Page 4 - Bunul_Econom_1900_34
P. 4
Pag. 4 ___________•• BUNUL ECONOM Nr. 34
Văzând buna disposiţie şi încredere a fonduri protopresbiterale de câte 1000 fl., Aş fi nedrept, de aş refăcea o consta
publicului, după alţi 3 ani, în 1896, se face unul pentru tractul gr.-or., - altul pentru cel tare: că dacă. aceste frumoase rezultate se
a patra emisie de acţii de 50.000 fl., şi deja gr.-cat. român din Orăştie. Azi tractele sunt ; pot scoate aici la iveală, apoi trei din patru
în anul următor 1897 a cincea emisie, mai deja în folosinţa fondurilor acestora. părţi ale meritului revin d-lui Dr. Io an Mihu,
mare ca toate cele de până aci: de io o .ooo Privind la lipsele şcolare ale poporului directorul băncii, om cu priviri superioare,
fl. Şi au trecut şi astea repede-repede, deşi nostru român din Orăştie, încă în anul al eu idei frumoase. De avem aci fond biseri-
se puseseră taxe mări de transcriere, de 3-lea al fiinţei sale, a hotărit direcţiunea ca cesc-şcolar, fonduri protopopeşti, fond; pen
12 fl. 50 cr. şi de 27 fl. 50 cr., de acţie, jumătate din venitele fondului de reservă al tru câsină, pentru Reuniune Economică etc.,
pentru cumpărători, ce nu mai fuseseră ac- băncii să se dee bisericii gr.-or. din loc pen generoaselor sale idei Sunt a se mulţumi în
ţionari. tru susţinerea şi ridicarea şcoalei sale, ear’ prima linie. De avem multe lucruri fru
Şi s’a urcat astfel deja în 11 ani ca în 1893 decisul direcţiunii s’a trecut ca §. în moase, fără exagerare putem zice că: „ Toate
pitalul de 40.000 fl. la 250.000 fl. statutele băncii. La început fondul de reservă ţâţe s'au făcut, printr insul s'ati făcut, ce
Direcţiunea băncii poate fi mândră de al băncii era mic, aducând abia 172 fl. 26 s’au făcut-... Căci nimenea nu are ca d-sa
atâta încredere. cr.; şi biserica română a căpătat pentru şcoala darul de-a şti ţinea balansa în mijlocul valu
' *
sa abia 86 fl.; azi însă fondul de reservă e rilor şi a reuşi să treacă peste ele chiar fu
—- »Da, da», poate zice unul şi altul, aşa de frumos, că biserica capătă pentru rioase de vin uneori;. Şi nu arareori trebue
» a făcut isprâvuri banca, a cumpărat case, a
şcoală pe an peste 1700 fl. şi va veni vre se-’l admiri, cum îşi ştie călca pe inimă şi
zidit însăşi de nou, etc,, căci s’a îmbogăţit
mea să capete 2— 3 mii pe an şi mai mult. călca pe inimi, dacă crede a fi de vre-un
de pe săraca naţie. Căci aşa se îmbogăţesc
Şi se susţine o şcoală de model, cu 4 învă bine... E drept, că a şi fost pân’ acum în-
, toate. Dar’ naţia însăşi ce folos are, ce a pri
ţători! De tot a dat » Ardeleana» în cei 12 cunjurat cu oameni devotaţi, cari preţuin-
mit înapoi din ce a dat?»
ani de când a oferit acest sprigin vre-o 11 du-’l mult, nu-’i împedecă executarea bune
Atati obiecţiuni ar putea fi făcute icî-
mii fl. numai bisericii pentru şcoală! lor planuri.
colo unor bănci, dar’ »Ardelenei« ele nu s’ar Ajutele D-zeu, ca frumoasele resultate
In 1897, la zece ani dela fondare, şi-a
potrivi, căci ea de a luat şi de ia dela naţie,
sărbat .dubileul.de’ 10 ani», în Ioc de ban- atinse, să le poată mări macar; în proporţiile
atâta numai cât şi streinii iau, ori chiar şi'
chefuri cu beuturi şi cu mâncări, prin înte- în cari pân’ aci au crescut an de an, şi atunci
mai puţin, apoi nici de uitat nu-’şi uită de
meerea unui nou fond: Fondul „ Reuniunii elementului românesc la Orăştie îi e reservat
poporul Cu care se susţine, ci din prisosul un frumos viitor.
Econoniiceu, de 5000 fl. dând ah de an 500
seu dă-’i şi lui înapoi frumoase porţiuni. ■ S p ic ...
fl. până îl va întregi. A dat deja 2500 fl. şi
Eată câteva, câte ştiu eu, care nu le ştiu
acestui fond, şi »Reuniunea Economică» lu
toate :
crătoare direct la tidicarea bunei stări a po
Indată-ce s’a înfiinţat, a început a îm Ş t i r i d e t o t f e l u l
porului, s’a înfiinţat şi ea, şi lucrează de un
părţi an de an la câte 6—8 scoale poporale
an de zile.
din jur câte 50 fl., deci 3— 400 fl. pe an, în Lipsă de bani de hârtie. Camera de
A dăruit, mai departe, sute de floreni
14 ani peste 4000 fl. comerciu şi 'industrii -din Budapesta a înain
la societăţi Culturale, studenţeşti-literare, la
Simţindu-se lipsa unui loc de întrunire, tat ministrului de finanţe o cerere în care
gimnasiul din Brad, etc.
