Page 1 - Bunul_Econom_1900_37

Anul I Orăştie, 9/22 Septemvrie 1900 Nr. 37

ORGANUL
A B O N A M E N T E : | I I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii econom ice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) |
Pentru R o m â n i a |15 franci. | A pare în fiecare Sămbâtă Abonamentele si in ser Huniie se plătesc înainte.

depuşi la o bancă, îi pot scoate când să am ce îmi pune mie însumi spre
Modruri potrivite vreau, când me taie capul. Şi-’i scot cruţare.
»
pentru a cruţa! şi-’i cheltuesc când poate nu aveam aşa Şi peste ani de zile, me trezesc
lipsă mare. Ba se întâmplă că am adu­ cu o frumoasa sumă de bani adunaţi,
nat foarte sîrguincios 5— 6 ani, şi pe cari altfel poate îi făceam pe rînd
Stârnirăm în numărul trecut, cu atunci, lăcomind la ceva pământ ori la mere-pere, pe cum veneau, — sau,
toată căldura pe care ni-o dă dorul un alt lucru oare care, i-am scos şi i-am dacă vieaţa-’i legată, la moartea mea
de a vedea şi poporul nostru cu o zi băgat în pământ, şi vezându-’mi acum copiii mei nu rămân aşa desnădăjduiţi
mai curând ridicat la mai bine în libelul de bancă earăşi gol, (ori ne mai după mine ca altfel, căci capătă suma
toate privinţele, — stăruirăm se ne de- avându-’l de loc), îmi perd curagiul cutare ce le-am legat la bancă, şi
dăm cât mai mult la cruţare, căci cru­ de-a începe eară dela nimica, ba îmi şi să ajutură şi se mai mângăe.
ţarea duce la bunăstare materială, ear’ uit de treabă, şi — nu mai adun. E Pentru preoţi, învăţători, notari,
bunăstarea materială e temeiul ridicării aceasta slăbiciunea firii noastre ome­ slujbaşi, măestri, ca şi pentru economi,
în toate, aşa a popoarelor ca şi a sin­ neşti, pe care o simţim cu toţii şi greu asigurările sunt cel mai potrivit mod,
guraticilor.
e a o birui. în care pot ajunge la sume frumoase
Azi ne arătăm părerea asupra chi­ cruţate.
purilor, modrurilor, în care se poate In contra acestei slăbiciuni ne pu­ Asigurările între oamenii cu carte
cruţa. Acestea sunt mai multe.
tem bine îngrădi prin al doilea fel bun şi ştiinţă, au şi cucerit teren mare.
întâiul şi cel mai potrivit chip de de cruţare, prin asigurări pe viaţă sau Acuşi nu afli om cărturar la oraşe,
cruţare e, fără îndoială, se aduni ban pe un şir oare-care de ani. Me oblig care să nu fie asigurat într’un chip ori
de ban, şi când ai o sumuliţă mai de faţă de cutare bancă de asigurare, se-’i altul, pentru sine ori pentru copiii săi.
aşa, s i o aşezi cu dobândă la o bancă. dau an de an o sumuliţă, tare mică Regele Italiei a fost Rege, stăpân pe
In acest fel îţi cresc banii mai tare, dacă-’s tiner, mai măricică dacă-’s mai zeci de milioane, şi totuşi şi-a asigurat
adunând-se şi cametele-cametelor lor. bătrân, şi ea se obligă se plătească o încă vieaţa pe 40 de milioane Lire, ca
In 12— 13 ani, (cu 5— bV^'Vo) suma lor sumă de 20—30 de-ori, ba şi de 40—50 peste vraful său de milioane ce le avea,
s’a îndoit. Cine poate, facă aşa. Ear’ de-ori aşa mare la moartea ori-când să arunce la moartea sa şi pe acestea.
cine vrea ca banii se-’i fie mai asigu- urmată a mea, moştenitorilor mei, sau Alţi Regi şi împăraţi şi Prinţi şi Pa-
raţi decât la bancă, fiind vorbă că o apoi se leagă să-’mi plătească mie în­ triarchi şi Metropoliţi şi Episcopi bogaţi,
