tnănăturilor  şi  recolta,  era  următoarea:  treţ  din  belşug  pentru  vară  şi  iarnă,   kgr.  sămenţă.  Sămănatul  se  face  îndată
                                                                                              după  sămănatul  grâului.  Trifoiul  astfel
            Spicoasele  nu  sunt  gata  cu  îmblătitul.  îngrâşând  totodată  şi  m o ş i i l e Fiind
            Cucuruzele,  în urma  ploilor  ce au  căzut,                                      sămănat  răsare  şi  se  întăreşte  binişor
                                                   deci  trifoiul o  plantă  atât  de  însemnată,
       s’au  îmbunătăţit.   Desvoltarea  tuleilor  şi  a                                      până  dă  gerul.
                                                   ba  chiar  neapărat  trebuincioasă  pentru
       grăunţelor  dau  nădejde  de  bună  roadă.                                                  Sămenţa  se  îngroâpâ  numai  1 l/a
                                                   înaintarea  plugăriei ’ şi a  bunăstării  eco­
            Grumpenele  cele  timpurii  (văratice)  au                                        până  în  2  cm.  în  păment;  spre  acest
                                                   nomilor  noştri,  aducem  din  nou  aminte
       fost  culese  deja  aproape  peste tot  locul.  Dar’
                                                   cetitorilor,  că  e  aproape  timpul  când   sfîrşit  se întrebuinţează  o  groapă  uşoară
       şi  coacerea  celor  tomnatice  se  aşteaptă  în
                                                                                              de  lemn  sau  şi numai  o  legătură  bună
       curând.                                    el  se  poate  sămăna..,
            Legumele  în  grădini  şi  varza,  s’au  în­                                      de  mărăcini,  ori  tăvălugul.
                                                      -  Ce  ar  fi  deci  de  dorit  şi  prea  fo­
       viorat  frumos  în  urma  ploilor.  Roada  lor  fă-
                                                  lositor  se  se  facă?  Toţi  de-arîndul  plu­
       gădueşte  să fie  mulţumitoare.  (Q  fi pe  unde-o
                                                  garii  noştri  se  se  gândească,  că  sâmţi­
       fi,  dar’  pe  la  noi,  mai  ales  varza  va  da  slab,                                             P O M Ă R I T
                                                  nând  acum de  cu toamnă trifoiu,  îndată
       căci  de  2— 3  săptămâni  a  potopit-o  reu  mi­
       lioanele  de  omide  ce  s’au  prăsit  pe  foile  ei,   după  sâmenatul  grâului,  în  toamna     Păstrarea  poamelor.
       şi  cari  acum  sunt  mari  şi  mâncă  la  trunze   anului  viitor  vor  avea  în  loc  de  nişte   Pentru-ca  poamele  să  se  ţină timp
       de  nu  rămâne  nimic  de  varză.   Ear’  lupta   mirişti  fără  nici  un  preţ  sute  şi  mii   cât  mai  îndelungat,  trebue  se se  aibă în
       Contra  lor,  prin  alungare,  s’a  dovedit  fără
                                                  de  cară  de  cel  mai’ bun  nutreţ  ce  se   vedere  anumite  regule,  şi  anume:
       mult  folos:  ai  curăţit  un  rând,  mâne  e  altul,
                                                  poate  închipui.  Acest  nutreţ,  s’ar  putea    1.   Se  se  culeagă  cu  mâna,  şi  nu
       roiu,  in  loc).
                                                  cosi  sau  paşte.  Şi  într’o  întâmplare  şi   scuturând  pomul.
            Păstăioasele  au  fost  grijîte  deja  mare
       parte.  Vor  da  roadă  mulţumitoare.      în  alta lucrul  e vrednic de  luarea aminte.    2.   Să  se culeagă  fiind  deplin sbi-
                                                  în  locul  seu.  Acum,  Doamne  Dumnezeule,  fă   zământ.  Dar’  tot  în  sf.  Scriptură  ne-a  mai
                   F  o   n  ' Ă           ........
