Page 5 - Bunul_Econom_1900_34
P. 5

Nr'  34                                             B U N U L E C O N O M             '     ~   ~  '                 fag.  5

       an  341.711  streini,  adecă  cu  vre-o  100.000   cut  acest  bătrân  mag  prezisese  pentru  1900   de  scurt.  O  mână  de  oameni  nu  mai  mult
       mai  mulţi  ca  in  celalalt  an.  Cei  mai  mulţi   un  şir  de  mari  răsboaie,  omorîrea  unui  îm­  din  micile  cotisafiuni   (plăţi  de  bunăvoe)
       au  venit  din  Italia:  aproape  100.000.  După   părat  şi  o  foamete  teribilă  în  Indii,  preziceri,   lunare,  au  ajuns să. aibă  în  această  localitate
                                                                                              un  splendid  local  organisat  pentru  lectură,
       Italieni  vin  Jidbvii  de  peste  tot  locul:  Jidovi   cari,  din  nenorocire,  s’au  împlinit!  Este  lesne
                                                                                              unde  se  găsesc  toate  jurnalele de  seamă  din
       aU  venit  45.000,  Poloni   37.000,  Slovaci   de  înţeles  grija  cu  care  era  aşteptat  alma-   ţară  şi strei nătate, o bibliotecă de vre-o  2— 300
       25.000,  Irlandezi  25.000,  şi apoi  din  Ungaria   nachul  pe  1901.                 volume,  o  sală  mare  pentru  şedinţe  şi  confe­
       peste  10.000,  şi  din  alte  ţeri  cifre  mai  mici:   Eată  ce  prevesteşte  „papa“  Moore,  că   rinţe  populare.
       Litvani  9000,  Croaţi-SIavoni  8000, Fini  6000,   are  să  se  întâmple  în  anul  viitor:  ■  . Un  străin  n’ar  putea  să  creadă  că  se
                                                                                               află  în  Borca  cea  Veche,  ci  în  vre-un  sat
       Englezi 4000, Greci  3000,  Ruteni  2000,  Cehi-   In  Ianuarie,  o  ferbere  grozavă  în  Fran­
                                                                                              din  Tirol  sau  Sviţera l    ..  ,   .
       Moravi  2000,  şi  în  sfîrşit  Francezi  sub  2000’   cia.  Republica  va  avea  de  îndurat  un  asalt   Cu  ocasiunea adunării  generale a  acestei
       de  unde  să  vede  că  Francia  e  ţara,  în  care   puternic.  Ih  Februarie  şi  Martie  grele  Intâm-   societăţi, s’a adus la cunoştinţă  mersul societăţii
       oamenii  se  simt  mai  mulţurtiiţi  şi  simt  mai   plăti  în  Extfemul-Orient  şi  Indiile  vor  ame­  în  decursul  anului  expirat.  S’a  arătat  cu  de­
       puţin  lipsa  de-a  lua  lumea  în  cap  ca  să-’şi   ninţa  cu  răscoală.  In  Aprilie  puţin  linişte.  osebire  interesul  şi Sprijinul  ce-’l-poartă  ono­
                                                                                               rabila Administraţiune a  Domeniului  Coroanei,
       câştige  bruşul  de  până.        .  •- r-,.     In  Maiu,  Irlanda  va  urma  pilda  Indii-
                                                                                               multele dăruiri cei-s’au făcut în cărţi şi mobilier.
                                                   lor,  răscnlându-se  contra  Angliei.  In  Iunie   A   urmat  raportul cassarului, arătând  un  activ
           ; SSrbărI jubilare.  Sărbătorile  aniversării   anarchiştii  vor  face  să  se  vorbească  din  nou   în  bani  de  peste  1000  lei,  afară  de  mobilier
       de  200  ani  dela  Sf.  Unire  au  avut  loc  la   de  dînşii  şi  tînărul  rege  al  Spaniei  va  face   şi  blbleotecă,  care  represintă  peste  2000  lei.
       28  Aug.  n.  în  ziua  de  Adormirea  Născătoa­  bine  păzindu-se  de  duşmanii  săi politici.  Iulie   A   urmat  apoi  depunerea  mandatului
       rei  de  Dumnezeu,  Excelenţa  Sa  dl  Metropo-   va  fi  luna  nenorociţilor:  Pe  tot  globul  cata-   comitetului  pe  expiratul  period,  care  prin
       lit,  Dr.  V.  Mihalyi  însoţit  de  doi  canonici,   clisme,  nenorociri.  Aceia,  cari  ar  dori  să   rostul  d-lni  şef  de  regie  August  Berian,  a
                                                                                               mulţumit  la  toţi  pentru  interesul  şi  munca
       de  secretarul  seu,  cum  şi  de  alte  persoane,   călătorească,  fac  bine  să  rămână  pe  la  casele   depusă  în  promovarea  intereselor  societăţii,
       a  celebrat  s-ta  liturgie  în  biserica  gr-cat.  din   lor.  In  August  va  fi  earăşi  linişte.  Ih  Sep­  ear’  alegerea  s’a  sfîrşit  tot  cu  alegerea  ve­
       Alba-Iulia-Maieri,  unde  e  şi  mormântul  Me-   temvrie  foamete  în  Indii.  In  Octonvrie,  agi­  chiului  comitet”.
       tropolitului  Atanasie  AngeLde  Ciugiid,  sub   taţia  Dervişilor.  In  Noemvrie,  regatul Olandei   Da,  unde  un  om  harnic  şt  de  inmă  se
       care  s’a  făcut  Unirea.  Ex.  Sa  a  plecat  din                                     pune  în  fruntea  mişcării,  poţi  face  frumoase
                                                   va  lua  o  ţihută  diplomatică  primejdioasă.
