Page 2 - Bunul_Econom_1900_37
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 37
Fiind pămentul prea tare sau două, cel argilos abia se răsbeşte cu pae în ea, căci fumul ce iese din pae
prea moale, aratul se face cu greu şi 3— 4 arături. aşa se bagă în lemnul vasului, că ani
adesea „pămentul te bagă în boală". de zile vinul pus în vas, va avea mi
Din contră o arătură, la timp potrivit, Dela Reuniunea rom. de agricul ros de fum.
face mai mult ca 3 arături rele» Aevea tură din Sibiiu. Buţile oţetite (acrite), să curăţă
bună e arătura când pămentul să tace tot în acest chip, cu acea deosebire,
ţărînă în urma plugului. A nimeri un Comitetul Reuniunii agricole rom. dela că la acestea în fiecare hectolitru de
asemenea timp e mare noroc pentru Sibiiu, publică următorul anunţ pentru mem apă ferbinte, topim 4 kilograme de
plugar. brii sei: sodă, şi întâiu clătărim bine vasul cu
Arătura a doua trebue să urmeze, Vestim pe economii români din comu această apă cu sodă, apoi cu apă fer
nele de pe teritorul comitatului nostru, unde
când gunoiul, buruenile şi rădăcinele binte şi Ta urmă spălăm cu apă rece
până acum nu se foloseşte maşina de sămă-
de sub brazdă au putrezit, ca astfel până nu se mai simte nici cel mai mic
nat, că subsemnatul comitet central este apli
arătura să rămână curată în urma cat a da în mod gratuit spre folosire maşina miros acru.
plugului. de să iminat.
Pregătirea bufilor noue.
Lucrări mult obicinuite în unele Cei-ce doresc se folosească această ma
Vinul ţinut în buţi noue, va avea
locuri, prea puţin socotite la noi, sunt şină să Se adreseze subscrisului comitet cu
posibilă grăbire. un gust deosebit, căpătat dela lemnul
g r Apar ea, şi tăvălugirea, ce să face
Maşina se ia în primire în Sibiiu şi buţii. Ca să nu ni-se întâmple acest
pentru scormonirea şi pustiirea rădăci
are să fie transportată la faţa locului şi în lucru neplăcut, buţile nouă trebue să
nilor ; ear’ tăvălugirea pentru sfîrmarea
dărăt pe cheltuiala proprietarului ce o cere le pregătim un pic, nainte de a pune
scoarţei pământului, dând prilej burue- şi care are să garanteze pentru înapoiarea
vinul în ele. Dacă noi înşine ne facem
nilor să răsară, ca pe urmă să Ie ni maşinei în timpul hoţârît de comitet şi în
buţile, să ferbem 100 litre de apă de
micim. stare bună. In cerere să se arete şi timpul,
de când şi până când voeşte să o folosească. fiecare bute de 6— 7 hectolitre, să to
Să ştie, că pentru plantele de
Dacă în comuna unde se va duce ma pim în acea apă 2 1/* kile de sodă,
săpat sunt de lipsă mai puţine ară
şina nu se află om priceput la cârmuirea să o vărsăm asta în bute şi bătând
turi. Locul cultivat cu trifoiu, cu plante
maşinei, comitetul îşi reservă a angaja de numai uşurel dopul, se durigăm butea
oleioase ea rapiţa, sau cu legumi, de- aici un om priceput şi pe cheltuiala celui-ce
în toate părţile, să o ridicăm apoi
asemenea se mulţumeşte cu mai puţine o cere.
când într’un cap când într’altul.
arături. Din contră, spicoasele de obi- Ar fi de dorit, ca fruntaşii din comu
nele interesate să iee înţelegere în această După câteva ciasuri de astfel de
ceiu cer mai' multe.
afacere şi cererile se se facă într’una pentru manipulare, se deşertăm apa asta neagră
Cucuruzul, ovăsul, meiul, crumpe-
mai mulţi proprietari. şi încă căldicică, şi să punem earăşi
nele, ş. a. isbutesc şi numai în o ară Si b iiu, 14 Septemvrie 1900. apă ferbinte, să o clătărim bine în toate
tură, chiar şi în ţelină arată din toamnă. Comitetul „Reuniunii române de*agricultură
părţile, s’o aruncăm apoi şi asta.
Săcara cere măcar două arături, car’ , din comitatul Sibiiu".
Atunci să punem în bute 1 hectolitru
grâul şi rapiţa câte 3— 4. Cu toate Dem. Comşa, Victor Tordăşianu,
de apă, în care am topit 2 kilograme
acestea sunt împregiurări unde chiar preşedinte. secretar.
de pieatră vânătă, mestecând într’una,
şi grâul să face destul de bun numai
si să facem cu butea tot cum am
j
într’o arătură. Am putea numi zece de co V l I E R i T făcut cu apa cu sodă. Dupâ-ce am
mune, cari poartă economie în două ho
golit şi apa asta sărată, punem în bute
tare. Primăvara gunoesc şi samănă cucu îndreptar
apă rece şi o lăsăm plină cu apă rece
ruz, crumpene,bostani, fasole şi câte toate pentru manipularea în chip raţional a
mai multe zile, dar’ schimbând în
la un loc, toamna după cules lasă vi mustului şi a vinului.
toată ziua apa eu alta proaspătă. Până
tele să păşuneze vr’o 10 zile, apoi ară
Instrucţiuni date de ministerul reg, u. de agricultură. când? Până apa, după-cc a stat în
şi samănă grâu de toamnă, care isbute-
bute o zi, va ieşi de tot curată şi
şte bine. Sunt apoi unele plante mai
Curăţirea bufilor înflorite fi oţetite. lipsită de ori-ce miros.
alegătoare, ca sfecla de zăhar şi tri (Urmare). Dar’ cu toată sîrguinţa noastră,
foiul, care isbutesc numai în locurile Mulţi toarnă în butea înflorită apă butea nouă tot nu va putea fi aşa
cele mai bune dela fire, şi peste tot ferbinte. Apa ferbinte pustieşte, e curăţită, ca să putem recomanda tra
arate şi lucrate cu cea mai mare în adevărat, floarea în butoaie şi buţi gerea în ea a unui vin foarte bun
grijire.
mai mici, (în mari merge mai greu), vechiu.
Pe sama plantelor primăvăfatice: dar’ poate aduce cu sine aceea, că în E mai cuminte se punem în buţi
cucuruzul, sfeclele, napii ş. a. e foarte
butoaele tare înflorite, ea (apa ferbinte) noua astfel pregătite, întâi un must.
folositoare o arătură mai adâncă toam
face se intre mirosul de floare în doa
na, cât de târziu, şi alta mai pe dea Ş u ţi de tras în ele, teascul si alte vase.
gele vasului, şi mustul ce vei pune în
supra primăvara.
el, va avea si el mirosul. Gazda bună şi-a spălat bine după
Peste tot arăturile de toamna Buţile mai mari trebuesc curăţite stors încă anul trecut, toate uneltele
sunt foarte trebuincioase. în chipul arătat mai sus (vezi numărul şi vasele de stors, le-a uscat şi le-a
Dar’ numărul arăturilor trebue trecut: curăţirea cu luarea fundului aşezat în cămara de stors ori în piv
potrivit şi după soiul pământului; pen- buţii), dar’ la nici o întâmplare nu e niţă. Dar’ pe lângă toată ; îngrijirea să
tru-că pe când pămentul năsipos se în- de recomandat procedura aceea, că întâmplă că unele ori altele din aceste
destuleşte şi numai cu o arătură sau să se iee fundul buţii şi se se ardă unelte şi vase, înflor, cu deosebire în
