Page 7 - Bunul_Econom_1900_34
P. 7

Nr.  34                                             B O N U L   ECONOM                :  -                      ;  '   Pag-  7

       Slănină  proaspetă  1  fel.  cil  . .  fl.  1 —  ■^ U .  f  i  & w   mMM .:  r:        sunt  duşi  la  Netling  ca  să  petreacă  acolo
       Slănină  svântată  1  klgrm  cu  ,  fl.  — •80                                         convalescenţa.   Oraşul  acesta  de  hârtie   e
       Brânza  nouă  1  kl.  .  .  .  ,  . .  fl.  — •44
         „  în  burduf  cu   .  .  .  . ,  fl.  — •48  Cum  am  aflat  etatea  miresei  inele.  format  din  45  de  corturi,  conţinând  fiecare
       Ouă  5 cu  .  .  .  .  .  .  .  . :  fl.  —•10  Eram  deja  de  şase  săptămâni  logodiţi,  şi  tot   câte  10  persoane.
       Pui  de  găină  părechea  cu  ,  fl.  — •60  nu  ştiam  încă  etatea  miresei  mele.  Această
                                                                                                    Cel mai  bătrân  arbor  din  lnme.  Ar­
                                                  nesiguranţă  mă  neliniştea.  Toate  încercările   borul  cel  mai  bătrân  de  pe  faţa  pămân­
                                                  pentru  a  afla  aceasta de-adreptul,  erau  zadar­  tului,  â  cărui  etate  e  exact  garantată  de
            F e l u r i t e   P o v e ţ e
                                                  nice.  Era in  silit  dar’,  a  recurge  la  şiretenie.  istorie, e smochinul sfânt  din  mijlocul  ruinelor
                                                                                              oraşului  Amuradhapura  în  Ceylon.  El  a  fost
                                                       Eram, trei zile  înaintea nunţii,  Ia  un con­
            Nutrirea  taurilor.   Nutrirea  tau­                                              plantat  în  anul  288  Înaintea  lui  Christos  şi-a
                                                  cert  de  pi a no.  îmi părea  se  smulg  logodnicei   fost îngrijit-d’atunCi  până  acum  neîntrerupt
       rilor  cu  paie  tăiate,  coceni  de  cucuruz,
                                                  mele  secretul  dorit.                      de  păzitori  de  cucernici,  despre  cari  vorbesc
       bostani  şi  alte  nutreţuri  sărăcăcioase       «Cât  timp  ai  luat  lecţiuni  de  piano,   foarte  lămurit  scriptele  singaleze.  Acest  arbor
       pricinueşte  lărgirea  şi  împovărarea  foa-   dragă?1',  o  întrebai.                 e  încunjurat  de  un  zid  şi  ramurile  lui  se
                                                                                              înalţă   acum  direct  din  pământ,  deoare-ce
       lelui.  De  altă  parte  îndoparea  lor  cu      «Patru  ani.»                         trunchiul  propriu  zis,  e  acoperit  de  tot  de
                                                       Adecă  patru  ani.  Atât  era  de  ajuns
       multă  făină,  tărîţe,  turtă  de  uleu  şi                                            pământul  cărat  acolo.  Nu  e  voe  ca  să  taie
                                                  pentru  astăzi.  Logodnica mea era  dar’  de  cel   cineva  ceva  din  el,  numai  frunzele  ce  cad
       alte  asemenea  nutreţuri  grase  face  ca
                                                  puţin  patru  ani.                          de  sineşi  să  strîng  de  pelerini  evlavioşî,  care
       ei  se  se  îngraşe  şi  se  se  moleseaşcă     Două  zile înaintea  nunţii  adusei  discuţia   le  iau  cu  dînşii  ca  pe  nişte.  moaşte  sfinte.
       în  paguba  gonituîui.  Nu  e  rău  obiceiul   tot asupra  acestei  chestiuni. Zisei, că am băgat   In  timpul  de  faţă  are  «jaga  Sri  Maha
                                                                                              Bodin Wohanse»  adecă:  «victoriosul, augustul,
       după  care  taurii  comunali  se  lasă  ă   de  samă,  că  după-cum  cântă cineva,  se  poate
                                                                                              cel  mai  înaltul  domn,  sacrul  arbor  —   «Bo,»
       paşte  unde  le  place;: numai  cât  umble­  cunoaşte  de  când nu  mai  ia  lecţiuni  de  piano   o  etate  de  2188  ani.