       Blaj  cu  trăsura  şi  seara  s’a  întors  acasă.                                      lucruri,  chiar  şi  într’un  sat  sărăcit.
                                                   Curţile  Europene  vor  avea  trebuinţă  de toată
                                                   dibăcia,  de  tot  sângele,  rece  pentru  a  încun-
        ■   Preţul  bumbacului,  să  urcă.  Dela  1890   giura  o  ciocnire  cu  tinera  regină  â  Holandei.   Cursurile administrative oomunale. se des­
       încoace,  nici-odată   preţul  bumbacului  n’a   In  Decemvrie,  revoalte  şi  greve  aproape  pre-   chid  şi-şi  încep  activitatea  în  1  Sept.  n.  c.
       fost  atât  de  urcat  şi  după  toate  semnele  se                                    Ministrul  de  interne  Szâll  a  trimis  acum  de
                                                   tutindenea.
       va  mai  urca  încă.  După-cum  vestesc  ziarele                                       curând  administraţiunilor  comitatelor  regula­
                                                        După  cum  se  vede  „papa“  Moore  ne
       speciale  de  branşă,  această  urcare  vine  dela   prezice  un  an  bogat  în  întâmplări  tragică.  •  mentul  de  organisare  al  cursurilor,  prin  care
       proasta recoltă  (roadă)  a  anului  de  faţă,  care                                   pregătirea  de  notar  comunal  se  pune  pe  te­
       se  datoreşte  ploilor  din  Maiu  şi  Iunie,  pre­  Export  de  făină  din  Statele-tJaite.  In  meiuri  cu  totul  nouă.  In  viitor  numai  aceia
       cum  şi împuţinării din  ce  în  ce  şi  mai  mult a   anul  1898'99  au  exportat  18,257.924  butoae,   îşi  vor  putea  câştiga  atestai  că  au  această
       depositelor  din  vechea  recoltă.          mai  multă  decât  ori  când.  Valoarea  acestei   pregătire,  cari  vor  face  în  regulă cursul admi­
            Ca  urmare  a  acestei  stări  de  lucruri,   făini  e  de  72,099.742.  dolari  (360,498.  710   nistrativ  comunal,  şi  vor  pune  cu  bine  exa­
       se  aşteaptă  ca  fabricanţii  de  ţesătorii  din   lei).  Cea  mai  mare  parte  s’a  importat  în  An­  menul  înaintea  comisiunilor,  ce  se vor înfiinţa
       Europa,  să  uree  şi  ei  la  rândul  lor,  preţul   glia;  dar*  şi  Germania  a  importat în  1898/99   anume.   De-odată  cu   introducerea  acestei
       pe  tabricatele  de  bumbac.                la  500000  de  butoae  faţă  cu  13.000  în   înoiri  se  vor  şterge  comisiunile  de  examene,
            Să  prea  poate  ca  dintr’o  zi  într’alta  să   1888/89.  Mi-se  pare  că  nu  ne-ar  şedea  rău   ce  au  fost  până  acum  în  comitate.
       fim  vestiţi,  că  preţurile  diferitelor  obiecte  de   nici  nouă  să-’i  imităm.
       bumbac,  să  fie  simţitor  urcate.                                                         Două  „Mari-Premii“.  La  marea  exposi-
                                                        'U n  o m   v r e d n ic   face,  ori-unde  s’ar   ţie  din  Paris,  o  parte  din  cei  mai  nepărtini­
                                                                                              tori  oameni  de  ştiinţă,  cercetează  lucrurile
            Maghiarisările  de  nume.  După statistica   aşeza  el,  cât  jumătate  de  sat,  uneori  mâi
                                                                                              expuse  de  deosebitele  teri,  asămănând  acelaşi
       ministeriului  ung.  de  interne,  în  jumătatea   mult  ca  satul  întreg,  ca  oraşul,  ca  provinţa,
                                                                                              lucru,  de  pildă  starea  economică,  starea  lite­
       întâie  a  anului  de  faţă  au  fost  înaintate  mi­  ba  cât  ţara  însăşi.  Uitaţi-vă  bine  peste  tot   rară,  starea  învăţământului  poporal  etc.  cum
       nistrului   1280  cereri  pentru  maghiarisarea   locul  unde  vedeţi vre-o mişcare  în  treburi  de   e  el  în  o  ţară  şi  cum  în  altele,  şi  apoi  ace­
       numelor.  Acest  număr  faţă  cu  acelaşi  timp   bine  obştesc,  şi  veţi  afla  că  toată  treaba   leia  pe  care  o  judecă  a  fi  mai  presus  de
                                                                                              toate,  îi dau  cel  dintâiu  premiu,  apoi pe  rând
       de  timp  a  anului  1899,  este  mai  mic  cu   merge  tîrîş-grăpiş  legată  de  cutare  persoană,
                                                                                              celorlalte,  după  vrednicie.  Premiile  sunt şi  ele
       608,  ear’  faţă  cu  semestrul  I.  al  anului  1890   ori  sburând  lainic  cu  aceea,  după  cum  e
                                                                                              de' felurite  mărimi,  unele  de  clasa  I.,  altele
       mai  mic  cu  14.82.                        omul.                                      de  a  II.,  III., până  la  vre-o  6.  Cel  dintâiu  şi
            Dintre  cei  maghiarisaţi  în  primul  se­  De aceste  adevăruri ne  adusărăm  aminte   mai  mare,  să  numeşte  „Grand-Prix“  (Marele-
       mestru  al  anului  curent  430,  adecă  33:59°/o   dând  peste  o  ştire  din  fruntaşul  ziar  bucu-   Premiu)  şi  puţini  au  norocul  a-’l  căpăta,  Ia
                                                                                              acelaşi  un  fel  de  lucruri  expuse.