a unei Casine române în Orăştie, care să arată, ce mult sufere cOrrierciul ca şi econo
*
aibă ceva fond, a creat încă în primii ani un mia rurală din. pricină, că în comerciu nu se
Şi multe s’ar putea încă spune, despre
Fond al Casinei, înzestrându-’I ap de an câte află destule bancnote (bani de hârtie), mai
duhul de cruţare trezit în oamenii din loc şi
cu 200 fl. până i-a făcut un fond de 2000 ales bancnote de câte 10 fl. Camera cere a
jur prin aefeea că i-ai adus să-’şi cumpere
fl., pe care Casina îl foloseşte deja. se pune în circulaţiune bancnote nouă cât
acţii, apoi să facă depuneri ca să le crească
Privind la lipsa tractelor protopopeşti, se poate mai repede şi, fiind-că o parte
părţile cruţate, ■— despre ambiţia nobilă tre
tot în primii ani a hotărit înfiinţarea a-două sunt deja tipărite, acestea să se dee îndată
zită. şi cultivată în inimi, că ne vedem Şi noi
folosinţei.
Românii cu o bancă înfloritoare, unde pân’aci
pământuri, fie-care a parte: cel cu spini îl
înfloreau numai cele 2, săsească şi ungu
curăţi bine, îi făcu arături de toamnă şi fiind Preoţii cari să interesează de întregirea
rească, — despre folosul adus societăţii ro plăţilor din vistieria ţerii, nu vor face rău
mic îl samănă cu plante de acelea cari aduc
mâneşti prin sporirea şi susţinerea familii să urmărească numerii de vre-o 2 săptămâni
un profit mai bun, ca fasole în anul întâiu,
lor de funcţionari, şi alte foloase multilate
fiind-că să hrăneşte mai dela Suprafaţă, şi încoace ai „Telegrafului Român" în care să
rale isvorîte din convenirea deasă a celor publică mustrele de documente ce-’s de lipsă
sfecle în anul al doilea, fiind-că suge hrana
din jurul băncii şi consultarea asupra aface la coaiele de fasionare a venitelor, documente
mai din adâncime; pământul cel mlăştinos îl
rilor de interes public. cari pân’aci s’âu făcut rău ori nici decât,
făcu grădină de zarzavat (legumi) udându-1
Dar’ nu le mai certetez şi nu le mai pentru-ce întregirea întârzie. Acum să vor
prin şanţuri şi olane şi întărindu-1 prin gunoiu
înşir.
de oi şi cai amestecat cu năsip; şi, în sfîrşit, trimite coatele la preoţii cari le-au instruat
E însă numai firesc, că în decursul rău, să le facă bine, apoi posibil că încă în
pe cel văros îl făcu o vie minunată, mai ales
unei lucrări atât de intensive şi mari, unde anul de faţă să se poată împărţi banii de
că era expus toată ziua la bătaia soarelui.
ai lipsă de colaborarea şi angajarea mai întregire.
Cu alte cuvinte; cartea la învăţat să multora, să dai şi de greutăţi, căci ori-cât La Arad Consistorul a cerut guvernului
facă din aceste locuri părăginite adevărate te-ai feri, nici nu ştii prin ce şi când ai ca preoţilor cari n’au caSă parochială, nici
isvoară de bogăţie, şi tot atâtea fapte de călcat mai pe unul, mâi pe altul pe vre-un
admirat. Atât de mult îl înţelepfise pe acest ochiu de găină, şi apoi murmurul e gata, bani de cuarfir, să ti-se dee şi bani de cuar-
tir, (peste cifra de întregire prescrisă), şi
om cartea, în cât şi râpa de pe pământul supărările se iau de mână şi te încunjoară
guvernul a încuviinţat cererea, ca fiind dreaptă.
său a oprit-o de a se mări, plăntând-o cu horă... Produsu-s’au şi în mijlocul societăţii
salcâmi şi răchită. române de aici din timp în timp supărări, Drumul spre America a ajuns a fi
Fraţi săi, uimiţi de isprăvile acestuia, mai mar} ori mai mici, cele mai multe is unul din cele mai cundscute în toate ţerile
în marea lor prostie zicea că a găsit o „co vorîte din chestii legate de bancă, — pri pământului. Acuşi nu mai e „om deplin"
moară" în groapa de cărămidă. Oamenii cu vitorul din punct de vedere mai înalt însă, care n'a fost odată şi în — America.
minţi zicea însă: Acest vrednic frate are o n’are să le scoată în primul plan şi în târg Statele-Unite publică darea de samă
comoară ascunsă cu patru feluri de monezi: aceste mărunţişuri de supărări şi hârjoneli, asupra numărului de streini ce i-au năpădit dela
Inveţătura, muncă, răbdare şi cumpătare. nici să le dea prea mare importanţă, căci 30 iunie 1899 până la 30 Iunie a anului de
privind mersul lucrului în conturile lui mari,
2f. Gândeiu. faţă 1900.
nu vezi decât un continuu şi puternic progres. Au venit în New-Jork singur în acest