bancă poate şi se bancroteze, acela îşi sumi la ajungerea cutărui an de viaţă, asemenea.
cumpără pe bani moşii ori case, şi dă ori fiiului meu la anul cutare când va Oare noi de ce suntem mai „în­
moşiile în lucrare şi casele le asigură păşi ca om de sine în lume, ori fiicei ţelepţi" şi ne codim şi nu urmăm această
contra focului. In acest chip capitalul mele la anul cutare la mărit, — suma cale a cruţării, a adunării de avere?
îi e de tot bine asigurat contra per- pe care am asigurat-o. Vom arăta noi De nu ne vom asigura pe milioane,
derii, dar’ îi va aduce venit mai puţin, pe rînd în câte chipuri se pot încheia ori poate nici pe mii, de ce să nu
uneori abia 4 % ori şi sub atât. Dar’ contracte de asigurare cu băncile de asigurăm macar atâtea sute de floreni
temerea de »căderea« băncilor nu tre- asigurare. Azi vom spune numai, care copiilor noştri, după câte credem
bue se o prea avem, mai ales dacă le sunt părţile bune şi care cele rele. că putem plăti porţiile anuale. Să aibă
ne depunem banii la băncile noastre E parte slabă la asigurări, că în ceva la capătul vieţii noastre.
cinstite şi solide româneşti, între cari unele caşuri, banii ce-’i capeţi, nu fac Azi nu numai proprietatea de „pă­
încă nu s’a nici clătinat vre-una, decum chiar aşa mult, cât ar fi fost de-’i pu­ mânturi" să caută şi trage la cumpănă,
se fi căzut. Intre cele streine, da, s’au neai regulat se crească cu carnetele ci şi aceea, că în pungă ce îţi sună,
întâmplat. carnetelor la bancă, ci o parte din ca­ suflă vântul ori zăngăneşte argintul?
Dar’ treaba cu depunerile la bancă, rnete o perzi, rămânând băncii, care îndemnăm pe oamenii noştri să
pentru foarte mulţi din cari într’un cias altfel n’ar putea trăi. Banca încă la facă asigurări, — dar’ să-’şi deschidă
bun s’au hotărît se le facă, îşi are unul câştigă, la altul perde. De n’ar ochii bine, să-’şi caute oameni de în­
scăderile sale: întâia şi cea mai mare câştiga nimic dela unul, de unde ar credere prin cari le fac, ca să nu facă
scădere zace în slăbiciunea noastră ome­ plăti la celalalt la care a perdut? vre-o greşală la încheerea contractelor.
nească, de a nu putea împlini cu stă­ Dar’ partea bună, şi anume foarte
ruinţă şi nestrămutat, vreme mai înde­ bună, a asigurărilor e aceea, că eu dacă
lungată o hotărîre oare-care. Atîrnând am încheiat asigurarea, nu mai am voe A gricultura
dela mine ca se depun ori se nu de­ liberă de a pune sau a nu pune spre
pun bănuţii ce mi-am cruţat în luna creştere cutări bani cruţaţi, ci me ştiu Arături de toamnă.
ori în lunile cutări, — adesea voiu lu­ legat şi îndatorat la zile anumite din
Numărul arăturilor şi timpul când
neca a nu-’i pune, ci a-’i strica pe alte an, se-’mi plătesc partea de asigurare,
ele trebuesc făcute, atîrnă dela mai multe
celea, poate pe lucruri şi treburi, de că de nu banca nu-’mi dă ragaz şi me
cari me puteam şi lipsi. Şi vremea tem să nu perd şi ce-am băgat, şi aşa împregiurări, şi cu deosebire dela soiul
trece, şi grămăjoara nu va creşte mai me fac luntre şi punte şi adun pe ter- pământului şi al plantelor ce se samănă,
deloc. Altă scădere e, că avându-’i eu minul dat, ca să am de unde da, adecă dar’ şi dela umblarea timpului.