                                                  şi  întrebai  pe  logodnica  mea  că  de  când  nu
       tul  acesta  pustiu  e  împreunat  adesea
                                                  mai  ia  lecţiuni.
       cu  multe  neajunsuri  şi  primejdii.                                                           Ştiri  ultime.
                                                        «A h!  sunt  deja  cincisprezece  ani,  răs­
            Dar’  dacă  e  se  rămână  sprinteni   punse  ea  tără  vre-o  bănuială.»
       şi  să-’şi  oţelească  puterea,  taurii  ar     4  cu  15  fac  19;  mireasa  mea  era  dar’
                                                                                                   Pacea  pe  slabe  picioare.
       trebui  ţinuţi  în  grajd  cu  fân  sau otavă   de  cel  puţin  nouăsprezece  ani.
                                                                                                   Pacea  lumii stă într’adevăr pe slabe
       de  soiu  ales, adaugându-li-se  zilnic  câte   Era  în  ziua  nunţii.  La  un  timp  potrivit   picioare  —   aşa  ni-o  spun  întâmplările
                                                  riscai.a  treia  întrebare:
       1— 11 2  kilogr.  de  ovăs  şi  puţină  sare.                                          zilelor  noastre,  în  care  se  aude  atâta
                                                        ♦ Spune’mi  dragă,  la  ce  etate  ai început
                           *                                                                  sgomot  de  arme,  şi  atâtea  detunături
                                                  să  iai  lecţiuni  de  piano? ♦
            Stîrpirea  şoarecilor  şi  guzgani­                                               ducătoare  de  moarte.
                                                        «Eram  de  optsprezece  am, dacă  ţii atât
       lor.  Se  aşează  două  farfurii  (tăiere  ori   de  mult  să  ştii",  îmi  răspunse  ea.   Burii  stau  încă  cu  Englezii  de
                                                                                              piept  în  Transvaal.  In  săptămâna  asta
       blide),  unul  cu  făină  şi  altul  cu  apă,  în   19  cu  18= j 7 ;  logodnica  mea  era  dar’
                                                                                              s’au  luptat  crunt  şi  greu  de  Duminecă
       locul  unde  s’au  putut  simţi  aceste  ani­  de  treizeci-şi-şepte  de  ani!
                                                        Ah!  de  ştiam  eu  lucru  ăsta  de  mai   încoace  vre-o  trei  zile,  fâră  a  se  hotărî
       male.  Timp  de  câteva  zile  se  reînoeşte                                           învingerea.
                                                  înainte!  Acum  însă  nu  mai  puteam  altfel  şi
       atât  apa  cât  şi  făina,  punendu-se  tot                                                 In  China  armatele  europene  au
                                                  trebuia  să  merg  la  biserică.  Şi  mergeam  în
       făină  bună  şi  curată,  ca  guzganii  să   urmă  bucuros,  ea  era  voinică  şi  frumoasă,   intrat  în  Peking,  reşedinţa  împărătesei
       devie  tot  mai  îndrăsneţi.               arăta  mai  tinără  de  cum  îmi  eşia  socoata.  şi  a  guvernului.  Dar’  de-o  linişte  trai­
                                                                                              nică  abia  poate  fi  vorbă.  Ţara  e mare,
            Când  apoi  am  băgat  de  samă  că         Dar’  Ia  matriculant  se  dovedi  că  lo­
                                                  godnica  mea  era  de  47  am ;  făcuse  o  pau-   popor  mult,  ură  asupra  Europenilor  şi
       oaspeţii  aceştia  plăcuţi  s’au  deprins  şi
                                                  sâ  de  zece  ani  în  cursul  lecţiunilor...  mai  multă.
       vin  regulat,  ceea-ce  să  vede  de  pe                                                    Mai  nou  între  România  şi  Bul­
                                                        Asta-’mi  era  prea  mult.  La  întrebarea
       făină  că  e  mâncată,  atunci  amestecăm                                              garia  lucrurile  s’au  încordat  aşa  tare,
                                                  preotului  răspunsei  cu  „Nu"  şi  destăcurăm
      în  făină  şi fărină  de  gips  şi  anume   nunta  şi  fu  ce  fu  năcaz,  dar’  D-zeu  voi  să   că  lumea  începe  a  crede,  că  e  de  ne-
      în  jumătate,  jumătate  punendu-se  şi     ne  aducă  eară  voe  bună  şi  veselie  tot  în   încungiurat  chiar  un  resboiu  între  doi
       puţin  zăhar.   Şoarecii   mănâncă   din   „lam ilie":  aflai  anume  ce  nu ştiusem,  că  lo­  vecini.