       sunt  din  Budapesta.  Din  celelalte  oraşe  mai   reştean  „România  Jună‘\  care  ne  spune  de
                                                                                                   Zilele  astea  s’a  făcut  cercetarea  exposi-
       puţini,  astfel  26  din  Arad,  24  din  Mişcolţ,   o  frumoasă  societate  culturală  înfiinţată  în  o
                                                                                              ţiilor  înveţămentului poporului  (şcoălei)  în  fe­
       din  altele  câte  5— 6.                    Comună  de  pe  lainicul  Domeniu  a l  Coroanei
                                                                                              luritele  ţeri,  şi  două  ţeri  au  căpătat  »Marele-
            Şi  de  astă-dată,  ca  întotdeauna,  partea   în  România.  Lucrul  ne  priveşte  întrucât  băr­  Prerriiu»  pentru  înălţimile  la  cari  au  ajuns
       cea  mai  mare  a  celor  cu  numele  maghiarisat   batul  de care  să  leagă  meritul  societăţii,  e un   cu  şcoalele  lor,  şi  aceste  două  ţeri  sunt:
       o  formează  Jidanii:  744,  va  să  Zică  mai  mult   conpatriot  al  nostru,  dl  Augustin  Berian,  ori­  Anglia,  neîntrecuta  în  toate  Anglie,  ear’  al
                                                                                              doilea  l’a  dobândit...  „ Transval‘‘-n\,  patria
       de  jumătate;  după  ei  vin  rom.  catolicii  cu   ginar  din  Cugir,  azi  silvicultor  pe  Domeniul
                                                                                              Burilor,  duşmanii  îndârjiţi  ai  Angliei!   Toate
       409,  gr .-cat.  (renegaţi  ruteni)  41,  gr.-or.  2,   Coroanei  în  România.  Eată  ce  zice  „R.  J“.
                                                                                              foile  scriu  despre  aceste  puneri  lângă  olaltă
       augustini  62,  reformaţi  2.                   „Societateta  culturală  în  Borca.  In  fru­  a  celor  două  state  răsboite,  cu  atât  mai  vâr­
                                                   moasa  comună  dela  gura  pîrîului  Borca  şi   tos,  că  Englezii  când  au  deschis  răsboiul  cu
            Prorociri  pentru  anul  1901.  In  fiecare   Sabasa,  să  află  o societate culturală  înfiinţată   Burii  spuneau  că  luptă  contra  » sălbatecilor*
       an  pe  acest  timp  să  tipăreşte  la  Londra   încă  la  anul  1897,  prin  stăruinţa mai  multor   Buri,  contra  celor-ce  Urăsc  civîlisaţiunea,  lu­
       călindarul  unui  bătrân  astrolog  (cetitor  de   oameni  de  inimă,  în  frunte  cu  harnicul  d-n   mina  europeană,  şi  acum  să  dovedeşte  că
                                                   August  Berian,  sivicultorul  Domeniul  Coroa­  Burii, nu  numai  nu-’s  » sălbateci*  fără  lumină,
       stele),  pe  care  ori-ce  bun  Englez  se  gră­
                                                   nei  Borca.                                ci  stau  după  Anglia  îndată  în  treaptă,  şi  mai
       beşte  să-’l  cumpere  pentru  a  afia  ceea-ce
                                                        Azi  după  o  vieaţă  abia  de  trei  ani  de   sus  ca  alte  atâtea  naţiuni  europene,  cari  nu
       Dumnezeu  va  trimite  acestei  lumi.  Acest   zile  a  ajuns  la  resultatul  care  puţinor  socie­  s’au  putut  apropia  aşa  tare  de  Anglia  cea
       calendar  este  al  lui  „papa“  Moore.  Anul  tre­  tăţi  le  e  dat  să-’l  ajungă  în  un  răstimp  aşa  atât  de  sus  ridicată!
   1   2   3   4   5   6   7   8