                                                  să  se  adeverească  numele  Tău  dat  lui  David,   rămas  şi  se  găseşte  în  o  parte  a  ei  numită
                                                  părintele  meu,  că  m’ai  făcut  rege  peste  un   «Proverbele  lui  Solomon»,  un  număr  foarte
            Din Înţelepciunea lui Solomon.        popor  mare,  drept care  dă-’ml  înţelepciune  şi   mare  de  proverbe,  sau  zicâtori,  pline  de  o

                                                  minte  ca  să  pot  cârmui  acest  «popor;  căci   adâncă  înţelepciune.  Mulţi  cârmuitori   de
            In  vremurile  de  demult  foarte,  cam  cu   cine  poate  judeca  acest  popor  mare al Tău?«   neamuri,  mulţi  învăţaţi  şi  chiar  mulţi  regi  şi
      vr’o  trei  mii  de  ani  în  urmă,  de  mult,  când   Şi  a  zis  atunci  Dumnezeu  cătră  Solomon:   împăraţi  creştini  din  decursul  vremurilor,  nu
      Evreii  îşi  aveau  şi  ei  o  ţară  a  lor  numită   »Pentru-că  aceasta  este  în  inima  ta,  şi  tu   numai  că  le-au  cetit,  dar’  le-au  şi  învăţat
      Palestina  şi  nu  trăiau  răspândiţi  prin întreaga   n’ai  cerut  avuţie,  comori  şi  cinste  măre,  nici   de  mici  copii,  ca  să  nu  le  uite  uşor,  pen-
      lume  ca  astăzi,  a  domnit   peste  dînşii  un   vieaţa  duşmanilor  tăi,  şi  n’ai  cerut  zile  multe,   tru-că  de  mare  folos  au  fost  şi  sunt  încă
      rege  pacînic  şi  înţelept  anume  Solomon  *)   ci  ai  cerut  înţelepciune  şi  minte  ca  să  poţi   tuturor  celor-ce  le  ştiu.
      fiiul  puternicului  rege  şi  proroc  David.  Moş­  judeca  poporul  peste  care  te-am  făcut  rege,   La  începutul  cărţii  proverbelor  lui  So­
      tenind  dela  tatăl  seu  o  ţeară  destul  de  mare   de  aceea:  Dată  îţi  sunt  înţelepciunea  şi  min­  lomon  se  zice  —   şi  e  adevărat  —   că  s’au
      pentru  acele- vremuri,  lui  Solomon  nu-’i  mai   tea;  şi  încă  şi  avere  şi  comori  şi  mare  cin­  scris  toate  aceste  proverbe:  »Pentru-ca  să se
      rămânea  de  cât  să  o  stăpânească  încât  s’ar   ste  îţi  voiu  da,  asemenea  cărora  nu  avură   cunoască  înţelepciunea  şi  învăţătura,  pentru-
      putea  mai  înţelepţeşte. Şi- ne  spune  sf.  Scrip­  regii,  cari  au  fost  înainte  de  tine  şi  nici unul   ca  să  se  priceapă  cuvintele  înţelegerii,  pen­
      tură  a  Vechiului  Aşezământ,  că  la  începutul   după  tine  nu  le  vor  avea.»     tru-ca  să  se  capete  învăţătura  prevedere!,
      domniei,  după-ce  Solomon  se  întoarse  dela   Şi  în  adevăr  înţelept  a  fost  şi  cu  multă   dreptăţii  şi  judecăţii  sănătoase.  Pentru  a  da
      templu,  unde  fusese  cu  norod  mult  de  se   înţelepciune  a  stăpânit poporul  evreesc, toată   agerime  de  minte  celor  proşti,  cunoştinţă  şi
      închinase,  i.  se  arătă  în  vis  Dumnezeu  şi  zise   vieaţa  sa,  încât  un  alt  rege  asemenea  lui  în   prevedere  celor  tineri.  Ca  auzindu-Ie  înţe­
      cătră  dînsul:  »Cere,  ce  să-’ţi  dau  eu  ţie?«   lumea  veche  nu  ştim  să  mai  fi  fost.  leptul,  mai  înţelept  să  se  facă  şi  cel  cu  pri­
      Şi  Solomon  răspunse  atunci  cătră  Dumne­
                                                       Din  mulţimea  de  fapte  şi  judecăţi  înţe­  cepere  cârmuire  de  sine  să  câştige.  Şi,  pen­
      zeu:  »Tu  Doamne  ai  arătat  mare  dragoste
                                                  lepte  ce  a  făcut  el  ca  rege,  ni-s’a  păstrat  şi   tru-ca  să  se  poată  pricepe  proverbele  şi
      lui  David,  părintele  meu,  şi  m’ai  făcut  rege                                     vorbirea  adâncă,  şi  cuvintele  înţelepţilor  cu
                                                  până  astăzi  Câte-va,  şi  cine  ştie  carte  uşor  le
            *)  Şolomoh,  în  ovreeşte  însemnează  pace.  poate  găsi  şi  ceti  în  sf.  Scriptură  a  V.  Aşe-  tainele  lor.»
   1   2   3   4   5   6   7