                                                  godnica  mea  a  mai  fost  măritată şi  că  are  o   Guyernul  bulgăr  prea  s’â  dat  în
       această  amestecătură  şi  beau  apoi  apă,
                                                  fată  mare,  şi  mai  frumoasă  ca  mama,  ear’   apărarea,  deşi nu  cu  toată  gura,  a omo-
      Ca  să-’şi  stimpere  setea  ce  li-se  face                                            rîtorilor  lui  Mihăileanu  la  Bucureşti  şi
                                                  de  tinără  de  bună  samă mai tinără,  şi  —   mă
      în  urmă.  Gipsul  se  întăreşte  apoi  în   căsătorii  cu  fiica  logodnicei  mele!    nu  arată  curagiu  a  păşi  contra  soţilor
       maţele  lor  şi  le  aduce  moartea.                                                   lui  în  tâlhărie,  cari în  Bulgaria formează
                                                                                              o  societate  mare.   De  aci  schimb  de
                           *                           Un  ou  de  două  khilograme.  Muzeul
                                                                                              vorbe  aspre,  loviri  pe  prăsea  de  săbii,
                    Spălatul  rufelor.            român  din  Hildershei m  a  cumpărat  cu  850
                                                                                              şi  bun  e  D-zeu  de  nu  va  urma  şi  o
            Curţi  putem  face  economie  de  lemne   mărci  un  ou  de  »Aepyornis  maximus>, o pa­  fioroasă  încăerare.
      şi  de  muncă  la  spălarea  rufelor?       săre  din  Madagascar  la  fel  cu  struţul  şi-a   Dar’  mâi  e  nădejde,  că  Bulgarilor
                                                  cărei  soiu  a  perit.  Acest  ou  are  o  lungime
            Rufele  colorate ori  albe  le  muiem într’o                                      li-se  vor  băga  minţile  în  cap  prin  în-
                                                  de 35 centimetri si diametru  de 23  centimetri:
      leşie  rece,  compusă:                                                                  trevenirea  puterilor  mari  europene,  şi
                                                  coaja  lui  e  groasă de  4 milimetri şi  greutatea
            La  câte  20  litre  apă  r/*  kg.  săpun  ras,                                   să  va  încungîura nenorocirea  războiului.
                                                  de  2  kilograme.   El  face  cât  150  ouă  de
      3  linguri  de  benzină  şi  o  lingură  de  borax,
                                                  găină.
      disolvat  în  apă  fierbinte.
                                                                                                      Comitetul  de  redacţie:
            In  amestecul  acesta  lăsăm  rufele  timp
      de  Va  das,  după  aceea  le  fierbem  din  nou   Un  oraş de  hârtie.  La  Netling,  în  îm­  Preşedinte:  JJr.  Ioa n   M ihu.
                                                  prejurimile  Londrei,  e  un  oraş  făcut  din
      Va  oră.                                                                                     M e m b r i i :  Dr. St. Erdeltji, Ioan  Mihaiu
                                                  hârtie  îndesată,  un  adevărat oraş care  numără
            Când  leşia  s’a  recit,  putem  să  turnăm                                       Daniil David fi  Constantin  Raiciu
                                                  450  de  locuitori.  Acest  orăşel  e  o  filială  a
      totul  în  albie  şi  cu  aceeaşi  apă  se  freacă ru­
                                                  spitalului  din  Netlee, în  care  sunt  duşi  răniţii
      fele  în  mod  obicinuit,  limpezindu-se  pe  urmă                                          Proprietar - editor:  I o a n   M ih a iu
      în  apă  rece.                              din  răsboiul  din  Atrica-de-Sud.
                                                       Când  ei  sunt  pe  cale  de  vindecare,    Redactor  respons.:  I o a n  M  o ţ a
   2   3   4   5   6   7   8